Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » drept
Admitere la institutul national al magistraturii - intrebari de rationament analitic

Admitere la institutul national al magistraturii - intrebari de rationament analitic




CONCURS DE ADMITERE LA INSTITUTUL NATIONAL AL MAGISTRATURII -   INTREBARI DE RATIONAMENT ANALITIC


Zamfir intervieveaza un numar de exact cinci dintr-un total de sapte candidati pentru un post – Georgescu, Imre, Luca, Necula, Orlov, Radu, si Tanase. Zamfir ii intervieveaza pe cei cinci, unul cate unul, cate o singura data pe fiecare. Desfasurarea interviului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Luca este cel de-al doilea sau cel de-al treilea intervievat.

Unul dintre cei doi – Necula sau Tanase – este intervievat ultimul.

Daca este intervievat, atunci Georgescu este intervievat primul.



Daca amandoi sunt intervievati, atunci Imre este intervievat imediat dupa Radu.

Daca amandoi sunt intervievati, atunci Orlov este intervievat imediat dupa Radu.

Daca amandoi sunt intervievati, atunci Tanase este intervievat imediat dupa Necula.



1. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea fi o lista completa si exacta a candidatilor pentru post in ordinea in care participa la interviu?


(A)  Georgescu, Luca, Imre, Necula, Tanase;


(B)   Georgescu, Luca, Imre, Radu, Necula;


(C)   Georgescu, Radu, Orlov, Luca, Tanase;


(D)  Imre, Georgescu, Luca, Orlov, Tanase


(E)   Orlov, Radu, Luca, Necula, Tanase



2. Care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?


(A)     Imre nu este primul intervievat.


(B)     Orlov nu este cel de-al doilea intervievat.


(C)     Imre nu este cel de-al treilea intervievat.


(D)     Radu nu este cel de-al patrulea intervievat.


(E)      Necula nu este cel de-al cincilea intervievat.



3. Daca Georgescu nu este intervievat, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii

trebuie sa fie adevarata?


(A)     Imre este cel de-al doilea intervievat.


(B)     Luca este cel de-al doilea intervievat.


(C)     Orlov este cel de-al doilea intervievat.


(D)     Necula este intervievat ultimul.


(E)      Tanase este intervievat ultimul.


4. Care anume dintre urmatoarele variante reprezinta o lista completa si exacta a numarului de ordine in care poate avea loc  interviul lui Imre?


(A)     primul, al doilea, al treilea


(B)     primul, al treilea, al patrulea


(C)     al doilea, al treilea, al patrulea


(D)     primul, al doilea, al treilea, al cincilea


(E)      primul, al doilea, al treilea, al patrulea



5. Daca Orlov este primul intervievat, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?


(A)     Imre este intervievat al treilea.


(B)     Imre este intervievat al patrulea.


(C)     Necula este intervievat al treilea.


(D)     Radu este intervievat al doilea.


(E)      Radu este intervievat al treilea.



6. Care anume dintre urmatoarele variante reprezinta o lista completa si exacta a candidatilor care trebuie intervievati?


(A)     Georgescu


(B)     Imre


(C)     Luca


(D)     Georgescu, Luca


(E)      Georgescu, Luca, Tanase



7. Daca Imre este intervievat al patrulea, atunci care anume dintre urmatoarele

afirmatii trebuie sa fie adevarata?


(A) Georgescu este intervievat


(B) Orlov este intervievat


(C) Radu este intervievat.


(D) Luca este intervievat al doilea.


(E) Necula este intervievat ultimul.



8. Daca Georgescu este intervievat primul si Orlov al doilea, atunci fiecare dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarate, CU EXCEPTIA:


(A) Imre este intervievat al patrulea.


(B) Radu este intervievat al patrulea.


(C) Necula este intervievat ultimul.


(D) Tanase este intervievat ultimul.


(E) Atat Necula cat si Tanase sunt intervievati.


O agentie de publicitate are exact sapte reprezentanti – Fetzger, Jianu, Liptak, Marascu, Pirvu, Radoi, Suciu. Noua sa campanie publicitara este prezentata unui singur client de catre unul sau mai multi dintre reprezentantii sai, cu respectarea urmatoarelor conditii:

Daca campania este prezentata de catre Fetzger, atunci prezinta si Marascu si

Pirvu.

Daca prezinta Jianu, atunci Radoi nu prezinta.

Daca Radoi nu prezinta, atunci prezinta Pirvu.

Daca prezinta Liptak, atunci prezinta fie Jianu, fie Suciu, fie amandoi.

Daca prezinta atat Liptak cat si Suciu, atunci Marascu nu prezinta.



9. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea fi o lista completa si exacta a

reprezentantilor care fac prezentari?


(A)    Marascu, Suciu


(B)     Fetzger, Marascu, Radoi


(C)     Fetzger, Liptak, Marascu, Pirvu


(D)    Marascu, Pirvu, Radoi, Suciu


(E)     Jianu, Liptak, Marascu, Radoi, Suciu



10. Daca prezinta atat Liptak cat si Radoi, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?


(A)    Fetzger prezinta.


(B)     Jianu prezinta.


(C)     Marascu prezinta.


(D)    Exact doi dintre cei sapte reprezentanti prezinta.


(E)     Exact trei dintre cei sapte reprezentanti prezinta.



11. Care anume dintre urmatorii reprezentanti ai Agentiei ar putea fi cel care prezinta singur?


(A)    Fetzger


(B)     Jianu


(C)     Liptak


(D)    Radoi


(E)     Suciu



12. Daca Pirvu nu prezinta, atunci care anume dintre urmatoarele variante reprezinta numarul maxim al reprezentantilor care fac prezentarea?


(A)    doi


(B)     trei


(C)     patru


(D)    cinci


(E)     sase



13. Daca exact doi dintre reprezentantii Agentiei fac prezentarea, atunci care anume dintre urmatorii reprezentanti NU POATE fi unul din cei doi?


(A) Liptak


(B) Marascu


(C) Pirvu


(D) Radoi


(E) Suciu



14. Daca Fetzger prezinta, atunci care anume dintre urmatoarele enunturi trebuie sa fie adevarat?


(A)    Cel putin trei dintre reprezentanti prezinta.


(B)     Cel mult patru dintre reprezentanti prezinta.


(C)     Nici Jianu si nici Radoi nu prezinta.


(D)    Exact unul dintre Liptak sau Suciu prezinta.


(E)     Fie Jianu fie Suciu prezinta, fie amandoi.



15. Care anume dintre urmatoarele variante NU POATE reprezenta o lista exacta partiala a reprezentantilor Agentiei care fac prezentarea ?


(A)    Fetzger, Jianu, Pirvu


(B)     Fetzger, Liptak, Radoi


(C)     Fetzger, Pirvu, Suciu


(D)    Jianu, Liptak, Marascu


(E)     Liptak, Pirvu, Radoi



16. Sa presupunem ca inlocuim conditia ca daca  Radoi nu prezinta noua campanie publicitara atunci o face Pirvu, cu conditia ca Pirvu prezinta daca prezinta si Radoi. Daca toate celelalte conditii raman valabile, atunci care anume dintre urmatoarele variante NU POATE reprezenta o lista completa si exacta a reprezentantilor Agentiei care fac prezentari ?


(A)  Jianu, Pirvu


(B) Jianu, Marascu, Pirvu


(C) Liptak, Radoi, Suciu


(D) Liptak, Pirvu, Suciu


(E) Marascu, Pirvu, Radoi


Fiecare din urmatorii cinci experti - un avocat, un naturalist, un oceanograf, un psiholog si un statistician – tine cate o prezentare la o conferinta. Cele cinci prezentari se desfasoara una dupa cealalta. Fiecare prezentare este sustinuta numai intr-una din urmatoarele patru limbi: franceza, germana, japoneza sau mandarina. Fiecare expert vorbeste numai una dintre aceste limbi. Trebuie intrunite urmatoarele conditii:

Doua dintre prezentari sunt in aceeasi limba.

Statisticianul tine cea de-a doua prezentare in limba germana.

Avocatul tine cea de-a patra prezentare in mandarina sau in franceza.

Oceanograful prezinta fie in franceza, fie in japoneza; la fel si psihologul.

Prima si ultima prezentare sunt in japoneza.


17. Care anume din urmatoarele variante, ar putea reprezenta ordinea in care expertii isi tin prezentarile, incepand cu primul pana la ultimul?


(A)   naturalistul, psihologul, statisticianul, avocatul, oceanograful


(B) psihologul, statisticianul, avocatul, naturalistul, oceanograful


(C) psihologul, naturalistul, oceanograful, avocatul, statisticianul


(D) oceanograful, statisticianul, avocatul, naturalistul, psihologul


(E) oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul



18. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea reprezenta ordinea in care expertii isi tin prezentarile (si limba in care le sustin), incepand cu primul pana la ultimul?


(A) naturalistul (japoneza), statisticianul (franceza), psihologul (germana), avocatul (mandarina), oceanograful (japoneza)


(B) naturalistul (japoneza), statisticianul (germana), oceanograful (franceza),

avocatul (mandarina), psihologul (japoneza)


(C) oceanograful (franceza), statisticianul (germana), psihologul (japoneza),

avocatul (mandarina), naturalistul (japoneza)


(D) oceanograful (japoneza), naturalistul (franceza), statisticianul (germana), avocatul (mandarina), psihologul (japoneza)


(E) oceanograful (japoneza), statisticianul (germana), naturalistul (japoneza),

avocatul (mandarina), psihologul (japoneza)

19. Care anume dintre urmatoarele variante reprezinta o lista completa si exacta a expertilor astfel incat oricare ar putea fi unul dintre cei doi care fac prezentarea in japoneza?


(A)    avocatul, oceanograful


(B)     oceanograful, psihologul


(C)     naturalistul, oceanograful, psihologul


(D)    naturalistul, oceanograful, statisticianul


(E)     naturalistul, oceanograful, psihologul, statisticianul



20. Care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?


(A)    Prima prezentare este tinuta de catre avocat.


(B)     A doua prezentare este in limba franceza.


(C)     A treia prezentare este in limba japoneza.


(D)    A patra prezentare este in limba germana.


(E)     A cincea prezentare este tinuta de catre oceanograf.



21. Care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?


(A)    Oceanograful prezinta in japoneza.


(B)     Oceanograful este primul care prezinta.


(C)     Oceanograful este ultimul care prezinta.


(D)    Psihologul nu tine cea de-a treia prezentare in limba mandarina.


(E)     Psihologul nu tine cea de-a treia prezentare in limba franceza.



22. Daca naturalistul prezinta in limba franceza, care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?


(A)    Oceanograful este al treilea care prezinta.


(B)     Oceanograful este al cincilea care prezinta.


(C)     Avocatul tine prezentarea in limba franceza.


(D)    Oceanograful tine prezentarea in limba franceza.


(E)     Psihologul tine prezentarea in limba franceza.



23. Daca avocatul prezinta in limba franceza, atunci care anume dintre urmatoareleafirmatii trebuie sa fie adevarata?


(A)    Naturalistul este primul care prezinta.


(B)     Naturalistul este al treilea care prezinta.


(C)     Oceanograful este primul care prezinta.


(D)    Oceanograful este al cincilea care prezinta.


(E)     Psihologul este primul care prezinta.


24. Daca oceanograful nu prezinta in limba japoneza, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?


(A)     Avocatul prezinta in limba mandarina.


(B)     Psihologul prezinta in limba franceza.


(C)     Naturalistul tine prima prezentare.


(D)     Psihologul tine prima prezentare.


(E)      Oceanograful prezinta la un moment oarecare inaintea naturalistului.


25. Sa presupunem ca inlocuim conditia ca statisticianul sa faca cea de-a doua prezentare in limba germana cu conditia ca statisticianul sa faca una din cele doua prezentari sustinute in limba japoneza. Daca toate celelalte conditii initiale raman valabile, atunci care anume dintre urmatoarele variante ar putea reprezenta ordinea in care expertii fac prezentarile, incepand cu primul si sfarsind cu ultimul?


(A)    avocatul, oceanograful, statisticianul, naturalistul, psihologul


(B)     naturalistul, oceanograful, psihologul, avocatul, statisticianul


(C)     oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul


(D)    psihologul, oceanograful, avocatul, naturalistul, statisticianul


(E)     statisticianul, oceanograful, naturalistul, avocatul, psihologul



Un electrician angajat intr-o intreprindere monteaza exact sapte componente – denumite S, T, V, W, X, Y si Z - pe o placa de circuite in exact sapte etape consecutive; in fiecare etapa se monteaza o singura componenta. Fiecare componenta este montata o singura data, fie manual, fie de un robot si nu in ambele moduri.

X este a patra componenta montata.

Exact doua componente sunt montate manual la un moment dat inainte de montarea componentei X.

Nici o componenta nu este montata manual inainte de montarea componentei T.

W este montata la un moment oarecare inaintea componentei T.

Y este montata la un moment oarecare dupa ce sunt montate componentele Z si S.

Cea de-a sasea componenta este montata manual.



26. Care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?


(A)   S este prima componenta montata.

(B)   T este a treia componenta montata.

(C)   Y este a cincea componenta montata.

(D)   V este a sasea componenta montata.

(E)   Z este a saptea componenta montata.



27. Daca exista doua etape consecutive in care componentele sunt montate de robot, atunci fiecare din urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata CU EXCEPTIA:


(A)   S este montata manual.

(B)   V este montata de robot.

(C)   X este montata manual.

(D)   Y este montata manual.

(E)   Y este montata de robot.



28. Daca V este cea de-a treia componenta montata, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie falsa?


(A)   S este cea de-a sasea componenta montata.

(B)   Y este cea de-a sasea componenta montata.

(C)   Y este cea de-a saptea componenta montata.

(D)   Z este cea de-a cincea componenta montata.

(E)   Z este cea de-a sasea componenta montata.



29. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea fi succesiunea exacta a primelor trei componente, in ordinea in care au fost montate?


(A)   W, T, S

(B)   W, T, Y

(C)   X, Y, Z

(D)   Y, W, T

(E)   Y, Z, S


30.  Care anume dintre urmatoarele componente trebuie sa fie montata de robot?


(A) S

(B) V

(C) W

(D) Y

(E) Z



31. Daca V este montata imediat inaintea unei componente montate de robot, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?


(A) S este montata de robot.

(B)   V este montata manual.

(C)   X este montata manual.

(D) Y este montata de robot.

(E) Z este montata de robot.



32. Care anume dintre urmatoarele variante constituie o lista completa si exacta a componentelor, oricare din acestea putand fi cea de a sasea componenta montata?


(A)   S, T, V

(B) S, W, Z

(C) S, T, Y, Z

(D) S, V, Y, Z

(E) S, W, Y, Z



33. Care anume dintre urmatoarele componente trebuie sa fie montata manual?


(A)    S

(B) T

(C) V

(D) X

(E) Z



34. Daca componenta S este montata de robot, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?


(A)     Z este montata manual.

(B)     X este montata manual.

(C) V este montata manual.

(D) V este cea de-a treia componenta montata.

(E) Y este cea de-a saptea componenta montata.




Capacitatea de intelegere a unui text scris


16 intrebari







5





10





15





20





25






30





35





40





45





50





55





60





65



Adesea auzim de la reprezentantii omunitatii stiintifice ca este irational ceea ce sustine asa-zisa pseudo-stiinta. De exemplu, oamenii de stiinta sunt uimiti de larga acceptare a astrologiei, care postuleaza existenta unei relatii de cauzalitate intre planete si viata oamenilor ce poate fi analizata utilizand un sistem ezoteric care combina matematica si astronomia. Nu am intentia aici de a sprijini sau combate sustinerile astrologiei. Ceea ce ma intereseaza mai curand este sa cercetez caracterul afirmatiei ca astrologia este irationala. Este de presupus ca practicantii stiintei „rationale” au in minte o anumita calitate pe care nu o regasesc cand au in vedere astrologia, dar este prezenta cand au in vedere, de exemplu, fizica, biologia sau astronomia. Dar ce inseamna, de fapt, sa spui ca o anumita disciplina este rationala sau nu?

In comunitatea stiintifica sunt unii pentru care aceasta intrebare va suna caraghios. Lor le este pur si simplu evident ca astrologia nu este rationala; ideea ca pozitia planetelor la momentul nasterii cuiva ii poate influenta caracterul sau viitorul este, sustin ei, absurda la prima vedere. Categoric, aceasta atitudine comporta un anumit grad de plauzibilitate intuitiva. As dori totusi sa sugerez ca acesta abordare intuitiva este exact cea gresita cand cercetam caracterul rational al unor discipline cum este astrologia, pentru ca ea se reduce practic la un simplu apel la bunul-simt. Daca in stabilirea granitelor rationalului ne-am baza numai pe asemenea apeluri, atunci ar iesi din sfera rationalului nu numai discipline abstracte, cum este fizica cuantica, ci si insasi sustinerea ca Pamantul e rotund.

Unii ar putea sugera ca ceea ce arata caracterul irational al astrologiei nu este faptul ca pare sa contrazica bunul-simt, ci faptul ca teoria pe care se bazeaza nu ofera nici un aparat pentru a demonstra modul in care se presupune ca ar functiona legatura dintre corpurile ceresti si vietile oamenilor. Tot ce se afirma este ca o astfel de legatura exista. Dar nici macar acesta sugestie nu functioneaza corespunzator pentru a respinge astrologia. Pentru ca si in chimie, ca si in astrologie, exista legaturi inexplicabile si care nu pot fi justificate: care este, de exemplu, mecanismul prin care o particula pozitiva atrage o particula negativa? Se poate spune ca exista intre ele o „forta”, dar aceasta afirmatie nu este decat o reformulare a afirmatiei ca una dintre particule o atrage pe cealalta.

Pana la urma nu exista nici o modalitate de a determina a priori daca ceva este rational sau nu. Nici convingerile bazate pe bunul-simt si nici legaturile explicabile nu joaca un rol in stabilirea caracterului rational al unei discipline. Din contra, caracterul rational depinde in intregime de existenta datelor empirice. Intrucat comunitatea stiintifica a catalogat discipline ca astrologia ca fiind irationale, ea nu a examinat deloc datele relevante. Pana ce o va face, va trebui ca oamenii de stinta sa admita ca judecatile pe care le fac despre asa-zisele pseudo-stiinte nu reflecta aproape nimic in plus decat propriile prejudecati.


35 Care dintre urmatoarele variante reprezinta rezumatul cel mai complet si exact al pasajului?


(A)   Oamenii de stiinta au respins pe nedrept astrologia ca fiind irationala pentru ca modul lor de utilizare a criteriilor de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile ii impiedica sa vada caracterul valid al unei discipline, care este evident la o examinare atenta a datelor empirice relevante.


(B)    Adesea oamenii de stiinta judeca discipline cum e astrologia pe criterii de plauzibilitate intrinseca si legaturi cauzale explicabile, ceea ce ii duce la respingerea pe nedrept a acestor discipline ca fiind irationale in loc sa cerceteze datele empirice relevante pentru ceea ce sustin disciplinele respective.


(C)    Oamenii de stiinta isi tradeaza prejudecatile personale cand condamna o disciplina ca astrologia ca fiind irationala pe baza aplicarii asupra datelor empirice relevante a criteriilor de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile.


(D)   Oamenii de stiinta se inseala cand aplica astrologiei criteriile de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile, pentru ca aceste calitati lipsesc si multor discipline asa-zis rationale ale caror sustineri nu sunt puse la indoiala de catre oamenii de stiinta.


(E)    In absenta datelor empirice, oamenii de stiinta ar trebui sa afirme ca o disciplina este irationala numai daca mai intai i-au aplicat criteriile de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile si au constatat ca ii lipsesc ambele calitati.


36. Care anume dintre variantele de mai jos reprezinta o critica a astrologiei acceptata de autor?


(A)   Astrologia nu este o disciplina valida.


(B)   Astrologia, conform bunului-simt, este irationala.


(C)   Astrologia nu indreptateste o cercetare stiintifica.


(D)   Astrologia trebuie judecata folosind criterii apriorice.


(E)   Astrologia ar trebui sa explice toate legaturile sale cauzale.



37. In scrierea pasajului, scopul principal al autorului a fost cel mai probabil acela:


(A)     de a convinge comunitatea stiintifica de faptul ca astrologia este o disciplina rationala, pentru ca se bazeaza pe un sistem care combina doua alte discipline rationale.


(B)      de a critica oamenii de stiinta pentru faptul ca au catalogat discipline ca astrologia drept irationale, desi aceste discipline nu sunt, de fapt, mai putin rationale decat stiinta „rationala”.


(C)      de a cerceta motivele pentru care oamenii de stiinta au fost reticenti in a accepta datele empirice care arata ca discipline ca astrologia sunt de fapt rationale.


(D)     de a sustine ca oamenii de stiinta se inseala cand catalogheaza discipline ca astrologia ca fiind irationale pe baza unor criterii apriorice mai curand decat in urma unei examinari a datelor empirice.


(E)      de a recomanda ca oamenii de stiinta sa se abtina de la a cataloga discipline ca astrologia ca fiind irationale pana ce nu reusesc sa justifice legaturile cauzale din asa-zisa stiinta rationala.



38. De care anume dintre explicatiile propuse pentru sustinerea ca astrologia este irationala se ocupa autorul in al treilea paragraf?


(A)  Astrologia nu explica afirmatiile de ordin cauzal pe care le face despre lumea fizica.


(B)   Astrologia face afirmatii de ordin cauzal despre lumea fizica si care nu pot fi testate pe cale empirica.


(C)   Astrologia face afirmatii de ordin cauzal despre lumea fizica si care sunt in mod demonstrabil false.



(D)  Astrologia nu se conformeaza notiunilor de bun-simt despre cauzalitate din lumea fizica.


(E)   Astrologia nu a efectuat teste empirice ale afirmatiilor de ordin cauzal pe care le face despre lumea fizica.



39. Autorul foloseste exemplul atractiei intre particule in principal pentru :


(A)  a sprijini afirmatia conform careia chimia este o disciplina irationala.


(B)   a sprijini afirmatia ca multe dintre legaturile cauzale ale asa-ziselor discipline rationale contrazic bunul-simt.


(C)   a sprijini afirmatia ca disciplinele abstracte, cum este fizica cuantica, sunt, de fapt, irationale.


(D)  a combate afirmatia ca o disciplina este irationala daca nu sunt explicate toate legaturile sale cauzale.


(E)   a combate afirmatia ca toate legaturile cauzale ale asa-zisei stiinte rationale sunt sprijinite de date empirice.



40. Avand in vedere pasajul, e probabil ca autorul sa fie de acord cu toate enunturile de mai jos, CU EXCEPTIA:


(A)  adesea oamenii de stiinta resping prematur sustinerile anumitor discipline, ca fiind irationale.


(B)   convingerile bazate pe bunul-simt nu joaca nici un rol in stabilirea caracterului rational al unei discipline.


(C)   caracterul rational al unei discipline poate fi stabilit uneori si fara a face referire la dovezi empirice.


(D)  asa-zisele pseudo-stiinte nu ar trebui respinse fara a fi mai intai supuse testarii empirice.


(E)   unele dintre afirmatiile fizicii cuantice par sa contrazica bunul-simt.



41. Avand in vedere pasajul, pe care anume dintre urmatoarele cercetari stiintifice ar considera-o autorul ca fiind cea mai relevanta pentru evaluarea caracterului rational al astrologiei?


(A)  Un sondaj stiintific pentru stabilirea numarului exact de oameni care cred in astrologie.


(B)   O analiza psihologica a oamenilor de stiinta pentru a stabili de ce au acestia o prejudecata impotriva astrologiei.


(C)   Un examen scris pentru a stabili nivelul de cunostinte in domeniul matematicii si astronomiei al oamenilor care cred in astrologie.


(D)  Un test al capacitatii oamenilor de a face preziceri ale viitorului pe baza viselor lor.


(E)   O cercetare a caracterului si istoriei vietii oamenilor nascuti exact in acelasi moment.







5





10





15





20





25





30





35





40





45





50





55

Suntem familiarizati cu distinctia dintre versuri si proza foarte devreme in educatia noastra. Ni se impune treptat convingerea ca, daca spunem ce gandim, scriem proza si ca versul este o modalitate ingenioasa, dar fundamental pervertita, de a distorsiona exprimari normale in proza. Aceasta convingere nu se formeaza doar in

scoala cat prin experienta repetata de observare a prozei si versului in actiune, si inradacinata in aceasta convingere este presupunerea ca proza este limbajul vorbirii obisnuite. Dar lucrurile nu stau asa. In istoria literaturii observam ca tehnicile mai evoluate de versificatie au aparut de obicei inaintea – chiar cu secole intregi – tehnicilor evoluate ale prozei.

Proza este exprimarea sau imitarea gandirii focalizate sau o descriere controlata in cuvinte, iar unitatea sa de baza este propozitia. Nu decurge de aici ca toata proza este descriptiva sau meditativa si cu atat mai putin ca este logica, ci numai ca proza imita, in ritmul si structura sa, exprimarea verbala a unei minti rationale. Proza, deci, nu este o vorbire obisnuita, ci o vorbire obisnuita foarte ingrijita, care e constienta ca se prezinta in fata unui public si care si-a pregatit dinainte relatia pe care o va avea cu acel public. Este limbajul obisnuit al oamenilor care au darul de a vorbi bine si au ajuns sa stapaneasca dificilul sau idiom. Totusi, cand vorbesc, chiar si acestia vor evita exprimarea

pretioasa sau „vorbitul ca din carte”; ritmul vorbirii lor arata

influenta a ceva ce nu este proza. Daca te ratacesti intr-un oras strain si ceri cuiva indicatii, nu-ti va raspunde in proza nici chiar omul cu cel mai mare dar al vorbirii. Ceea ce vei obtine va fi un ritm al vorbirii prolix si repetitiv, si in care unitatea verbala este la fel de putin propozitie de proza pe cat strofa de poezie.

Vorbirea obisnuita se ocupa mai ales de transpunerea in cuvinte a ceea ce, nu foarte riguros, este denumit fluxul constiintei: reveriile, amintirile, ingrijorarile, asocierile, tristetile si dorurile care ne trec continuu prin minte si pe care adesea le numim ganduri. Aceasta vorbire obisnuita se ocupa in principal cu exprimarea de sine. Si, fie din lipsa de

maturitate, fie din preocupare pentru altceva, fie din absenta

unui receptor, ea nu este complet constienta ca are un public. Constiinta deplina a faptului ca exista un public face vorbirea sa fie retorica, iar retorica inseamna un ritm devenit conventional. Ritmul neregulat al vorbirii obisnuite poate deveni conventional in doua feluri. Un fel este sa ii impui un model de recurenta; al doilea fel este sa impui tiparul logic si semantic al propozitiei. Avem de-a face cu versuri cand

aranjamentul cuvintelor este dominat de ritm si sunet recurente si avem de-a face cu proza cand este dominat de relatia sintactica intre subiect si predicat. Dintre cele doua, versul este de departemodul mai simplu si mai primitiv, ceea ce explica faptul ca versurile au aparut in istorie mai de timpuriu decat proza.



42. Care dintre urmatoarele variante exprima cel mai exact ideea principala a pasajului?


(A)  Desi proza este considerata a fi mai asemanatoare vorbirii obisnuite decat versurile, de fapt, versurile sunt acelea care sunt mai asemanatoare pentru ca au evoluat din vorbirea obisnuita mai devreme si au acelasi ritm neregulat.


(B)   Desi versurile sunt mai simple si mai primitive decat proza, ele sunt mai asemanatoare cu vorbirea obisnuita in sensul ca ambele se ocupa in principal de exprimarea de sine.


(C)   Desi versurile sunt privite ca o distorsionare a prozei, ambele reprezinta metode de a face sa devina conventionale ritmurile neregulate ale vorbirii obisnuite, iar proza este cea mai sofisticata si deci, cea mai recenta dintre aceste tehnici.


(D)  Desi proza este considerata a fi mai literala decat versurile, versurile impun asupra vorbirii obisnuite un tipar ritmic si de sunet care lipseste din proza.


(E)   Desi proza este folosita pentru exprimare directa, iar versurile sunt o metoda ingenioasa de exprimare indirecta, proza si versurile se aseamana prin aceea ca ambele depind de repetitivitate pentru a face sa devina conventional ritmul neregulat al vorbirii obisnuite.



43. Conform pasajului, care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in privinta limbajului obisnuit al oamenilor cu un mare dar al vorbirii?


(A)  Incearca sa transpuna in cuvinte fluxul constiintei.


(B)   Contine putine subiecte sau predicate identificabile.


(C)   Este constient de relatia sa cu publicul care-l asculta.


(D)  Are acelasi tipar al ritmului ca vorbirea obisnuita.


(E)   Evita in mod constient ritmurile si sunetele poetice.



44. In contextul pasajului, a pune vorbirea obisnuita sa fie foarte ingrijita (al doilea paragraf) inseamna s-o faci mai:


(A)  poetica


(B)   logica


(C)   retorica


(D)  idiomatica


(E)   recurenta



45. Dupa cum se poate deduce din pasaj, care dintre urmatoarele afirmatii e cel mai probabil s-o creada autorul?


(A)   Scoala ar trebui sa puna accent mai mare pe versuri decat pe proza.


(B)   Unitatea de baza a versurilor este strofa.


(C)   Oamenii cu un mare dar al vorbirii ajung sa stapaneasca proza mai repede decat versurile.


(D)   Dezvoltarea versurilor a precedat-o pe cea a prozei si a vorbirii obisnuite.


(E)   Ritmul prozei este prolix si repetitiv.



46. Pasajul ofera un raspuns la fiecare dintre intrebarile de mai jos, CU EXCEPTIA UNEIA; care este aceasta?


(A)   Care este relatia intre proza si gandire?


(B)   Care este relatia intre versuri si vorbirea obisnuita?


(C)   Care este unitatea de baza a prozei?


(D)   Care este unitatea de baza a vorbirii obisnuite?


(E)   Care este scopul principal al vorbirii obisnuite?



47. Pasajul sugereaza ca vorbirea obisnuita este probabil mai putin eficace decat proza pentru:


(A)   a transmite emotii


(B)   a exprima empatie


(C)   a alcatui argumentatii convingatoare


(D)   a transpune in cuvinte amintiri din copilarie


(E)   a imita miscarea gandirii obisnuite



48. Scopul principal al ultimului paragraf din pasaj este acela de:


(A)   a analiza ritmul neregulat al vorbirii obisnuite.


(B)   a explica modul in care atat poezia cat si proza confera caracter conventional vorbirii obisnuite.


(C)   a critica punctul de vedere ca proza si poezia sunt cu adevarat diferite.


(D)   a introduce diversele elemente ale fluxului constiintei.


(E)   a sustine ca vorbirea obisnuita este inferioara atat prozei cat si poeziei.



49. Care dintre urmatoarele tehnici concorda CEL MAI PUTIN cu ceea ce sustine autorul despre modul in care versurile modifica vorbirea obisnuita?


(A)  Inversarea ordinii standard a cuvintelor pentru a atrage atentia asupra unui anumit substantiv sau verb.


(B)   Repetarea anumitor consoane sau vocale pentru a sugera sonoritatea a ceea ce se descrie.


(C)   Impunerea unui tipar regulat de cuvinte sau silabe accentuate si neaccentuate.


(D)  Folosirea de mai multe ori a unor cuvinte sau afirmatii pentru a intensifica reactia emotionala a ascultatorului.


(E)   Folosirea rimei pentru a crea un sentiment de muzicalitate a cuvintelor rostite.



50. In acest pasaj, scopul principal al autorului este cel mai probabil :


(A)   sa puna la indoiala distinctia intre versuri si proza.


(B)   sa descrie procesul prin care proza a evoluat din versuri.


(C)   sa explice de ce proza este limbajul vorbirii obisnuite.


(D)   sa sustina ca dezvoltarea prozei o precede pe cea a poeziei.


(E)   sa corecteze punctul de vedere cel mai raspandit privitor la relatia dintre proza si poezie.


Bibliografie


Northrop Frye,           The Well-Tempered Critic. ©1963 detinut de Indiana University Press.


Elemente de rationament logic


50 de intrebari

Un jurnalist: Pana nu demult, in Canada medicii se bucurau de un inalt statut. Desi candva admirati pentru altruismul lor, in ultimele decade, medicii au pierdut din respectul populatiei. Cu toate ca se recunoaste ca medicii sunt indispensabili, criticii lor observa ca ei cer onorarii din ce in ce mai mari din partea guvernului si chiar, in unele cazuri, ca isi acopera incompetenta, fiind asadar devotati mai curand interesului personal decat celui public.


1. Care dintre urmatoarele enunturi este sprijinit cel mai mult de comentariul jurnalistului?


(A) Medicii din Canada sunt perceputi de critici ca fiind mai putin competenti decat erau pe vremuri.

(B) Fara stima publicului de care se bucurau candva medicii, mai putini canadieni vor deveni medici.

(C) Medicii din Canada sunt perceputi de critici ca fiind insuficient devotati interesului celorlalti.

(D) Reprezentantii profesiilor non-medicale din Canada sunt perceputi ca fiind altruisti si competenti.

(E) In trecut medicii nu ar fi acceptat, cu atat mai putin cerut, onorarii mari din partea guvernului.

In general, pentru cineva care are nevoie de o transfuzie, e mai probabil ca sangele de la o ruda sa fie infectat cu virusul hepatitei decat sangele de la o banca de sange. In consecinta, riscul de a contracta hepatita in urma unei transfuzii este mai mare pentru oamenii care primesc sange de la rude decat pentru cei care primesc sange de la bancile de sange.


2. Care dintre urmatoarele afirmatii, daca este adevarata, slabeste cel mai tare rationamentul de mai sus?


(A) Oamenii care primesc transfuzii de sange precizeaza adesea ca doresc sa fie folosit sange de la rudele lor.

(B) Transfuziile de sange au doar rareori ca rezultat infectarea primitorului cu virusul hepatitei.

(C) E mult mai probabil ca sangele de la o ruda sa fie de aceeasi grupa cu cea a primitorului.

(D) Donatorii la bancile de sange sunt intotdeauna intrebati daca au fost vreodata infectati cu virusul hepatitei.

(E) Sangele care urmeaza sa fie folosit pentru transfuzie este intotdeauna testat pentru virusul hepatitei.


Laura: Stiu ca florile de camp sunt in pericol din cauza numarului redus de spatii adecvate unde pot creste, si ca, in general, oamenii ar trebui sa le lase acolo unde cresc. Campul asta mare este, totusi, plin de plante dintr-o singura specie de floare de camp si ar fi in regula sa iau si eu o singura floare, din moment ce sunt atat de multe.


Marta: In viitor n-o sa mai ramana prea multe, daca multi vor actiona conform principiului tau.


3. Marta critica punctul de vedere al Laurei prin aceea ca:


(A) argumenteaza ca daca o resursa poate fi folosita in mod durabil si fara sa fie epuizata, atunci nu se petrece nimic rau;

(B) sustine ca Laura presupune ca e in regula sa se faca o exceptie pentru ea, dar nu si pentru altcineva;

(C) subliniaza ca unele acte individuale aparent nesemnificative, de un anumit fel, pot avea un efect cumulativ considerabil;

(D) o acuza pe Laura de motivatii neadecvate in loc sa raspunda la afirmatia Laurei;

(E) se bazeaza pe principiul ca un act egoist este gresit chiar si daca nu are un efect daunator.


4. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, este cel mai puternic raspuns pe care-l poate da Laura pentru a contracara critica Martei?


(A) Chiar daca as lua o floare de pe camp, n-as spune si altora despre camp, asa ca tu ai fi singura persoana care ar avea cunostinta despre actiunea mea si nu mi-as sustine acest principiu fata de un numar mare de oameni.

(B) Daca toata lumea ar face ca mine si ar avea grija sa lase o multime de plante mature care sa reinsamanteze campul, s-ar putea culege cateva flori fara a face rau speciei.

(C) Daca as lua o floare, i-as oferi conditii de viata adecvate, inclusiv hrana si lumina, in cantitati asemanatoare cu cele pe care le are acum, asa ca nu poti prezuma ca va muri.

(D) Chiar daca planta nu imi este necesara pentru supravietuire, nu este singura planta de pe acel camp si este posibil ca specia sa supravietuiasca si fara ea.

(E) Nu toata lumea este interesata de acest tip de floare de camp si exista multi alti oameni care nu s-ar obosi sa scoata o planta din pamant cu radacini cu tot.


Pentru a supravietui, batlanii trebuie sa manance cantitati mari de peste. In consecinta, conform naturalistilor, daca exista un numar mare de batlani care isi fac cuib unii langa altii pe balta, asta inseamna ca in balta exista cantitati mari de peste. Dar, multi batlani isi fac cuib fara nici o problema pe balta Hargrave care, de multi ani, aproape ca nu are nici un peste.


5. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, ajuta cel mai mult la reconcilierea aparentelor discrepante din fragmentul de mai sus?


(A) Pesticidele folosite la fermele din apropiere s-au infiltrat in apa baltii Hargrave si au omorat majoritatea pestilor.

(B) De-a lungul anilor, balta Hargrave a devenit din ce in ce mai sarata si, astfel, a murit o mare parte din vegetatia care servea pestilor drept hrana.

(C) Batlanii de pe balta Hargrave au reusit sa creasca familii neobisnuit de mari, cu o medie de aproximativ doi pui supravietuitori in fiecare perioada de cuibarit.

(D) Batlanii care isi fac cuib pe balta Hargrave, de obicei, mananca peste din alte balti aflate in apropiere.

(E) Populatia numeroasa de batlani de pe balta Hargrave a exercitat o presiune atat de mare asupra populatiei de pesti incat numarul acestora a scazut dramatic.


Majoritatea psihologilor considera ca perceptia nu se schimba de-a lungul vietii adulte. Totusi, capacitatea de a depista diversele arome ale vinului si aceea de a percepe modalitatea complexa in care se echilibreaza intre ele acele arome se dezvolta numai dupa o indelungata experienta in degustarea vinului, ca adult. Din acest motiv, bautorii de vin fara experienta sunt adesea dezamagiti cand degusta un vin excelent – ei nu sunt capabili sa perceapa vinul asa cum o face un expert.


6. Acest rationament contrazice sustinerea ca perceptia nu se schimba deloc pe intreaga perioada a vietii adulte in urmatorul fel:


(A) aratand ca nimic nu poate ramane neschimbat pe intreaga perioada a vietii adulte;

(B) aducand dovada ca multi experti nu sunt de acord cu sustinerea;

(C) prezentand un caz concret care nu este descris corect de catre sustinere;

(D) aratand modul in care sustinerea este dovedita a fi eronata de catre alte sustineri cu caracter general despre perceptie;

(E) oferind un principiu care intra in conflict cu sustinerea.


La ora actuala, animalele de companie cu sange cald sunt primite in tara numai daca poseda un certificat de vaccinare antirabica. Aceasta reglementare este deficitara, in sensul ca uneori vaccinul este ineficient. Daca vaccinul isi produce efectul, animalul are in sange un nivel inalt de anticorpi ai rabiei. Prin urmare, pentru a impiedica intrarea in tara a animalelor cu rabie ar fi mai eficace sa se faca testari ale sangelui acestora si sa se refuze intrarea oricaror animale care nu au in sange un nivel ridicat de anticorpi ai rabiei.


7. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare rationamentul de mai sus?


(A) Conform acestei propuneri de reglementare, unele animale de companie care nu sunt infectate cu virusul rabiei ar putea fi impiedicate sa patrunda in tara.

(B) Nu exista nici o modalitate de a distinge intre nivelurile ridicate de anticorpi cauzate de infectii active si nivelurile ridicate determinate de o vaccinare eficienta.

(C) Conform reglementarii in vigoare, unele specii de animale sunt plasate in carantina si tinute sub observatie pentru simptomele rabiei inainte de a se lua o decizie privitoare la primirea lor in tara.

(D) Procentul de vaccinari antirabice care nu reusesc sa produca imunitate este semnificativ mai mare decat cel al vaccinarilor impotriva altor boli ale animalelor.

(E) Reglementarea propusa nu ar avea eficacitate in prevenirea patrunderii in tara a animalelor salbatice infectate cu virusul rabiei.


Un studiu recent a constatat ca, in mod surprinzator, riscul de accidente grave de munca este mai mare in industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protectie a muncii decat in industriile care nu se afla sub o asemenea monitorizare.


8. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, ajuta cel mai mult la explicarea surprinzatoarei constatari descrise mai sus?


(A) Inspectorii guvernamentali de protectie a muncii nu numai ca monitorizeaza, dar si instruiesc pe muncitorii firmelor sa respecte normele de protectie a muncii.

(B) Inspectorii guvernamentali de protectie a muncii nu au autoritatea de a impune respectarea normelor de protectie a muncii.

(C) Numai acele industrii cu risc inerent ridicat de accidente de munca sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protectie a muncii.

(D) Muncitorii se comporta cu precautie deosebita atunci cand considera ca activitatea lor este monitorizata de inspectori guvernamentali de protectie a muncii.

(E) Unele dintre industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protectie a muncii au rate mult mai scazute ale accidentelor de munca decat alte industrii care sunt si ele monitorizate.


Unii ganditori sustin ca orice lucru care produce placere oamenilor e bun si viceversa, si ca tot ceea ce produce durere este rau si viceversa. Este clar, totusi, ca acest lucru nu poate fi sustinut cu argumente. Conceptele de bine si rau sunt contradictorii, in timp ce acelea de placere si durere, nu. Este clar ca e posibil sa te afli intr-o stare de placere si durere in acelasi timp.


9. Rationamentul de mai sus pune la indoiala sustinerea ca doua perechi de concepte sunt echivalente, argumentand ca:


(A) „bun” nu se aplica la nici unul dintre lucrurile la care se aplica „placere”;

(B) „rau” nu se aplica la nici unul dintre lucrurile la care se aplica „durere”;

(C) este un simplu accident faptul ca „placere” si „durere” se aplica in acelasi mod in care se aplica „bun” si „rau”;

(D) „placere” si „durere” poseda o proprietate pe care nu o poseda nici o alta pereche posibila de concepte;

(E) „bun” si „rau” nu sunt in acelasi raport unul fata de celalalt precum „placere” si „durere”.


Nu exista compozitor mai cunoscut si totusi mai obscur decat Scott Joplin, cel care a compus piesa „Maple Leaf Rag” si alte cantece bine cunoscute si elegante. Joplin, fiu al unui sclav eliberat, a contopit forme si armonii muzicale africane si europene. El a rafinat un tip de proto-jazz denumit „ragtime”, initial interpretat de persoane cu ascendenta africana, de pe raul Mississippi, ce de mult sincopasera, sau „faramitasera” (ragging)* ritmul altor forme muzicale cum ar fi marsul si two-step. Intr-adevar se poate spune ca boogie-woogie, blues-ul si rock-ul sunt toate prefigurate, intr-o anumita masura, de lucrarile lui Joplin.


10. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai puternic sustinut de informatiile de mai sus?


(A) Joplin este un compozitor important pentru ca a inventat ragtime.

(B) Joplin este semnificativ din punct de vedere istoric pentru ca a fost mai prolific decat orice alt compozitor de ragtime.

(C) Lucrarile lui Joplin se bucura de o larga popularitate pentru ca au influentat multe forme de muzica pop.

(D) Lucrarile lui Joplin au influentat sau anticipat o mare varietate de genuri muzicale foarte populare.

(E) Lucrarile lui Joplin au fost populare pentru ca au contopit stilurile muzicale ale unor culturi foarte diferite.


* In limba engleza „ragging” inseamna faramitare.


Cercetatorii au dorit sa afle daca fumatul pasiv constituie un factor semnificativ in contractarea bolilor de plamani. Ei au efectuat un studiu comparand starea de sanatate a unui grup de sotii nefumatoare ale unor fumatori cu starea de sanatate a unui grup de sotii nefumatoare ale unor nefumatori. S-a descoperit ca sotiile fumatorilor aveau o sensibilitate mult mai mare la boli de plamani decat sotiile nefumatorilor. Cercetatorii au concluzionat ca fumatul pasiv constituite intr-adevar un factor in evolutia bolilor de plamani.


11. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, pune la indoiala cel mai mult concluziile cercetatorilor?


(A) Sotiile de fumatori au fost crescute de fumatori in numar semnificativ mai mare decat sotiile de nefumatori.

(B) Este semnificativ mai putin probabil ca sotiile de nefumatori sa faca gimnastica pentru intarirea tonusului cardiovascular comparativ cu sotiile de fumatori.

(C) Membrele grupului de sotii de fumatori erau, in medie, cu cateva luni mai tinere decat membrele grupului de sotii de nefumatori.

(D) Nu este mai putin probabil ca sotiile nefumatorilor sa fi fost fumatoare ele insele comparativ cu sotiile fumatorilor.

(E) Grupul de sotii de fumatori a fost ales dintr-o zona urbana intens industrializata in timp de grupul de sotii de nefumatori a fost ales dintr-o zona rurala.


Un antropolog: S-a sustinut ca interdictiile de ordin religios fata de consumarea anumitor tipuri de alimente reprezinta o dovada impotriva opiniei ca toate fenomenele culturale au o explicatie pur economica. In fond, sustine in continuare rationamentul, numai un motiv de ordin moral sau spiritual poate convinge oamenii sa renunte la surse disponibile de alimentatie. Dar speciile a caror consumare este interzisa sunt de obicei elemente esentiale ale ecosistemelor din care fac parte alte specii care sunt consumate ca aliment. Conservarea speciilor interzise tinde astfel sa ajute la pastrarea si a celorlalte specii. In consecinta, asemenea interdictii au in realitate o motivatie economica.


12. Rationamentul antropologului este eronat pentru ca:


(A) deduce numai pe baza sustinerii ca o practica are o anumita consecinta dezirabila ca acea consecinta trebuie sa constituie motivatia respectivei practici;

(B) ia ca fiind de la sine inteles faptul ca oamenii ar putea avea un motiv pentru adoptarea unei anumite conduite si totusi sa nu-si dea seama care este acel motiv;

(C) deduce, numai pe baza sustinerii ca un anumit fenomen cultural nu are nici o explicatie economica, ca explicatia acelui fenomen trebuie sa fie spirituala sau morala;

(D) foloseste termenul-cheie „interdictii” in doua sensuri diferite;

(E) trage o concluzie care nu este decat o reformulare a celor prezentate in sprijinul respectivei concluzii.


Animalele domestice, cum ar fi cainii, au aparut prin cresterea numai a exemplarelor unei specii salbatice care erau suficient de blande. De exemplu, daca in procesul de crestere a lupilor omul ii imperecheaza numai pe cei care sunt blanzi cand sunt mici, atunci, dupa un numar de generatii, exemplarele astfel produse vor fi o specie de caine. In consecinta, toate animalele pot fi, in principiu, crescute pentru a deveni domestice.


13. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare rationamentul de mai sus?


(A) Animalele domestice nu pot fi transformate in animale salbatice prin inmultirea numai a acelor exemplare care dau dovada de unele caracteristici salbatice.

(B) La unele specii de animale, exemplarele aflate in stare de salbaticie se imperecheaza mai des decat cele domestice.

(C) La unele specii de animale nu exista nici un exemplar care sa dea vreodata dovada de blandete.

(D) La unele specii de animale exemplarele blande sunt mai putin fertile decat cele salbatice.

(E) La unele specii de animale domestice unele exemplare sunt mult mai blande decat altele.


Un eseist: Istoria omenirii este plina de dorul dupa tineretea vesnica si nemurire. Si totusi, imbatranirea si moartea sunt normale si inevitabile, ba chiar de dorit. Inchipuiti-va consecintele de ordin etic, social si economic daca s-ar ajunge vreodata la impiedicarea imbatranirii si a mortii.


14. In care dintre modurile de mai jos apare in argumentul eseistului afirmatia ca istoria omenirii este plina de dorul dupa tineretea vesnica si nemurire?


(A) Introduce subiectul argumentului, dar nu joaca nici un rol logic in obtinerea concluziei principale.

(B) Constituie una dintre concluziile argumentuui, desi nu este principala concluzie.

(C) Este o sustinere pe care argumentul ca intreg incearca s-o discrediteze.

(D) Enunta o problema la care argumentul ca intreg sustine ca nu exista raspuns satisfacator.

(E) Este o premisa necesara pentru a stabili concluzia principala.


Un studiu pe 8 000 de adulti alesi aleatoriu dintr-o tara europeana a constatat ca 75% dintre cei care consuma alcool in medie de doua sau mai multe ori pe saptamana au suferit in interval de sase luni de cel putin o raceala. De aici, putem trage concluzia preliminara ca un consum mare de alcool tinde sa duca la cresterea sensibilitatii omului la raceala.


15. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, ar slabi cel mai tare rationamentul de mai sus?


(A) 80% dintre participantii la studiu care au consumat alcool de  trei sau mai multe ori pe saptamana au suferit raceli in intervalul de sase luni.

(B) 75% dintre participantii la studiu care nu au consumat alcool deloc au suferit de cel putin o raceala in intervalul de sase luni.

(C) 50% dintre participantii la studiu care au consumat alcool in medie o data pe saptamana au suferit raceli in intervalul de sase luni.

(D) Mai putin de 75% dintre participantii la studiu care au suferit raceli in intervalul de sase luni au consumat alcool in medie o data pe saptamana sau mai des.

(E) 60% dintre participantii la studiu care nu au suferit nici o raceala in intervalul de sase luni au consumat alcool o data pe saptamana sau mai des.


Franz: Oficialitatile din domeniul sanatatii stiu ca in Extremul Orient cancerul este mult mai putin raspandit decat in America de Nord. Si este de asemenea binecunoscut faptul ca regimul alimentar tipic al locuitorilor Extremului Orient include o proportie mai mare de cereale integrale decat regimul alimentar nord-american tipic. Deci, oficialitatile din domeniul sanatatii din America de Nord manifesta neglijenta fata de datoria lor de a proteja sanatatea publica daca nu incurajeaza populatia nord-americana sa creasca proportia de cereale integrale in regimul lor alimentar.


Popovici: Ceaiul contine substante care pot ajuta la prevenirea mai multor forme de cancer, iar consumul de ceai este mult mai raspandit in Extremul Orient decat in America de Nord.


16. Popovici ii raspunde lui Franz prin:


(A) incercarea de a arata ca dovezile prezentate de Franz se contrazic intre ele;

(B) subminarea argumentului lui Franz, prezentand dovezi care sprijina o explicatie alternativa;

(C) introducerea de dovezi suplimentare care sprijina concluzia lui Franz;

(D) punerea la indoiala a acuratetei tezei lui Franz cu privire la proportia consumului de cereale integrale in Extremul Orient si America de Nord;

(E) demonstrarea faptului ca efectele benefice pe care Franz le atribuie regimului alimentar pot fi contracarate de alti factori.



17. Rationamentul lui Franz este discutabil deoarece:


(A) confunda o diferenta de proportie cu o diferenta in termeni de cantitate absoluta;

(B) trece cu vederea posibilitatea ca unii oameni din America de Nord sa includa cam aceeasi proportie de cereale integrale in regimul lor alimentar ca si cea din regimul tipic din Extremul Orient;

(C) nu face distinctia intre prevenirea unor cazuri particulare ale unei boli si reducerea incidentei generale a acelei boli;

(D) ignora orice alte diferente, in afara de cele de regim alimentar, care ar putea justifica incidenta cancerului in Extremul Orient si America de Nord;

(E) pentru a putea conchide foloseste termenul „tipic” in mod ambiguu.


Un anumit tip de cos preistoric a fost descoperit in numai doua locuri, unul pe o proprietate privata si celalalt intr-un sit arheologic protejat. Unul dintre aceste cosuri a fost examinat cu microscopul electronic. Daca un artefact nu este curatat minutios, microscopul electronic va depista pe suprafata lui minerale caracteristice solului din situl de unde a fost dezgropat artefactul. Si totusi, pe acel cos nu au fost depistate nici un fel de minerale caracteristice solului din situl protejat, desi cosul avea inca o adevarata crusta de pamant din locul de unde fusese dezgropat.


18. Care din enunturile de mai jos este sprijinit cel mai tare de infomatiile din pasajul de mai sus, presupunand ca aceastea din urma sunt corecte?


(A) Cosul a fost dezgropat de pe proprietatea privata.

(B) Cosul a fost dezgropat din situl protejat.

(C) Cosul era prea acoperit cu pamant pentru a putea fi examinat cum trebuie.

(D) Pe cos nu a fost depistat nici unul dintre mineralele caracteristice solului de pe proprietatea privata.

(E) Unele dintre mineralele caracteristice solului din situl protejat sunt prezente si in solul de pe proprietatea privata.


Ceea ce defineste faptele ilicite de calomnie prin presa, discriminare si hartuire este mai mult motivatia decat fapta in sine. Din moment ce probarea motivatiei in cazul acestor fapte este dificila, adesea judecatorii trebuie sa aplice legea fara a avea criterii specifice de indrumare. In consecinta, increderea publicului in judecatori este esentiala pentru ca publicul sa fie multumit de hotararile date in procese pe asemenea spete.


19. Care dintre urmatoarele variante descrie cel mai corect rolul jucat in rationamentul de mai sus de afirmatia ca ceea ce defineste unele fapte ilicite este mai mult motivatia decat fapta in sine?


(A) Este citata ca fiind motivul pentru care nu toate actiunile in justitie sunt solutionate adecvat de judecatori.

(B) Este specificata ca o trasatura a anumitor fapte ilicite care face sa fie dificila probarea comiterii acestora.

(C) Este citata pentru a contracara punctul de vedere conform caruia cauzele pot fi uneori solutionate fara a fi necesara increderea publicului in solutiile date de judecatori.

(D) Este oferita ca dovada a faptului ca unele fapte ilegale nu pot fi niciodata constatate ca atare.

(E) Este oferita ca dovada ca o determinare precisa a caracteristicilor anumitor fapte ilicite ar duce la cresterea satisfactiei publicului fata de solutiile judecatorilor.


Presa de scandal care publica articole despre aterizarea extraterestrilor si despre locurile frecventate de celebritati poate fi considerata ca avand un caracter facil, dar este evident ca cititorii o prefera revistelor saptamanale de stiri care publica articole cu caracter mai conventional. O comparatie a veniturilor realizate la chioscurile de ziare arata vanzari mult mai mari la publicatiile de scandal decat la revistele saptamanale de stiri.


20. Rationamentul de mai sus este cel mai vulnerabil pentru ca nu ia in considerare posibilitatea ca:


(A) stirile din presa de scandal sa fie mai putin conventionale decat cele din revistele saptamanale de stiri;

(B) mai multe reviste de stiri sa fie vandute prin abonament decat reviste de scandal;

(C) nici o revista sa nu fi publicat vreodata stiri conventionale despre celebritati;

(D) presa de scandal sa nu fi luat niciodata stiri din surse conventionale;

(E) unele reviste de scandal sa fie cumparate de oameni care mai cumpara si alte reviste.


Dora este o voleibalista excelenta. Orice om care joaca volei zilnic este un voleibalist excelent. Deci Dora joaca volei in fiecare zi.


21. Eroarea de rationament de mai sus este cel mai asemanatoare cu cea continuta in care anume dintre variantele de mai jos?


(A) Francisc canta in fiecare zi. Orice om care canta in fiecare zi este un cantaret bun. Deci Francisc este un cantaret bun.

(B) Francisc face jogging. Orice om care danseaza nu face jogging. Deci Francisc nu este dansator.

(C) Orice om care face drumetii face exercitiu fizic. Francisc nu face exerciti fizice. Deci Francisc nu face drumetii.

(D) Orice om care este mare gurmand gateste adesea. Francisc gateste adesea. Deci Francisc este un mare gurmand.

(E) Francisc este sculptor. Orice om care nu este sculptor este pictor. Deci Francisc nu picteaza.


Un membru al consiliului local: Primarul sustine ca, din cauza numarului in crestere de proceduri de evacuare impotriva beneficiarilor de ajutor social, primaria ar trebui sa angajeze mai multi avocati care sa reprezinte beneficiarii de ajutor social implicati in asemenea proceduri. Totusi, ceea ce e cu adevarat necesar este sa existe oficii de ajutor social mai eficiente si nu mai multa asistenta juridica gratuita. Marea majoritate a procedurilor de evacuare impotriva beneficiarilor de ajutor social apare cand oficiile de ajutor social omit plata ajutorului din cauza unor gafe administrative sau refuza acordarea ajutorului pentru chirie unor beneficiari de ajutor social care indeplinesc in mod evident conditiile pentru acordare. Cel mai adesea, oficiile de ajutor social nu corecteaza acele erori pana ce nu se iau masuri juridice care sa le forteze sa faca acest lucru, astfel complicand problema, din moment ce asemenea masuri nu pot fi luate decat dupa ce chiriasul a primit o notificare de evacuare.


22. Care dintre urmatoarele variante prezinta cel mai exact concluzia principala a celor sustinute de membrul consiliului local?


(A) Beneficiarii de ajutor social aflati in procedura de evacuare au prea putina nevoie de asistenta juridica suplimentara.

(B) Masurile legale care forteaza oficiile de ajutor social sa-si indrepte greselile nu pot fi invocate pana ce beneficiarii de ajutor social nu primesc notificari de evacuare.

(C) Beneficiarii de ajutor social sunt adesea amenintati cu evacuarea ca rezultat al erorilor administrative ale oficiilor de ajutor social.

(D) Daca oficiile de ajutor social ar lucra mai bine, numarul de beneficiari de ajutor social amenintati cu evacuarea ar descreste, inlaturand nevoia de mai multa asistenta juridica.

(E) Oficiile de ajutor social complica problemele create de propriile lor greseli, pentru ca nu corecteaza acele erori pana ce nu se iau masuri legale care sa le forteze sa faca acest lucru.


23. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, sprijina cel mai puternic rationamentul membrului consiliului local?


(A) A crescut numarul de proprietari de locuinte din oras ai caror chiriasi sunt beneficiari de ajutor social.

(B) A crescut numarul de functionari ai primariei care au fost pregatiti sa prelucreze cererile de asistenta pentru chirie.

(C) A crescut numarul de beneficiari de ajutor social care folosesc serviciile de asistenta juridica gratuita oferite de primarie.

(D) A crescut numarul de proceduri de evacuare soldate cu evacuarea efectiva a beneficiarilor de ajutor social din oras.

(E) A crescut numarul de greseli facute de oficiile de asistenta sociala din oras privitor la cererile de asistenta pentru chirie.


In Franta secolului al XVII-lea multe dintre functiile retribuite din cadrul aparatului de stat din provincii erau vandute de catre rege si apoi transmise din tata in fiu. Istoricii au conchis ca acest sistem era mai eficace decat unul pur meritocratic pentru ca el asigura nu numai faptul ca majoritatea functionarilor erau competenti ci si ca acestia erau mai apropiati de populatia locala decat de rege.


24. Fiecare dintre urmatoarele variante, daca este adevarata pentru Franta secolului al XVII-lea, sprijina concluzia istoricilor CU EXCEPTIA:


(A) pentru a creste veniturile la visterie, noi functii erau adesea infiintate si vandute de catre rege;

(B) oamenii care preluau functii in cadrul aparatului de stat erau adesea pregatiti inca din copilarie pentru indeplinirea acestor atributii;

(C) era dificil pentru rege sa dea afara un functionar neloial dintr-o functie mostenita;

(D) majoritatea functionarilor din aparatul de stat aveau legaturi stranse cu populatia din provinciile in care detineau functia;

(E) functionarii din aparatul de stat primeau adesea gratuitati din partea negustorilor locali.


Adanc in scoarta Pamantului s-a descoperit un depozit natural de material radioactiv a carui compozitie seamana cu cea a deseurilor periculoase produse de aplicatiile tehnologiei nucleare. Nu s-au constatat efecte adverse produse de acest depozit natural. Deoarece inginerii au elaborat la ora actuala o modalitate de a depozita deseurile nucleare rezultate din procese de fabricatie la aceeasi adancime in scoarta Pamantului ca si a recent-descoperitului depozit natural, se poate demara acum depozitarea deseurilor nucleare in conditii de siguranta.


25. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare rationamentul de mai sus?


(A) Cantitatea totala de deseuri periculoase produsa anual a scazut in ultimii ani.

(B) La ora actuala nu pot fi determinate conditiile geologice in care a fost posibil ca depozitul radioactiv natural sa fie pastrat in conditii de siguranta.

(C) La ora actuala este fezabil din punct de vedere economic sa se foreze in scoarta Pamantului pana la adancimea la care a fost descoperit depozitul natural de material radioactiv.

(D) Producerea in continuare de deseuri radioactive in ritmul actual va ajunge pana la urma sa depaseasca posibilitatile de depozitare in conditii de siguranta.

(E) Nici una dintre metodele actuale de eliminare a deseurilor nucleare nu s-a dovedit a fi complet sigura.


Este mai probabil ca oamenii de stiinta sa considere ca experimentele lor sunt bine concepute daca rezultatele experimentelor se potrivesc cu asteptarile lor decat daca nu se potrivesc. Avem un experiment care a dat rezultate ce nu se potrivesc cu asteptarile oamenilor de stiinta care l-au efectuat. In consecinta, este mai probabil ca acestia sa considere experimentul prost conceput decat sa-l considere bine conceput.


26. Rationamentul din enuntul de mai sus este viciat, deoarece ignora posibilitatea ca:


(A) unii oameni de stiinta sa considere doar rareori experimentele lor ca fiind bine concepute, chiar si atunci cand rezultatele sunt conforme cu asteptarile lor;

(B) rezultatele, chiar si ale acelor experimente pe care oamenii de stiinta le considera prost concepute sa se potriveasca de obicei cu asteptarile lor;

(C) oamenii de stiinta sa considere uneori experimentele lor ca fiind prost concepute din alte motive decat faptul ca rezultatul nu a fost conform cu asteptarile lor;

(D) oamenii de stiinta sa considere de obicei experimentele lor ca fiind bine concepute chiar si atunci cand rezultatul nu este conform cu asteptarile lor;

(E) oamenii de stiinta sa considere uneori experimentele lor ca fiind prost concepute chiar si atunci cand acestea sunt bine concepute.


Tudorica sustine ca nu-i place muzica folk, dar acest lucru nu poate fi adevarat deoarece prietenilor lui, Alexandru si Laurentiu, le place muzica folk. Din moment ce Tudorica, Alexandru si Laurentiu sunt toti adolescenti, si majoritatii adolescentilor le place muzica de acelasi gen ca si prietenilor lor, lui Tudorica trebuie sa-i placa muzica folk.


27. Care dintre urmatoarele variante contine un rationament viciat care sa fie cel mai asemanator cu cel din rationamentul de mai sus?


(A) Majoritatea bunicilor isi vad fiecare dintre nepoti in medie o data pe an. Victor si Carmen sunt bunici si nu si-au vazut nici un nepot anul acesta. Rezulta ca la anul isi vor vedea probabil toti nepotii de doua ori.

(B) Majoritatea familiilor care au un caine au si cel putin o pisica. Familia Cincu are o pisica, asa ca probabil are si un caine.

(C) In cele mai multe familii care au copii, fiecare dintre acestia are o treaba de facut in casa care e diferita de cea a fratilor sai. In familia Andreev sunt patru copii, asa ca, probabil, fiecare dintre ei are alta treaba de facut in casa.

(D) In cele mai multe cupluri casatorite, ambii soti se trezesc la aceeasi ora. Petre se trezeste in fiecare dimineata la sapte, asa ca sotia lui, Luana, precis ca se scoala si ea tot la sapte in fiecare dimineata.

(E) In cele mai multe perechi de gemeni, ambii au aproximativ aceeasi inaltime. Antonia este cu un cap mai inalta decat fratele ei, Rares. Deci este putin probabil ca Antonia si Rares sa fie gemeni.


Una dintre conceptiile despre revolutiile stiintifice este ca acestea sunt determinate de noi observatii stiintifice; alta este ca acestea reprezinta versiuni stiintifice ale unor idei larg raspandite. Daca  ideile larg raspandite duc la idei stiintifice revolutionare, atunci ideile stiintifice revolutionare ar trebui sa fie acceptate imediat de publicul nespecialist. Totusi, daca forta motrice a producerii de idei stiintifice revolutionare este observatia stiintifica, atunci asemanarea dintre acele idei stiintifice si cele larg raspandite este o coincidenta. Aproape toate ideile revolutionare in stiinta s-au confruntat multi ani cu o atitudine de respingere din partea comunitatii de nespecialisti.


28. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai puternic sprijinit de informatiile de mai sus?


(A) Ideile stiintifice care se aseamana celor larg raspandite sunt revolutionare.

(B) Ideile larg raspandite duc doar rareori la aparitia unor idei stiintifice revolutionare.

(C) Ideile stiintifice acceptate imediat de comunitatea de nespecialisti sunt versiuni stiintifice ale ideilor populare.

(D) Ideile stiintifice revolutionare sunt rareori respinse de comunitatea stiintifica.

(E) Noile observatii ale oamenilor de stiinta sunt intotdeauna respinse de comunitatea de nespecialisti.


Nuredin: In viitorul apropiat vom putea construi masini capabile sa converseze exact ca un om. Nu este asa de problematic pe cat se credea sa inveti un computer sa foloseasca sintaxa limbii engleze si facem progrese mari in a descoperi de ce cunostinte de context vor avea nevoie aceste masini.


Albert: Dar capacitatea de a conversa la fel ca un om nu inseamna doar a poseda o sintaxa corecta si cunostinte de context. Ea implica si capacitatea de a comunica cunostinte confuze si de ordin emotional; pe scurt, nici un computer nu va putea vreodata sa faca asa ceva.


29. Dezacordul dintre Nuredin si Albert se refera in modul cel mai evident la ideea ca:


(A) computerele vor deveni mai apte sa comunice cunostinte confuze si de ordin emotional;

(B) in viitorul apropiat oamenii si masinile vor putea conversa intre ei;

(C) va exista vreodata un computer capabil sa converseze la fel ca oamenii;

(D) cunostintele de sintaxa si de context sunt importante in invatarea computerelor sa converseze ca oamenii;

(E) numai oamenii pot comunica cunostinte confuze si de ordin emotional.


Un arheolog: Acuzatia ca membrii echipei de sapaturi au descoperit artefacte in afara zonei autorizate este nefondata. Spre deosebire de majoritatea vanatorilor de comori, arheologii scot la suprafata artefacte pentru a publica rezultatele propriilor descoperiri. Insa, materialul gasit in mod ilegal nu poate fi folosit in cadrul unei lucrari publicate fara ca fapta ilegala sa fie descoperita. Asa ca el nu ar fi de nici un folos unui arheolog.


30. Rationamentul arheologului este cel mai vulnerabil la critica pentru ca:


(A) ignora posibilitatea ca nu toti membrii echipei de sapaturi sa fie arheologi;

(B) nu ia in considerare faptul ca nu toti vanatorii de comori actioneaza ilegal;

(C) presupune, fara a oferi si o justificare adecvata, ca majoritatea vanatorilor de comori scot la suprafata artefacte pentru a le vinde;

(D) presupune, fara a oferi vreo garantie, ca orice material descoperit ilegal este ilegal in sine;

(E) deduce, fara nici o baza, din faptul ca majoritatea membrilor echipei nu sunt vanatori de comori, ca acestia sunt toti arheologi.


In cadrul unui experiment, Dr. Fabruzzi a studiat o serie de plante de apartament carora le-a mers bine ani de-a randul. Pe parcursul unei perioade de trei zile le-a vorbit plantelor foarte frumos. Apoi le-a transplantat afara, in gradina, si nu a mai vorbit cu ele. Desi a continuat sa le ude si sa le puna ingrasamant, curand acestea au inceput sa se ofileasca. Vazand ca dupa doua zile nu-si reveneau deloc, Dr. Fabruzzi s-a ingrijorat atat de tare incat a inceput sa le vorbeasca din ora in ora; a doua zi ele au inceput sa-si revina.


31. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai puternic sprijinit de informatiile de mai sus?


(A) Daca vorbesti cu plantele ele vor fi mai sanatoase.

(B) Plantele au intotdeauna nevoie de cel putin doua zile pentru a se adapta la transplantare.

(C) Schimbarea conditiilor de cultivare poate afecta dezvoltarea plantelor.

(D) Udarea in exces a plantelor este la fel de periculoasa pentru sanatatea lor ca si udarea insuficienta.

(E) Exista multe aspecte ale dezvoltarii plantelor care nu pot fi explicate stiintific.


Marea majoritate a studentilor politehnisti din anul intai de la universitate sunt inscrisi la cursul de introducere in fizica. Simona este inscrisa la cursul de introducere in fizica; asadar, pare probabil ca ea este studenta politehnista in anul intai.


32. Care dintre urmatoarele enunturi, daca ar fi presupus, permite sa se traga concluzia de mai sus in mod justificat?


(A) Orice student politehnist al universitatii trebuie neaparat sa ia examenul la cursul de introducere in fizica sau unul echivalent pentru a trece mai departe.

(B) Numarul de studenti politehnisti din anul intai ai universitatii depaseste cu putin numarul total de studenti inscrisi la cursul de introducere in fizica.

(C) Programul de studii politehnice de la universitate este foarte bine structurat si nu lasa studentilor decat putine posibilitati de a se inscrie la cursuri optionale non-stiintifice.

(D) In universitate exista de doua ori mai multi studenti inscrisi la cursul de de introducere in fizica decat totalul celor inscrisi in anul intai la programul de studii politehnice.

(E) Unii studenti politehnisti de la universitate urmeaza cursul de introducere in fizica in anul doi, dar nici unul nu face acest curs in anii mai mari.


Mancarea gatita in vase de fier absoarbe cantitati semnificative de fier in timpul gatitului, iar oamenii care consuma mancare gatita in vase de fier consuma in acest fel suficient fier pentru a acoperi necesarul nutritional de fier. Asadar, acesti oameni nu au nevoie sa consume alimentele care contin fier in mod natural.


33. Care dintre urmatoarele variante este o presupozitie pe care se bazeaza rationamentul de mai sus?


(A) Mancarea gatita in vase de fier nu absoarbe nici un element non-nutritiv din acele vase.

(B) Orice substante nutritive esentiale, altele decat fierul, din alimente care contin fier in mod natural se pot obtine si din alte alimente.

(C) Oamenii care prefera sa foloseasca vase de fier pentru gatit nu folosesc vase facute din nici un alt material.

(D) Exista unele alimente care contin in mod natural toata cantitatea de fier care poate fi obtinuta din orice alt aliment care a fost gatit intr-un vas de fier.

(E) Fierul absorbit in mancare din vasele de fier nu este la fel de usor digerabil ca cel din alimentele care contin fier in mod natural.


Nici o democratie nu ar trebui sa ceara cetatenilor sai sa aiba acte de identitate nationale, pentru ca asemenea acte sunt caracteristice societatilor totalitare si au servit numai pentru a urmari cetatenii si a-i tine sub control.


34. Care anume dintre enunturile de mai jos, daca este presupus, implica logic concluzia de mai sus?


(A) Orice democratie care cere cetatenilor sai sa aiba acte de identitate nationale devine, ca rezultat, din ce in ce mai totalitara.

(B) Actele de identitate nationale pot servi doar pentru a-i urmari pe cetateni si a-i tine sub control.

(C) Nici o democratie nu ar trebui sa-si urmareasca cetatenii si sa-i tina sub control.

(D) Cei care sustin existenta actelor de identitate nationale doresc sa faca societatea mai totalitara.

(E) O democratie nu trebuie sa adopte nici una dintre trasaturile caracteristice unei societati totalitare.


Unele studii arata ca studentii sunt mai creativi dupa ce primesc o recompensa pecuniara pentru rezultatele lor scolare, dar alte studii arata ca studentii sunt mai putin creativi dupa ce primesc o recompensa pecuniara. Asadar, pentru a evita riscul de a descuraja creativitatea studentilor, nu trebuie sa li se acorde recompense pecuniare pentru rezultatele lor scolare.


35. Care dintre rationamentele de mai jos este cel mai asemanator cu cel de mai sus?


(A) Cercetarile stiintifice produc rezultate contrare cu privire la nivelul de exercitiu fizic optim pentru mentinerea unei forme fizice bune. Asadar, pentru mentinerea unei forme fizice bune, este mai bine sa ne concentram pe regimul alimentar.

(B) Daca sefa directa a Doinei afla ca Doina a facut cerere de angajare in alta parte, atunci sefa ar putea sa-i ofere Doinei unele stimulente care s-o determine sa nu plece. Totusi, este posibil ca sefa Doinei sa reactioneze negativ la aceasta veste. Din cauza acestei posibilitati, Doina ar trebui sa nu-i spuna sefei sale ce are de gand.

(C) Daca se reproiecteaza modelul actual al celui mai popular automobil ieftin astfel incat el sa devina mai puternic, atunci pretul sau va creste. Un pret mai mare al acestui model ar putea duce la scaderea vanzarilor. Asadar, ar trebui ca acest model sa nu fie reproiectat.

(D) Cresterea pretului biletului pe transportul in comun nu va duce la o crestere a veniturilor pentru ca numarul de calatori va descreste. Un numar mai mic de calatori va insemna, de asemenea, o crestere a aglomeratiei in traficul auto si a poluarii orasului. Asadar, nu ar trebui majorat pretul biletului.

(E) Viata va fi mult mai confortabila pentru Jean daca isi cumpara masina noua, dar daca nu-si cumpara deloc masina va economisi multi bani. Asadar, pentru a avea mai mult confort si a economisi ceva bani, Jean ar trebui sa-si cumpere o masina la mana a doua.


Daca imprumut o masina de tuns iarba de la un vecin, am obligatia morala sa i-o dau inapoi cand nu mai am nevoie imediata de ea. Sa presupunem, insa, ca iau cu imprumut un automobil si, cand ma duc sa il dau inapoi, vecinul de la care l-am imprumutat este foarte beat si vrea sa se suie la volan; atunci obligatia de a returna automobilul imediat este mult mai putin limpede. Asa ca nu toate cazurile de imprumuturi sunt echivalente intre ele.


36. Care dintre urmatoarele variante exprima cel mai exact ideea principala a rationamentului de mai sus?


(A) Desi unele cazuri par sa constituie exceptii, regula conform careia cel care a luat ceva cu imprumut trebuie sa dea acel ceva inapoi nu are exceptii.

(B) Exista obligatia de a te abtine sa actionezi de o maniera care poate avea ca rezultat vatamarea altora, si aceasta obligatie are preeminenta asupra obligatiilor mai putin importante atunci cand apare un conflict intre ele.

(C) Daca exista posibilitatea ca un om pe care il cunoastem sa raneasca pe altul nu este complet limpede daca avem sau nu obligatia de a interveni.

(D) Desi intr-o situatie obisnuita faptul de a fi luat ceva cu imprumut da nastere unei obligatii de a returna obiectul cu promptitudine, nu este atat de evident ca se petrece acelasi lucru in absolut toate cazurile.

(E) Desi proprietatea privata are o semnificatie morala, aceasta semnificatie este mai scazuta decat aceea a vietii si sanatatii omenesti.


Herman: Cand doi oameni isi fac reciproc cadouri si cadoul dat de primul este in mod evident mai scump decat cel dat de al doilea, apare o situatie sociala stanjenitoare. Si totusi, cand doi oameni isi fac unul altuia cadouri de valoare egala, isi dau seama curand ca puteau la fel de bine sa si le pastreze in loc sa le dea. Schimbul de cadouri are, deci, ca rezultat, invariabil, fie o situatie stanjenitoare din punct de vedere social, fie un transfer inutil de bunuri.


Manuela: Dar din experienta mea nu e deloc asa. De exemplu, o veche prietena din copilarie si cu mine ne-am facut una celeilalte cadouri despre care sunt sigura ca erau foarte diferite ca pret. Si totusi, deoarece ne-am dat una alteia cate un cadou care exprima gustul celei care-l oferise, amandoua am considerat acest schimb ca extrem de potrivit.


37. Cu care anume din principiile de mai jos se potriveste cel mai bine judecata Manuelei cu privire la caracterul potrivit al schimbului de cadouri?


(A) Orice cadou acceptat atrage dupa sine o obligatie din partea celui care-l primeste de a oferi in schimb un cadou de valoare egala, la o data ulterioara.

(B) Numai oamenii care se potrivesc foarte bine la gusturi ar trebui sa-si faca unul altuia cadouri.

(C) Principalul lucru de avut in vedere la alegerea unui cadou este ca acesta sa te reprezinte.

(D) Cu exceptia situatiilor in care cadoul este o formalitate complet lipsita de importanta, cei care fac un cadou ar trebui, cand il aleg, sa aiba in vedere nevoile persoanei careia i-l vor da.

(E) Deoarece sentimentul din spatele cadoului este ceea ce ii confera acestuia valoare, absolut orice obiect poate constitui un cadou potrivit.


Unii psihologi sustin ca raspunsurile empatice sunt forme de comportament moral. Observand ca la copiii mici care sunt martorii suferintei altora reactia este de exprimare a tristetii si de oferire de ajutor, acesti psihologi considera ca acest comportament moral incepe devreme in viata. Un al doilea grup de psihologi sustine ca raspunsul empatic nu constituie, in sine, comportament moral si ca, pentru a avea caracter moral, comportamentul trebuie sa se bazeze pe o intelegere clara a principiilor morale si pe un anumit grad de aptitudini de rationament moral. Pe baza reactiilor verbale nesofisticate ale copiilor la dileme morale ipotetice, acesti psihologi conchid ca la copii lipseste gradul de aptitudini de rationament moral necesar pentru ca modul in care se comporta, oricat ar fi de plin de compasiune, sa fie considerat a fi de ordin moral.


38. Care anume din urmatoarele variante se potriveste cu sustinerile primului grup de psihologi si nu se potriveste cu cele ale celui de-al doilea grup?


(A) Pisicile si cainii, care nu sunt capabili de rationament moral, dar sunt capabili de reactii empatice, sunt capabili de comportament moral.

(B) La oamenii cu reactii empatice puternice este mai mare posibilitatea de a avea bune aptitudini de rationament moral decat la oamenii cu reactii empatice slabe.

(C) La oamenii cu reactii empatice puternice este mai mica posibilitatea de a avea bune aptitudini de rationament moral decat la oamenii cu reactii empatice slabe.

(D) Principiile morale sunt greu de invatat.

(E) Caracterul moral al unei actiuni trebuie judecat mai curand din punctul de vedere al intentiei care a stat la baza sa decat din punctul de vedere al consecintelor sale.


39. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, submineaza cel mai mult concluzia trasa de al doilea grup de psihologi?


(A) Copiii studiati de al doilea grup de psihologi au dat dovada de un nivel ceva mai inalt de rationament moral cand erau odihniti decat atunci cand erau obositi.

(B) Adultii care raspund la dileme morale ipotetice dau dovada de un nivel mult mai inalt de rationament moral decat copiii care au raspuns la aceleasi dileme morale ipotetice.

(C) Copiii studiati de cel de-al doilea grup de psihologi au dat dovada de un nivel ceva mai inalt de rationament moral ca raspuns la dileme ipotetice care implicau adulti decat ca raspuns la dileme ipotetice care implicau copii.

(D) In situatiile in care apar dileme morale reale, copiii dau dovada de un nivel de rationament moral mult mai inalt decat cel al copiilor care, in studiul celui de-al doilea grup de psihologi, au raspuns numai la dileme ipotetice.

(E) Unii adulti care raspund la dileme morale ipotetice rationeaza cam la acelasi nivel ca si copiii care raspund la aceleasi dileme morale ipotetice.


Un criminolog: Cei care propun o lege prin care sentinta cu inchisoarea pe viata sa fie obligatorie pentru orice infractor care are mai multe condamnari pentru infractiuni grave sustin ca acest lucru ar fi o lovitura data infractorilor de cariera. In realitate, totusi, putini recidivisti ajung sa fie condamnati pentru alte fapte decat incalcari minore ale legii.


40. Care dintre enunturile de mai jos este sprijinit cel mai mult de afirmatiile criminologului, daca acestea sunt adevarate?


(A) Sentintele aplicate majoritatii recidivistilor nu ar fi afectate de propunerea legislativa, daca aceasta ar intra in vigoare.

(B) Multi infractori primari sunt condamnati atat pentru infractiuni grave, cat si pentru incalcari minore ale legii.

(C) Este foarte redusa posibilitatea ca persoanele care nu au fost niciodata condamnate pentru o infractiune minora sa devina infractori de cariera.

(D) Cei mai multi oameni care au savarsit infractiuni grave nu sunt condamnati decat pentru incalcari minore ale legii.

(E) Daca propunerea legislativa ar deveni lege, ea nu ar creste cu adevarat numarul de sentinte cu inchisoarea pe viata.


Mioara: Te inseli cand afirmi ca problema autenticitatii tabloului este o chestiune de fapt. Tu s-ar putea sa crezi ca tabloul este autentic, dar aceasta este o opinie si nu un fapt. Expertii nu sunt de acord daca tabloul este sau nu autentic.


Pavel: Daca un tablou este frumos sau nu este doar o chestiune de opinie, dar nu este o chestiune de opinie si cine l-a pictat. Un tablou fie este autentic, fie nu este. Asadar autenticitatea tabloului este o chestiune de fapt.


41. Care dintre urmatoarele variante descrie cel mai exact rolul jucat in argumentatia lui Pavel de afirmatia ca este doar o chestiune de opinie daca un tablou este frumos sau nu?


(A) Este oferita ca o modalitate de a ii da dreptate Mioarei in sensul ca tabloul s-ar putea sa nu fie autentic.

(B) Este prezentata ca o respingere a punctului de vedere al Mioarei ca autenticitatea tabloului este o chestiune de opinie.

(C) Este folosita pentru a clarifica ce intelege Pavel prin „chestiune de fapt”, prin contrast cu o chestiune de opinie.

(D) Este punctul de vedere pe care argumentatia lui Pavel trebuie sa-l respinga pentru a ajunge la concluzia sa.

(E) Este concluzia argumentatiei lui Pavel.


In general, pentru oricare doua specii de animale, specia la care raportul dintre masa creierului si cea a corpului e mai mare va fi mai inteligenta. Totusi, s-a stabilit ca multi mari matematicieni au creiere considerabil mai mici relativ la masa lor corporala, decat omul obisnuit. De aici reiese ca, desi raportul dintre masa creierului si cea a corpului este un indicator demn de incredere al inteligentei intre specii diferite, acelasi lucru nu mai este adevarat si in cadrul aceleiasi specii.


42. Care dintre urmatoarele enunturi este o presupunere ceruta de rationamentul de mai sus?


(A) Raportul dintre masa creierului si cea a corpului este indicatorul cel mai demn de incredere al inteligentei intre specii diferite de animale.

(B) Nu exista diferente fiziologice notabile intre membrii aceleiasi specii care sa arate intr-un mod demn de incredere care dintre ei este mai inteligent.

(C) Exista unii mari matematicieni cu un raport relativ scazut intre masa creierului si cea a corpului si care sunt mai inteligenti decat omul obisnuit.

(D) Raportul dintre masa creierului si cea a corpului la oameni nu are nici o legatura cu aptitudinile la matematica.

(E) Raportul dintre masa creierului si cea a corpului in interiorul unei specii de animale tinde sa nu varieze mult.


Un politolog: Desi alegatorii au dreptul prin lege de a sti ce fac cei pe care i-au ales, trebuie sa existe si unele limite ale accesului publicului la amanuntele functionarii procesului legislativ. Legiuitorii primesc prea putine laude pentru ca ajung la solutii de compromis, dar o multime de critici pentru ca nu-si respecta principiile si astfel devin mai putin dispusi sa-si modifice pretentiile astfel incat legislatia necesara sa poata fi adoptata.


43. Care anume dintre urmatoarele principii, daca ar fi valid, ar sprijini cel mai mult rationamentul politologului?


(A) Legislatia trebuie redactata astfel incat sa urmareasca binele tuturor cetatenilor si nu doar pe al catorva dintre ei.

(B) Restrangerea anumitor drepturi prevazute de lege este acceptabila daca prin aceasta procesul politic devine mai eficient.

(C) Numai legiuitorii fara principii pot ajunge la compromisuri intre factiuni cu interese la fel de puternice.

(D) Procesul legislativ trebuie astfel gandit incat sa reduca la minimum lipsa de transparenta la nivelul autoritatilor in stat.

(E) Legiuitorii trebuie laudati pentru ajungerea la compromisuri care faciliteaza votarea unor acte normative necesare.


Un articol de ziar: Ministerul Sanatatii nu poate oferi o explicatie pentru recenta constatare ca de-a lungul timpului o crestere cu 10% a pretului tigarilor a dus la o reducere cu 5% a numarului fumatorilor. Aceasta constatare este surprinzatoare pentru ca se stie ca tigarile dau o dependenta puternica si numeroase studii au aratat ca o crestere a pretului tigarilor nu determina aproape niciodata oamenii sa se lase de fumat.


44. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, sprijina cel mai mult explicarea faptului ca o crestere a pretului tigarilor a redus numarul fumatorilor?


(A) Cresterea de 10 % a venit dupa o alta crestere, recenta, de 15 %.

(B) Masura in care tigarile dau dependenta depinde de fiziologia creierului caracteristica speciei umane.

(C) Cresteri anterioare ale pretului au dus si ele, in timp, la o reducere a numarului fumatorilor.

(D) Pe masura ce cresc preturile tigarilor, fumatorii tind sa fumeze mai putin si sa treaca la marci de tigari mai ieftine.

(E) Pe masura ce cresc preturile tigarilor, numarul anual de decese ale fumatorilor depaseste numarul anual de oameni care se apuca de fumat.


Unii muzicologi sustin ca muzica poate trezi in ascultator sentimentul de mila. Dar din moment ce mila nu poate fi resimtita decat daca exista cineva sau ceva de care sa-ti fie mila si, din moment ce nu exista decat muzica pentru a fi obiectul milei ascultatorului, atunci, daca ceva este vrednic de mila, acel ceva este muzica insasi. A spune, insa, ca o bucata muzicala e vrednica de mila nu are nici un sens; asadar, muzica nu poate trezi sentimentul de mila in ascultator.


45. Care anume dintre rationamentele de mai jos este cel mai asemanator ca structura de argument cu rationamentul de mai sus?


(A) Unii oameni sustin ca se poate estima calitatea vietii unui om insumand toate aspectele pozitive si scazand toate aspectele negative ale vietii sale. Asta inseamna ca este posibil sa atribui o valoare numerica unor lucruri cum ar fi sanatatea si bunastarea emotionala; dar incercarea de a atribui valori numerice unor asemenea lucruri este un nonsens. Asadar, calitatea vietii nu poate fi masurata in acest fel.

(B) Astronomii folosesc fotografia color pentru a masura temperatura stelelor. Folosirea fotografiei color implica faptul ca obiectul fotografiat are culoare. Dar nu are nici un sens sa vorbim de culoarea stelelor deoarece stelele sunt nori de gaz. Asadar, fotografiile in culori ale stelelor trebuie ca arata altceva decat culorile stelelor.

(C) Unii statisticieni prezic evenimente viitoare prin observarea evenimentelor din trecut; aceasta cere extrapolarea pe baza trecutului. Desi este imposibil sa faci preziceri suta la suta exacte prin extrapolare, multe preziceri se pot face cu un grad rezonabil de incredere. Asadar, acesti statisticieni au o justificare pentru prezicerea viitorului.

(D) Adesea oamenii sunt preocupati sa stie daca stiinta si religia sunt compatibile. Aceasta chestiune presupune ca stiinta si religia se ocupa de aceleasi probleme. Dar multi oameni considera ca stiinta si religia nu se ocupa de aceleasi probleme, chiar daca par sa o faca. Asadar, multi oameni pot sa creada atat in stiinta cat si in religie.

(E) Unii autori isi imagineaza cum ar fi viata daca oamenii ar putea sa locuiasca pe planete indepartate. Ei sustin ca a ajunge sa locuim pe acele planete este o consecinta inevitabila a cercetarii stiintifice actuale. Dar este absurd sa credem ca oamenii chiar vor ajunge sa locuiasca pe alte planete. Asadar, trebuie sa fie gresit sa sustii ca aceasta decurge inevitabil din cercetarea stiintifica actuala.


Margareta ar fi putut sa fure masina lui Iancu din parcare numai daca ar fi stiut unde este parcata. Dar Iancu sustine ca nu i-a spus unde era parcata masina. Daca el spune adevarul, ea nu avea de unde sa stie daca nu il urmarise cand isi parca masina. Numai ca ea nu l-a urmarit. Asa ca, fie Iancu i-a spus Margaretei unde si-a parcat masina, fie altcineva a furat masina lui Iancu.


46. Care dintre urmatoarele presupuneri permite sa se traga in modul cel mai exact concluzia de mai sus?


(A) Daca Iancu i-a spus Margaretei unde era parcata masina, Margareta nu a furat masina.

(B) Daca Iancu i-a spus Margaretei unde era parcata masina, ea ar fi putut sa o fure din parcare.

(C) Iancu nu putea sa-i fi spus Margaretei  unde era parcata masina.

(D) Altcineva, si nu Margareta, a urmarit unde si-a parcat Iancu masina.

(E) Cineva a furat masina lui Iancu din parcare.


Componentele importante ale muncii oricarui profesor universitar sunt nu numai predarea de cursuri, ci si cercetarea, publicarea si prelegerile sustinute in fata colegilor si a publicului. De aceea, profesorii universitari care predau bine cursuri, dar nu se angajeaza si in alte activitati academice, de regula, nu primesc numirea definitiva la catedra.


47. Care anume dintre variantele de mai jos este sustinuta cel mai puternic de afirmatiile de mai sus, daca acestea sunt adevarate?


(A) Profesorilor universitari care nu neglijeaza parti importante ale muncii lor, de regula, nu li se refuza numirea definitiva la catedra.

(B) Unor profesori universitari li s-a refuzat numirea definitiva la catedra desi se achitasera bine de o mare parte a indatoririlor lor de munca.

(C) Profesorii universitari care nu se ocupa de alte activitati academice, de regula, predau bine la curs.

(D) Profesorii universitari care s-au implicat in cercetare, publicare si prelegeri in fata colegilor si a publicului primesc, de regula, numirea definitiva la catedra.

(E) Predarea de cursuri este cea mai putin importanta parte a muncii unui profesor universitar.


Odata ce copiii incep sa citeasca, cel mai natural mod in care ei isi insusesc cuvinte noi este rezultatul indirect al citirii unor texte dificile, care le pun probleme. Principala alternativa - invatarea directa de cuvinte noi - este mai putin naturala; majoritatea oamenilor tind sa nu faca asa. Copiii intre sase si treisprezece ani invata mii de cuvinte noi in fiecare an, in cea mai mare parte din citit; ponderea studiului direct este de sub o zecime din totalul cuvintelor nou invatate. Asa ca invatarea de catre elevii mici a cuvintelor noi prin studiu direct trebuie ca e ineficienta.


48. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, slabeste cel mai serios rationamentul de mai sus?


(A) Expertii nu sunt de acord cu numarul estimat de cuvinte pe care le invata in mod normal copiii intre sase si treisprezece ani.

(B) Copiii pot invata cuvinte noi urmarind conversatiile intre adulti si de la televizor.

(C) Citirea textelor dificile poate lasa uneori neclaritati cu privire la intelesul anumitor cuvinte.

(D) Copiii intre sase si treisprezece ani petrec mult mai mult timp citind decat invatand direct cuvinte noi.

(E) Adultii care de obicei citesc texte dificile nu prea invata astfel multe cuvinte noi.


Un istoric: Pentru ca o democratie sa faca fata cu succes propriilor provocari, cetatenii sai trebuie sa cunoasca ceva istorie. Totusi, constiinta istorica larg raspandita este inevitabil distorsionata, pentru ca majoritatea oamenilor invata istorie din povestiri de popularizare care mentin treaz interesul cititorului, pretinzand ca o mana de eroi faimosi si de ticalosi notorii au faurit intreaga istorie.


49. De care anume dintre presupozitiile de mai jos depinde rationamentul istoricului?


(A) Constiinta istorica este distorsionata de conceptia ca eroii faimosi sau ticalosii notorii au fost doar o mana de oameni.

(B) Istoria ca poveste distorsioneaza inevitabil realitatea istorica.

(C) Majoritatea povestirilor istorice sustin interesul cititorului pretinzand ca o mana de eroi faimosi si de ticalosi notorii au faurit intreaga istorie.

(D) Numai povestirile scrise cu un alt scop decat acela de a mentine treaz interesul cititorului pot transmite o constiinta istorica nedistorsionata.

(E) Ideea ca o mana de eroi faimosi si de ticalosi notorii au faurit intreaga istorie distorsioneaza istoria.


Reclama: De fiecare data cand folositi cardul dumneavoastra X pentru a cumpara ceva, acumulati puncte de credit la Worldwide Airlines proportional cu costul cumparaturii. Aceste puncte de credit pot fi folosite apoi pentru a reduce costul biletelor dvs. la Worldwide Airlines. Astfel, cu acest nou program va puteti permite cumparaturi pe care nu vi le puteati permite mai inainte: banii economisiti la biletele de avion sunt bani pe care ii puteti cheltui pentru aceste cumparaturi!


50. Pe care anume dintre urmatoarele presupozitii se bazeaza rationamentul din reclama?


(A) Unele dintre destinatiile catre care ar fi posibil sa calatoriti sunt deservite de linii aeriene care se afla in concurenta cu Worldwide Airlines.

(B) Soldul cumparaturilor pe care le puteti trece pe cardul X face obiectul unei rate a dobanzii aflate sub medie.

(C) Cumparaturile pe care le faceti in mod normal sunt invariabil de la magazine care accepta cardul X.

(D) Puteti acumula un cuantum de puncte de credit la Worldwide Airlines care sa fie cel putin la fel de mare ca valoarea oricaror cumparaturi potentiale pe care nu vi le puteati permite mai inainte.

(E) Este posibil sa calatoriti catre cel putin una dintre destinatiile deservite de Worldwide Airlines.




Bibliografie


Michael Walsh, „American Schubert”, ©septembrie 1994 detinut de Time Inc.


Jurnalul de Studii Canadiene, ©1992 detinut de Jurnalul de Studii Canadiene.



Politica de confidentialitate


logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.