Actiunea contraventionala

Actiunea contraventionala

Impotriva masurilor dispuse prin procesele-verbale contraventionale de catre organele administrative competente, persoanele ale caror interese au fost vatamate prin aceste masuri pot formula plangere la judecatoria in circumscriptia careia a fost savarsita contraventia.

Astfel, se instituie controlul judecatoresc cu privire la ma­surile dispuse de catre administratie referitoare la constatarea si sanctionarea contraventiilor. Curtea Europeana a Drepturilor Omului considera ca statele pot stabili ca sanctiuni de natura celor contraventionale sa poata fi aplicate de organe administrative, cu conditia de a se recunoaste persoanei sanctionate posibilitatea de a ataca actul de sanctionare in fata unui organ de jurisdictie care sa indeplineasca toate caracteristicile unui "tribunal" (asa cum este conturata aceasta notiune in jurisprudenta Curtii).

Din acest punct de vedere, legea romana este conforma cu aceasta interpretare a Curtii, persoanele ale caror interese au fost vatamate putand ataca in fata instantei judecatoresti actul de sanctionare.

Dispozitiile legii cadru in materia contraventiilor, Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, se completeaza cu normele Codului de Procedura Civila. De aceea, actiunea contraventionala prezinta elementele unei actiuni civile, pe de-o parte, iar, pe de alta parte, ea trebuie sa intruneasca si conditiile generale de exercitiu ale actiunii civile . Acest lucru nu inseamna ca toate normele dreptului procesual civil se aplica procesului contraventional, ci doar normele care nu sunt incompatibile cu specificul procedurii contraventionale[2]. De altfel, sub acest aspect vom analiza care dispozitii ale procedurii civile nu pot fi aplicate in procedura contraventionala.

Trebuie precizat, in acest loc, faptul ca in doctrina s-a afirmat ca actiunea contraventionala, nu ar fi altceva decat o forma particulara a actiunii in contencios administrativ[3].

1. Elementele actiunii contraventionale

Elementele unei actiuni in justitie, analizate prin intermediul normelor dreptului procesual civil, sunt: partile (subiectele), obiectul si cauza actiunii Aceste elemente se regasesc si in ipoteza actiunii contraventionale.

a. Subiectele actiunii contraventionale

Actiunea contraventionala este declansata, in dreptul nostru, de persoana nemultumita de masurile dispuse de catre organul administrativ prin procesul-verbal contraventional.

Subiectele actiunii contraventionale sunt, asadar: persoana care contesta procesul-verbal contraventional si autoritatea din care face parte agentul constatator. Trebuie mentionat, in acest loc, faptul ca, potrivit vechii legi cadru, autoritatea care a emis procesul-verbal nu se cita. Abia in urma unor decizii a Curtii Constitutionale din anul 1994, actiunea contraventionala se judeca cu respectarea principiului contradictorialitatii, Legea nr. 32/1968 fiind modificata in acest sens, prin Ordonanta Guvernului nr. 12/1994.

Intrucat legea contraventionala nu denumeste expres partile din procesul contraventional, in derularea actiunii contraventionale in fata primei instante se utilizeaza termenii de petent si intimat.

b. Obiectul actiunii contraventionale

Obiectul actiunii, in general, il reprezinta protectia unui drept sau a unui interes pentru realizarea caruia calea justitiei este obligatorie . Intr-o alta opinie, obiectul actiunii civile este reprezentat de protectia dreptului alegat, de ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii, ce pretind ele ca judecatorii sa verifice sau sa aprecieze

Obiectul actiunii contraventionale este reprezentat de verifcarea intrunirii conditiilor legale de angajare a raspunderii contraventionale

c. Cauza actiunii contraventionale

Cauza unei actiuni civile, in general, este definita ca fiind scopul pentru care este constituita si garantata actiunea civila: protectia si valorificarea drepturilor sau intereselor legitime . Cauza actiunii contraventionale este reprezentata de protectia drepturilor persoanelor vatamate prin incheierea procesului-verbal.

2. Conditii de admisibilitate ale actiunii contraventionale

Potrivit doctrinei procesual civile, pentru ca actiunea sa produca efectele urmarite prin exercitarea ei: investirea legala a instantei si obligarea acesteia sa solutioneze litigiul, trebuie sa fie intrunite anumite conditii: capacitatea procesuala, calitatea procesuala, si interesul Unii autori retin si a patra conditie a exercitarii actiunii civile, respectiv afirmarea unui drept[10].

In plus fata de conditiile generale de exercitiu ale unei actiuni in justitie, in cazul actiunii contraventionale, conform prevederilor articolului 34 al Ordonantei Guvernului nr. mai trebuie indeplinite doua conditii de admisibilitate specifice actiunii contraventionale, respectiv existenta unei sanctiuni contraventionale principale sau complementare sau a unor despagubiri stabilite printr-un proces-verbal contra­ventional si formularea plangerii in termen de 15 zile

a. Capacitatea procesuala

Capacitatea procesuala reprezinta reflectarea pe plan procesual a capacitatii din dreptul civil material, semnificand aptitudinea persoanelor de a deveni parti in procesul civil . La fel ca in dreptul material , exista capacitate procesuala de folosinta si capacitate procesuala de exercitiu. Capacitatea procesuala nu trebuie sa fie confundata cu calitatea procesuala.

Intrucat minorii intre 14 si 18 ani sunt considerati responsabili din punct de vedere al legislatiei contraventionale, in literatura de specialitate s-a opinat in sensul in care acestia trebuie socotiti ca avand capacitate de a sta personal in justitie si, pe calea unei plangeri, sa sustina ca nu au savarsit contraventia . Datorita acestui fapt, procedura contraventionala prezinta asemanari cu procedura penala, unde minorii intre 14 si 18 ani pot avea calitatea de inculpat si pot sa-si exercite drepturile procesuale.

O situatie si mai interesanta se poate ivi in ipoteza sanctio­narii, din eroare, a unui minor sub 14 ani. Intrucat, in dreptul contraventional persoana sanctionata trebuie sa sesizeze instanta, avandu-se in vedere specificul procedurii contra­ventionale, opinam in sensul in care, pe cale de exceptie, minorul poate introduce plangerea contraventionala, efectuand un veritabil act de conservare. O situatie asemanatoare se poate ivi cu privire la interzisii judecatoresti. Daca nu am accepta aceasta, s-ar ajunge la o situatie inechitabila in care o persoana sanctionata abuziv sa nu poata ataca actul de sanctionare, ceea ce ar contraveni dreptului de acces la un tribunal garantat de articolul 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

b. Calitatea procesuala

Calitatea procesuala semnifica: "puterea in virtutea careia o persoana exercita actiunea in justitie"[15], "indreptatirea de a sta intr-un proces ca reclamant sau parat" . Calitatea procesuala este denumita si "legitimare procesuala" si poate fi activa - intrunita in persoana reclamantului sau pasiva - justificata in persoana paratului[17].

Calitatea procesuala  activa

Au calitate procesuala activa in litigiile contraventionale persoanele ale caror interese au fost vatamate prin procesul-ver­bal contraventional.

Potrivit articolului 31 al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001[18] pot formula plangere si persoana vatamata, dar numai in ceea ce priveste despagubirea si cel caruia ii apartin lucrurile confis­cate, doar in ceea ce priveste masura confiscarii.

Legea contraventionala confera calitate procesuala activa, pe cale de exceptie, si altor persoane ale caror interese pot fi vatamate prin incheierea abuziva a procesului-verbal. Daca legiuitorul ar fi dorit sa confere legitimitate procesuala numai persoanei pe numele careia s-a intocmit procesul-verbal, formularea articolului 31 al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 ar fi fost de genul: "Contravenientul poate face plangere.".

S-a decis, ca nu au capacitate procesuala activa si nu pot formula plangere contraventionala:

- parintele pentru copilul sau major;

- sotul contravenientului.

In virtutea faptului ca raspunderea contraventionala este o raspundere eminamente personala, in situatia sanctionarii unor angajati ai persoanei juridice pentru contraventii savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu, doar aceste persoane sunt indrituite sa formuleze plangere contraventionala, plangerile formulate de catre societate in numele angajatului urmand a fi respinse datorita lipsei calitatii procesuale active.

Aceeasi solutie se impune si in situatia in care, desi este sanctionata persoana juridica, plangerea este facuta de o persoana fizica din structurile persoanei juridice.

In situatia sanctionarii unei structuri care nu are personalitate juridica, s-a decis ca are calitate procesuala activa persoana juridica careia ii apartine aceea structura.

Daca o persoana este sanctionata contraventional din eroare, aceasta persoana are calitate procesuala activa in promovarea plangerii ce vizeaza anularea procesului-verbal.

Probleme cu privire la calitatea procesuala activa se pot ivi si in situatia in care procesul-verbal este incheiat pe numele unei persoane decedate. Consideram ca, in aceasta situatie, se poate recunoaste legitimare procesuala succesorilor acelei persoane[19], deoarece acestia justifica un interes in promovarea actiunii contraventionale. Acest interes poate fi atat material, cand prin sanctiunea principala sau complementara s-ar aduce atingere masei succesorale, cat si mora1 . Chiar daca suntem de acord cu faptul ca obligatia de plata a amenzii se stinge prin decesul contravenientului , aceasta nu inseamna nerecunoasterea posibilitatii succesorilor de a se adresa instantei pentru constatarea acestui fapt. Si in ipoteza in care contravenientul decedeaza, dupa incheierea procesului-verbal, in termenul de formulare a plangerii, apreciem ca succesorii acestuia dobandesc calitate procesuala activa.

Daca persoana care sesizeaza instanta de judecata decedeaza in cursul procesului, vor fi aplicabile dispozitiile articolului 243 punctul 1 din Codul de Procedura Civila, referitoare la introducerea in proces a mostenitorilor, care dobandesc calitate procesuala activa.

Calitatea procesuala pasiva

Conform articolului 33 al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, in litigiile contraventionale are legitimare procesuala pasiva organul care a aplicat sanctiunea.

Astfel, in ipoteza in care contraventia a fost constatata de un agent constatator apartinand unui organ administrativ, iar sanctiunea contraventionala a fost aplicata de o persoana din cadrul altui organ administrativ, aceasta din urma entitate dobandeste calitatea procesuala pasiva.

c. Interesul

Orice demers in justitie trebuie sa urmareasca un interes, respectiv sa urmareasca un "profit" material si/sau moral . In doctrina s-a afirmat, pe buna dreptate, ca o actiune in contenciosul contraventional nu ar fi admisibila decat daca contravenientul va urmari prin promovarea ei un interes legitim, per­sonal, direct si actual

Asa cum am aratat mai sus, pe langa contravenient, practica a admis calitatea procesuala activa si a altor persoane ce justifica un interes in promovarea actiunii contraventionale.

Apreciem ca pot fi atacate in justitie doar procesele-verbale care contin si dispozitia de aplicare a sanctiunii, astfel incat o plangere formulata impotriva unui proces-verbal de constatare a unei contraventii prin care nu a fost aplicata o sanctiune contraventionala va trebui respinsa, intrucat petentul nu poate justifica un interes actual.

d. Existenta unei sanctiuni contraventionale principale sau complementare

Pentru a se putea formula plangere contraventionala, este necesar sa existe o sanctiune contraventionala principala sau complementara sau sa fi fost stabilita o despagubire printr-un proces-verbal contraventional.

Desi articolul 31 alineat 1 al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 prevede ca se poate formula plangere numai impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, in realitate plangerea poate fi formulata si in anumite situatii exceptionale in care legea prevede ca nu se mai intocmeste proces-verbal

Potrivit ultimelor modificari aduse Codului rutier, prevederile articolului 109 alineatele 6 si 7 ale acestui act normativ permit agentului constatator ca, in masura in care contravenientul achita pe loc jumatate din minimul amenzii, in ipoteza savarsirii unor contraventii rutiere pentru care nu se dispune o sanctiune contraventionala complementara, sa nu mai incheie proces-verbal, ci sa elibereze contravenientului o chitanta care va cuprinde numele si prenumele contravenientului, fapta savarsita, actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, numele, prenumele si semnatura agentului constatator.

Plata pe loc a jumatate din minimul amenzii nu inseamna o recunoastere a faptei contraventionale si, implicit, contravenientul are dreptul sa formuleze plangere impotriva sanctionarii contraventionale, intrucat motivele achitarii amenzii contraventionale pot fi altele decat recunoasterea vinovatiei si a savarsirii faptei iar, pe de alta parte, nu se poate presupune renuntarea la calea de atac a plangerii daca un text al legii nu a stabilit o astfel de consecinta

e. Formularea plangerii in termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal

Pentru ca instanta sa se poata pronunta asupra raspunderii contraventionale, este necesar ca plangerea contraventionala sa fie formulata in termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal sau a actului prin care se aplica sanctiunea contraventionala.

Fiind un termen de procedura, acesta se calculeaza pe zile libere, prima si ultima zi neintrand in calculul termenului. Nerespectarea termenului atrage decaderea din dreptul de a for­mula plangere, cu sanctiunea respingerii ca tardiva a plangerii depusa cu nesocotirea acestui termen. Plangerea se socoteste ca este in termen, daca este expediata prin posta, prin scrisoare recomandata, in interiorul termenului de 15 zile.

Chiar daca prin plangerea contraventionala sunt invocate motive de nulitate absoluta ale procesului-verbal contraventional, instanta nu le va mai analiza intrucat exceptia tardivitatii se solutioneaza cu precadere, fiind o exceptie de fond absoluta si peremptorie, respectarea termenului de 15 zile fiind o conditie de admisibilitate a plangerii contraventionale.

Termenul de 15 zile se calculeaza de la momentul comunicarii procesului-verbal. Subscriem la opinia exprimata in literatura de specialitate in sensul in care textul articolului 31 al legii cadru, care prevede ca se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii procesului-verbal contine o inadvertenta terminologica, intrucat inmanarea este o forma a comunicarii procesului-verbal[27], care are in vedere situatia in care contravenientul este prezent in momentul aplicarii sanctiunii contraventionale. In situatia in care contravenientul este prezent in momentul intocmirii procesului-verbal de constatare a contraventiei dar sanctiunea este aplicata ulterior, termenul de formulare a plangerii curge de la data comunicarii procesului-verbal prin care s-a aplicat sanctiunea.

Cand comunicarea procesului-verbal contraventional a fost facuta prin posta, termenul se socoteste de la data la care petentul a receptionat procesul-verbal si nu de la data expedierii acestuia de catre intimat. De asemenea, nu prezinta relevanta pentru instanta nici data la care a fost inregistrat procesul-verbal la registratura intimatului.

In situatia in care intimatul invoca exceptia tardivitatii plangerii contraventionale, sarcina probei ii revine in sensul de a face dovada datei comunicarii procesului-verbal contra­ventional. Daca acesta nu va putea face aceasta dovada, plangerea va trebui considerata ca fiind facuta in termen. Nu se poate proba comunicarea procesului-verbal prin copia borderoului de expediere a corespondentei, intrucat nu exista certitudinea ca petentului i-a fost comunicat, in mod real, procesul-verbal.

Daca procesul-verbal nu a fost comunicat contravenientului, acesta va putea formula oricand plangere contraventionala.