Drept international privat - cursuri

Drept international privat 

Examen:2 sub. 1-partea generala

2-partea speciala

Def : dr internat privat reprez ansamblul normelor juridice care reglem relatiile sociale cu elem de extraneitate stabilite intre pers fizice sau juridice.

Elem care impun autonomia de internat privat:

v  obiectul d reglem

v  metoda d reglem

v  continutul reglem

v  calitatea subiectelor d dr

v  pozitia juridica a subiectelor d dr

Obiect de reglem a unei ramuri d dr inseamna rel sociale p care l reglem normele jur ale respectivei ramuri d dr.

Obiect d reglem al DIP: rel sociale in care unul, mai multe sau toate elem sunt d extraneitate.

*extraneitate = elem strain

In sens juridic, elem d extraneitate reprez o imprejurare d fapt care apare in legatura cu unul sau mai multe din elem d structura ale rap juridic si acre aduce in discutie posibilit aplicarii lg straine.

Acest elem este strain prin raportare la sistemul d dr al forului, adica al instantei sesizate cu solutionarea unui litigiu d DIP.

Structura raportului juridic:

subiectele - pers fizice si pers juridice intre care s stab rap juridic

continutul - dr si obligatiile partilor

obiectul - conduita partilor , mai precis a sub pasiv

*sub activ: cel care are dr

*sub pasiv: cel care are obligatii

Conduita reprezinta o actiune sau o ianctiune.

In plus, rap d dr internat privat are elem extraneitate. Rap juridic are tot 3 elem dar oricare dintre acestea 3 pot avea un elem d extraneitate.

Subiectele rap juridic pot constitui elem d extraneitate in cazul pers fiz, cetatenia, domiciliul, resedinta si in anumite sist d dr mai prezinta relevanta religia. In legatura cu pers juridice, nationalitatea, sediul, fondul d comert etc.

Continutul rap juridic - dr si obligatiile partilor s stab in functie d lg competenta sa reglem acel rap jur si ele s materializeaza prin elem d fapt concrete care at cand intra sub incidenta unei lg straine imbraca forma elem d extraneitate.

Ex: poate imbraca aceasta forma locul incheierii actului jur, locul incheierii inscrisului constatator, locul producerii efectelor etc.

Obiectul rap jur - ob derivat al rap juridic poate imbraca forma extraneitatii cand un bun este situat in strainatate sau desi s afla in tara forului este supus incidentei lg straine.

Nu orice rap juridic cu elem d extraneitate formeaza ob al dr internat privat ci numai rap d dr civil in sens larg. Sunt excluse astfel rap jur d dr public, cum ar fi penal, procesual penal, admin, financiar etc.

Metoda d reglementare reprez mijlocul specific cu ajutorul caruia statul asigura conduitra necesara subiectului rap juridic.

Principala metoda a DIP este metoda conflictuala sau conflictualista care presupune alegerea lg aplicabile cu ajutorul normei conflictuale. Aceasta inseamna in esenta ca ori d cate ori o institutie este investita cu solutionarea unui litigiu cu elem d extraneitate si sunt susceptibile d aplicare 2 sau mai multe sist d dr determinarea lg aplicabile s face in rap d indicatia data d norma conflictuala a forului. Norma conflictuala desemneaza astfel lg interna aplicabila a acelui rap juridic. Aceasta lg poate fic ea interna (a forului), cea straina sau ambele (care vor reglem insa aspecte diferite).

Metoda normelor materiale (substantiale) - acele norme care s aplica in mod direct si nemijlocit rap juridic cu elem d extraneitate.

Continutul reglem:

Continutul acestei ramuri d dr este format din norme conflictuale si norme materiale.

Structura normei conflictuale:
- ipoteza

dipozitie

sanctiune 

Norma conflictuala are o structura dihotomica, iar elem sale au denumiri specifice:

ipoteza in cazul normei conflictuale s numeste continut

dispozitia = legatura normei conflictuale

Legatura normei conflictuale s concretizeaza in pct d legatura adica elem concret prin care s stabeste rel dintre continutul normei conflictuale si un anumit sist d dr. Cu ajutorul acestui pct d legatura se localizeaza rap juridic intr-un sist d dr. Principalele pcte d legatura sunt urmatoarele:

1.cetatenia pt statutul pers fiz - mostenirea mobiliara si altele; cetatenia trim las sist d dr lex patriae;

2.teritoriul ca pct d legatura imbraca mai multe forme si anume:

domiciliul si in subsidiar resedinta - este pct d legatura pt statutul pers fiz conditie d fond ale actelor jur si altele. Acest pct d legatura trimite la sist d dr lex domicilii.

sediul social este pct d legatura pt statutul organozatoric al pers jur conditie d fond ale actelor jur etc si trimite la sist d dr lex societatis.

locul situarii bunului este pct d legatura pt mostenirea imobiliara, regimul jur al bunurilor privite ud singuli si trim la sist d dr lex succesionis in cazul succesiunii si lex situs si lex renitae.

locul incheierii contractului este pct d legatura pt conditiile d fond ale acestuia si jurisdictia competenta indicand sist d dr lex locii contractus.

locul executarii contractului este pct d legatura pt modul d executare al obligatiei contractuale atragand incidenta lex locis executionis sau lex locis solutiones cand s face o plata.

locul intocmirii actului jur este pct d legatura pt conditiile d forma ale acestuia si conduce la incidenta regulii locus regit actum.

locul producerii delictului constituie pct d legatura pt regimul jur aplicabil acestuia si atrage incidenta lex loci delicti commisi.

3.fondul d comert constituie pct d legatura pt pt conditiile d fond ale actului jur si reglementarea vanzarii comerciale.

4.autoritatea care examineaza validitatea actului jur este pct d legatura in anumite situatii pt conditiile d forma ale actului jur si atrage incidenta regulii actor regit actum.

5.pavilionul navei sau aeronavei constituie pct d legatura pt dr reale asupra acestora dotarea tehnica si cheltuielile d intretinere si reparare.

6.vointa partilor constituie pct d legatura pt conditiile d fond ale actelor jur si unele contracte speciale atragand incidenta lex voluntatis.

Pt determinarea lg competente instituita abilitata aplica in principiu propria norma conflictuala (norma conflictuala a fondului).

In categ normelor materiale o opozitie aparte ocupa normele d aplciare imediata sau necesara care datorita caracterului lor d imperativitate s aplica in mod prioritar.

In aceasta materie nu s cere o calitate speciala, participantii la ceste rap fiind pers fiz sau jur.

Subiectii rap d DIP s afla p pozitie d egalitate juridica.

Cursul 2

Domeniul D.P.I. 

Este format din institutiile juridice care alcatuiesc aceasta ramura d dr. Sunt in nr d 4:

1. conflictul d lg - sistemul in care un raport juridic cu elem d extraneitate este susceptibil d a fi reglem d 2 sau mai multe lg apartinand unor sist d dr diferite.
2. conflictul d jurisdictie - sist in care un litigiu d dr internat privat este susceptibil d a fi solutionat d catre 2 sau mai multe instit judecat sau arbitrare apartinand unor state diferite.
3. conditia juridica a strainului - prin care intelegem ansamblul dr si obligatiilor p care l are strainul pers fizica sau juridica intr-o anumita tara.
4. cetatenia - ansamblul normelor juridice care reglem legatura politico - judiciara dintre o pers jur si o pers fizica si un stat in virtutea careia acea pers este titular a unor dr si obligatii care configurteaza cond sa juridica.

Izvoarele dreptului international privat

In sens formal, prin izv al DPI intelegem forma proprie d exprimare a normelor juridice apartinand acesteo ramuri d dr.

Izv DPI:

izv interne

izv internationale

Izvoarele interne s subclasifica in:
- izv specifice DIP (lg 105/92)

izv nespecifice (Constitutia, Codul Civ, Codul d Proc. Civ.)

Lacunele legislative sunt solutionate in practica prin aplicarea analogiei lg, iar in ultima instanta a analogiei dr.

Izvoarele internationale:

intelegerile intre state - conventiile, acordurile, pactele, tratatele)

*bilaterale

*multilaterale

- cutuma internationala

uzantele internationale

Cutuma presupune 2 elem - unul obiectiv (conduita) si unul subiectiv.

Uzanta - practica acceptata d parti intr-un domeniu d activitate.

Conflictele d legi

Clasificare:

1. dupa natura lor

conflictul d lg in timp

conflictul d lg in spatiu

conflictul d lg in timp si spatiu

Conflictul d legi in timp

*conflictul d legi in timp in cazul normelor conflictuale apare in situatia in care intr-un sist d dr s inlocuieste o norma conflictuala cu alta.

In cazul normelor conflictuale ale forului, acest conflict s solutioneaza in masura in care lg noua nu prevede expres o alta solutie prin aplicarea prin analogie a regulilor d rezolvare a conflictului d lg in timp din dr intern.

respectarea principiului constitutional al neretroactivitatii lg

aplicarea imediata a lg;

tempus regit actum.

In cazul in care acest conflict apare in sist d dr strain la care a trimis norma conflictuala a forului opinia dominanta este in sensul aplicarii normelor din dr tranzitoriu intern al statului respectiv.

Este posibil o derogare d la aceasta regula in situatia in care aceste norme ar contraveni ordinii publice d dr international privat al statului forului.

*conflictul in timp al normelor materiale sau substantiale

In situatia in care atat in sist d dr al forului cat si in sist d dr strain, o norma materiala este inlocuita cu alta un atare conflict s solutioneaza in absenta unei solutii exprese prevazute in lg prin aplicarea prin analogie a normelor dr tranzitoriu intern din acel sist d dr.

La fel ca si in cazul conflictului normelor conflictuale s poate invoca exceptia ordinii publice d DIP daca norma straina vine in contradictie cu sist juridic al forului.

Conflictul d legi in spatiu

*conflictul in spatiu al normelor conflictuale

Datorita caract national al normelor conflictuale diversitatea acestora poate da nastere la conflicte care imbraca forma pozitiva sau negativa.

Conflictul pozitiv apare in situatia in care fiecare dintre normele conflictuale susceptibile sa s aplice unui rap jur cu elem d extraneitate revendica reglem acestuia.

Conflictul negativ apare in sit in care fiecare dintre normele conflictuale susceptibile sa s aplice unui rap jur cu elem d extraneitate s declara necompetente sa rezolve acel rap si trim fie la sist d dr al celuilalt stat, fie la sist d dr strain.

Conflictul in spatiu al normelor materiale

Apare intre norme materiale care fac parte din sist d dr diferite indiferent dak contin sau nu reglem opuse cu privire la aceeasi instit jur. Acest conflict s solutioneaza prin aplicarea normei conflictuale a forului.

Conflicte d legi in timp si spatiu

In rap d posibilitatile schimbului d legat, conflictul d lg in timp si spatiu s imparte in:

conflictul d lg in timp si spatiu fara schimbarea punctului d legat

conflictul mobil d lg

Conflictul d lg in timp si spatiu fara schimbarea pct d legat - exista in sit in care efectul unui rap jur nascut, modificat sau stins sub incidenta sist d dr al unui stat sunt invocate intr-un alt stat.

Conflictul d lg in timp si spatiu fara schimbarea pct d legat poate imbraca 2 forme si anume:

rap jur s naste, s modifica sau s stinge in dr intern al unei tari si s invoca in alta tara

rap jur s naste , s modifica sau s stinge in DIP al unei tari si s invoca intr-o alta tara.

Acest conflict poate sa apara atat in domeniul dr material in legat cu un dr subiectiv nascut in strainatate cat si in domeniul dr procesual cand s solicita recunoasterea unei hotarari straine.

Conditiile recunoasterii in Romania a unui dr castigat intr-o tara straina

dr subiectiv sa fie nascut, modificat sau stins in conformitate cu lg straina competenta

identitatea dr invocat cu cel nascut, modificat sau stins in strainatate

dr subiectiv invocat sa nu fie contrar ordinii publice d dr internat privat roman.

Consecintele recunoasterii dr dobandit in strainatate

dr dobandit in tara straina produce in tara forului toate efectele p care i l confera lg straina.

Cu titlu d exceptie, statul forului poate refuza producerea anumitor efecte chiar daca acestea nu contravin ordinii publice d DIP.

dr dobandit in strainatate nu poate produce in tara forului mai multe efecte decat in tara d origine.

Conflictul mobil d legi - presupune schimbarea pct d legat al normei conflictuale aplicabile si p cale d consecinta supunerea rap jur in mod succesiv la 2 sist d dr diferite.

Conflictul mobil d legi presupune schimbarea pct d legat compatibil cu rap jur la care sunt aplicabile norme conflictuale cu pct d legat mobile: statutul personal al pers fiz, statutul organic al pers jur, statutul real mobiliar, dr creditorului asupra patrimonului debitorului cand ele sunt reglem d lg domiciliului, forma testamentului.

Cursul 3

Solutiile conflictului mobil d lg

Opinia majoritara in doctrina este in sensul aplicabil dr tranzitoriu intern, legislatia romana nu are o conceptie unitara in aceasta privinta, fiind intalnite 5 solutii diferite in Lg 105/1992, acestea sunt:

s da prioritate lg vechi

s da prioriatate lg noi

s aplica fie lg veche, fie cea noua

s aplcia ambele lg ca reglementand chestiuni diferite

s aplica lg mai favorabila

In toate sit, norma conflictuala este solutionata d la caz la caz, cand lg 'tace', s aplica regimul dr tranzitoriu intern.

Conflictul d lg in situatii speciale

1. conflictul d lg in cazul succesiunii d state apare in sit in care statul la al carui sist  d dr trim norma conflictuala a forului dispune intre momentul nasterii rap jur si cel al solutionarii legiutorului. In aceasta situatie este necesar sa s ia in considerare contextul in care s-a produs aceasta schimbare astfel, daca statul a dispus prin constrangere, s aplica lg statului disparut, in ideea protejarii intereselor legitime ale pers afectate s aplica regulile din tratatul d reorganizare, iar daca ele nu prevad nimic, s aplica lg statului nou. Stabilirea caract. constrangator sau nu al disparitiei unui stat in planul dr internat public treb sa tina seama d pozitia oficiala a statului forului cu rpivire la respectarea reorganizarii.
2. conflictul d lg in cazul statului necunoscut - in aceasta sit poate sa s nasca un conflict d lg care s solutioneaza dupa aceleasi reguli ca si in cazul precedent.
3. conflictul d lg in cazul statului in care coexista mai multe sist legislative - apare in sit in care norma conflictuala a forului trimite la lg unui stat in care coexista mai multe sist legislative (federatiile sau cand lg este diferita d la o provincie /regiune la alta). Acest conflict este solutionat in legislatia romana in sensul ca dr statului la care trim lg romana determina dispozitii aplicabile. In sit in care in acel sist d dr nu exista o norma jur in acest sens, conflictul s solutioneaza prin luarea in consideratie a ansamblului legislatiei statului respectiv pt determinarea lg aplicabile.
4. conflictul d lg interpersonal/interetnic/interrasial/interconfesional - apare in sit in care norma conflictuala a forului trim la lg unui stat in care exista reglem diferite si jurisdictii diferite in rap d etnie sau d apartenenta la un cult religios. In aceasta sit treb observat in prealabil carei etnii sau religii apartine respectiva pers si in rap d aceasta rezolvare s determ legea materna aplicabila in speta.

Clasificarea si conflictele d calificari

Calificarea - operat logico - juridica d determinare a sensului notiunii jur si legat normei conflcituale ; este o operat similara intreruperii lg in dr comun.

Este determinata d urmat factori:

sensuri dif ale notiunii si termenilor din norma conflictuala ale diverselor state si incadrarea jur diferita a unor sit.

Existenta unor instit jur sau notiunii cu aplicatii doar in anumite sist d dr

Sist d dr folosesc modalitati diferite pt a obtine acelasi rezultat.

Clasificarea calificarii

dupa natura ei

primara - aceea care determina lg competentei si reglem rap juridic in discutie

secundara - care determina sensul notiunii folosite d lg materiala competenta in speta

dupa caracterul sau

legala - cand lg defineste term cu care opereaza

jurisdictionala - sensul termenului utilizat d norma conflictuala este determ d instanta

Conflictele d calificari

Desemneaza sit in care notiunile jur din continutul sau legat normei conflictuala au intentii diferite in sist d dr susceptibile sa s aplice unui rap jur.

Exemple:

privind continutul normei conflictuale

prescriptia extinctiva

in dr roman:

termenul d presor a dr d optiune succesorala poate fi calificat ca o problema d succesiune atragand incidenta lex succesionis sau ca o problema d statut personal al defunctului atragand incidente lg nationala sau d statutul real in rap d natura bunului

dr statului d a alege succesiunea vacanta d p teritoriul tarii poate fi un dr d mostenire atragand incidenta lex succesionis sau un dr originar decupand din

sau atragand incidenta lex sei site.

legatura normei conflictuale

domiciliul are semnificatii diferite in sist englez fata d cel roman

locul executarii contr este diferit dupa cum plata este cherabila sau portabila

sediul societ poate fi calificat ca fiind sediul real sau cel statuat al pers jur.

Solutia conflictelor d calificari precede solutiile conflictului d legi si determ solutia in acest din urma caz.

Lg dupa care s face calificarea

Regula : calificarea dupa legea forului- in aceasta situatie dak lg forului def ea insasi notiunile utilizate, suntem in prezenta calificarii legale; dak nu exista aceasta def, calificarea s face in rap d conceptele jur generale ale forului.

Exceptii

calificarea legala intalnita in lg interna si in conv internat

calificarea partilor care pot defini in conventiile lor fara sa deroge d la normele imperative termenii utilizati

calificarea secundara care s face in dr intern dupa c a fost determinata lg aplicabila

calificarea in caz d retrimitere care este admisibila in masura in care s admite retrimiterea

calificarea instit jur necunoscute lg forului, s face in principiu dupa sist d dr care l reglem.

Curs 4-22.02.2010

Retrimiterea :

Reprezinta situatia juridica aparuta atunci cand norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain, iar acesta prin propria sa norma conflictuala, nu primeste competenta ce i se atribuie, ci fie trimite inapoi la dreptul forului, fie la dreptul unui stat membru

Declinare de competenta nu este sinonoma cu retrimiterea

Conditiile retrimiterii:

1.sa existe un conflict negativ in spatiu al normelor conflictuale cu privire la un raport juridic cu elemente de extraneitate

2.norma conflictuala a forului sa admita retrimiterea

Speta Forgo 1878 (de referinta)

Forme:

1.retrimiterea de gradul I, retimitere simpla sau trimitere inapoi, cea facuta de norma conflictuala straina la cea a forului

2.retrimitere de gradul II, retimitere complexa sau trimitere mai departe, cand norma conflictuala straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert

Statele care admit retrimiterea apreciaza ca fundamentul acesteia il reprezinta norma conflictuala a forului intrucat norma conflictuala straina care dispune retrimiterea nu se aplica in virtutea propriei sale autoritati

Cazuri in care nu se aplica retrimiterea:

1.cand partile au ales legea aplicabila contractului in virtutea principiului autonomiei de vointa

2.cand se aplica regula locus regit actum

3.cand retimiterea de gradul II nu permite determinarea legii aplicabile

4.cand normele conflictuale au continut identic in diferite sisteme de drept

Legea aplicabila problemei principale si celei incidentale este aratata de normele conflictuale ale forului care reglementeaza cele 2 materii cu exceptia cazului in care legea dispune altfel

Dreptul roman admite numai retrimiterea de gardul I, iar cu privire la cealalta forma o considera lipsita de efect ; in consecinta daca norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain, iar acesta din urma prin propria sa norma conflictuala trimite la sistemul de drept al unui alt stat, se va aplica legea materiala la care trimite norma conflictuala romana

Aplicarea legii straine:

Prin lege straina intelegem ansamblul reglementarilor din tara straina, indiferent de natura lor(acte nomative, cutuma, precedentul judiciar, uzanta) care cuprinde atat norme conflictuale cat si materiale

Temeiul aplicabil legii straine:

Legea straina nu se aplica in virtutea propriei sale autoritati ci in temeiul normei conflictuale a forului care stabileste conditiile si intinderea aplicarii sale.

Formele aplicabile legii straine:

1.aplicarea legii straine ca lex cause

2.aplicarea legii straine ca o conditie pentru aplicarea legii forului  

3.aplicarea legii straine incorporata in contractul partilor

1.aplicarea legii straine ca lex cause

Aplicarea legii straine ca lex cause reprezinta determinarea efectelor raportului juridic cu elemente de extraneitate in conformitatea cu aceasta lege

De regula aplicarea legii straine e independenta, insa in anumite situatii presupune indeplinirea conditiei reciprocitatii ; aceasta are 3 forme:

a)reciprocitate legislativa - faptul ca in tara straina exista norme juridice cu acelasi continut ca si in tara forului

b)reciprocitate diplomatica izvorata dintr-o conventie internationala la care sunt parti statele respective

c)reciprocitate de fapt aplicand ca atare in practica autoritatilor din acele state

cand se cere conditia reciprocitatii de fapt, indeplinirea ei este prevazuta pana la dovada contrarie

exceptii: prin lege se poate prevedea conditia reciprocitatii ca de exemplu in privinta recunoasterii persoanei juridice fara scop patrimonial in tara noastra, a recunoasterii efectelor unei hotarari straine etc.

invocarea legii straine in fata autoritatii forului:

sistemul nostru de drept imbina 2 principii:

a)rolul activ al judecatorului

b)rolul disponibilitatii partilor

din acestea 2 rezulta ca instanta este obligata sa invoce din oficiu dreptul strain daca norma conflictuala romana este imperativa, iar daca nu, poate invoca dreptul strain punand in discutia partilor chestiunea

partea interesata indiferent de caracterul normei conflictuale poate invoca dreptul strain si chiar poate renunta la aplicarea legii straine in materiile in care functioneaza lex voluntatis (legea vointei partilor)

pact de lege utenta = partile au ales incidenta legii straine

probele :

legea nr. 105/1992 prevede ca , continutul legii straine se stabileste de instanta care solutioneaza litigiul, reglementand posibilitatea obligarii partii care invoca legea straina sa dovedeasca continutul acesteia

continutul legii straine se stabileste fie prin mijloace directe(culegeri de acte normative, jurisprudenta), mijloace indirecte procurate fie de la autoritatile competente din statul strain, fie de la reprezentantele acestuia in tara forului(certificate, atestate etc)

se poate apela la experti.

Reglementari interne : lg 189/2003 privind asistenta juridica in materie civila si comerciala, conventii internationale pentru obtinerea de informatiiprivind dreptul strain

In cazul imposibilitatii de probare a continutului legii straine, legea noastra prevede solutia apliarii legii straine

Interpretarea legii straine:

Se face dupa reguli de interpretare existente in sistemul de drept din care face aceasta lege , in cazul gresitei interpretari/aplicari a legii straine, hotararea judecatoreasca este supusa apelului, recursului, contestatiei in anulare, revizuirii, recursului in interesul legii

Aplicarea legii straine ca o conditie pentru aplicarea legii forului intervine :

-chestiuni prealabile reglementate de legea straina

-cand pentru aplicarea legii romane se cere conditia reciprocitatii

-in cazul recunoasterii hotararii straine

-in cazul incuvintarii executarii hotararii straine

Aplicarea legii straine incorporata in contractul partilor(receptiunea contractuala) apare in situatia in care partile fac trimitere la legea straina in ideea completarii/interpretarii contractului, iar nu ca lege aplicabila lex cause

Receptiunea contractuala are in vedere o lege straina in forma pe care o avea la data incheierii contractului, in timp ce in calitate de lex cause este vizat intregul sistem de drept strain in forma pe care o avea in momentul in care norma conflictuala a forului a facut trimiterea

Cazurile in care legea straina nu se aplica:

a)ordinea publica in dreptul international privat

b)fraudarea legii

a)Reprezinta starea juridica determinata de ansamblul normelor fundamentale ale forului aplicabile in raporturile cu elemente de extraneitate care se opune aplicarii legii straine indicata de norma conflictuala a forului 

Curs 5-1.03.2010

Ordinea publica in dreptul international privat:

-este o stare juridica determinata de un anumit continut

-continutul este format din principiile fundamentale ale dreptului forului

-pe plan procedural se concretizeaza in exceptia de ordine publica de drept international

-daca aceasta exceptie este admisa se inlatura aplicarea legii straine fara a fi afectata existenta ei

-releva vocatia subsidiara de aplicare a legii forului

-constituie un mijloc de protectie a ordinii juridice interne

Caracterele juridice ale ordinii publice:

1.variabilitatea atat in timp cat si in spatiu

2.actualitatea in sensul ca instanta trebuie sa ia in considerare continutul ordinii publice din momentul solutionarii litigiului

3.caracterul de exceptie sub aspect material constituind unmijloc de neaplicare a legii straine

4.relativitatea nu vizeaza desfiintarea legii straine ci doar impiedicarea producerii efectelor acesteia intr-un caz concret

Domeniul ordinii publice:

Aceasta exceptie poate fi invocata in orice materie a dreptului international privat fiind intalnita cel mai frecvent in legatura cu statutul persoanei fizice, iar in materie procesuala referitor la incalcarea competentei exclusive a instantei romane

Efectele admiterii exceptiei de ordine publica:

Se produc urmatoarele:

a)efect negativ care consta in inlaturarea legii straine pentru cazul respectiv

b)efect pozitiv care consta in aplicarea legii romane

fraudarea legii in dreptul international privat:

reprezinta operatiunea prin care partile unui raport juridic folosesc in mod fraudulos un mijloc de drept international public pentru a se sustrage de sub incidenta legii normal competente si a se supune unei alte legi convenabile lor

modalitati:

1.intr-un raport juridic de drept intern se introduce in mod fraudulos un element de extraneitate care declanseaza artificial un conflict de legi, iar prin alpicarea normei conflictuale competente este atrasa incidenta unui alt sistem de drept decat cel din dreptul intern

2.intr-un raport juridic de drept international public partile shimba fraudulos punctul de legatura facand aplicabil prin intermediul normei conflictuale un alt sistem de drept decat cel normal competent conform normei initiale

Structura fraudarii legii:

Fraudarea presupune un element obiectiv constand in manopera de schimbare a punctului de legatura si unul subiectiv ce consta in intentia de eludare a legii normal competenta si atragerea incidentei unei alte legi

Conditii:

Trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele:

1.existenta unui act de vointa al partii/-lor in sensul schimbarii punctului de legatura

2.utilizarea unui mijloc de drept international public care prin el insusi este licit

3.scopul urmarit de parte/-ti sa fie ilicit

4.rezultatul obtinut sa fie ilicit in sensul ca el contravine normei conflictuale initial competente

Materiile in care poate interveni fraudarea legii in dreptul international public:

Aceasta poate fi intalnita doar in cazul normelor conflictuale cu puncte de legatura variabile unde partile pot sa-si manifeste vointa

Principalele materii sunt statutul persoanei fizice, statutul organic al persoanelor juridice, statutul real mobiliar, forma exterioara a actelor juridice si obligatiile contractuale

Dovada fraudarii legii:

Fiind o situatie de fapt poate fi dovedita cu orice mijloace de proba admise de lege

Sanctionarea:

In sistemul nostru juridic alpicarea legii straine este inlaturata daca a devenit competenta prin frauda ; intr-o atare situatie se aplica in final legea romana

In ipoteza in care este fraudata legea straina in favoarea legii romane, legislatia noastra nu contine vre-o prevedere cu privire la solutia aplicabila

Opinia doctrinara majoritara este ca si in acest caz trebuie sanctionata fraudarea legii

PARTEA SPECIALA

Regimul strainilor :

Oug 194/2002

Prin strain intelegem persoana care nu are cetatenie romana sau cetatenia unui alt stat membru UE ori al SEE(UE + Islanda, Lichtenstein, Norvegia)

Apatridul este strainul care nu are cetatenia nici unui stat

Regimul strainilor este definit ca ansamblul normelor juridice referitoare la drepturile si obligatiile acestora intr-o anumita tara

Aceasta are un caracter istoric fiind definita de la o epoca la alta si de la o tara la alta

Formele regimului strainilor:

1.regimul national potrivit caruia se acorda strainilor drepturile propriilor cetateni cu exceptia celor politice.regimul este adoptat de majoritatea statelor, fiind considerat dreptul comun in materie

2.regimul reciprocitatii potrivit caruia un anumit drept este acordat strainului numai in masura in care statul strain acorda cetatenilor statului forului acelasi drept. Poate fi reciprocitate:

-legislativa fixata de legile statului forului prin luarea in considerare a continutului legii straine in anumite materii cum ar fi recunoasterea si executarea hotararilor straine, acordarea de scutiri fiscale etc.

-diplomatica stabilita prin conventii internationale in materii ca azilul, extradarea, expulzarea etc.

-de fapt intalnita ca atare in practica statelor

3.regimul clauzei natiunii celei mai favorizate; potrivit acestuia strainul beneficiaza de cel putin aceleasi drepturi care au fost acordate cetatenilor oricarui stat; se acorda prin conventie internationala bi-/multilaterala in anumite domenii cum ar fi persoanele, comert, transporturi etc.

4.regimul special in virtutea caruia strainul se bucura de un tratament specific reglementat ca atare prin lege sau conventie nternationala peste ceea ce reprezinta tratamentul comun

Regimul strainilor in Romania :

Este reglementat atat prin acte interne cat si internationale

Cand e vorba de drepturi si libertati prevaleaza legea mai favorabila dintre cea interna si internationala

Drepturile si obligatiile strainilor in Romania:

Strainii care locuiesc legal in Romania se bucura de protectie generala a persoanelor si averilor garantata de Constitutie si alte legi precum si de dreptul prevazut de tratatele internatioanale la care e parte Romania

Regula este aplicarea regimului national in romania caracterizat prin acordarea catre strain a drepturilor fundamentale ale nationalilor precm si a drepturilor civile ale acestora

In afara drepturilor si libertatilor fundamentale din Constitutie, strainii aflati legal in tara noastra se pot deplasa liber si isi pot stabili resedinta/domiciliul oriunde pe teritoriul Romaniei

Asimilarea in drepturi cu proprii cetateni nu e totala, in sensul ca strainii nu au drepturile politice ale noastre cum ar fi cel de a alege si de a fi ales, de a organiza partide politice sau organizatii similare, de a finanta formatiuni politice, de a ocupa functii si demnitati publice

Cu privire la alte drepturi exista unle restrictii ca ex incadrarea in munca pe baza autorizatiei de munca, dreptul de proprietate asupra unui teren in Romania

Obligatiile strainilor in Romania :

Obligatia generala de a respecta legea romana pe durata sederii in tara

Printre obligatiile specifice se incadreaza urmatoarele:

1.respectarea scopului pentru care li s-a permis accesul pe teritoriul Romaniei

2.parasirea teritoriului Romaniei la expirarea sederii

3.supunerea la contralul organelor competente cu ocazia intrarii pe teritoriul Romaniei

4.anuntarea la organul de politie competent teritorial in 3 zile despre intrarea in Romania

5.declararea la Oficiul roman pentru imigrari a unor midificari privind situatia familiala(casatorie, divort, nastere)

Intrarea strainilor pe teritoriul Romaniei:

Conditii generale:

1.sa posede un document valabil de trecere a frontierei de stat acceptat de statul roman

2.sa posede viza/permis de sedere valabil daca prin lege/conventie internationala nu s-a stabilit altfel

3.sa prezinte documentele care justifica scopul si conditiile sederii si care fac dovada mijloacelor de intretinere necesare

4.sa prezinte garantii ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinatie sau ca vor parasi teritoriul Romaniei in cazul celor aflati in tranzit

5.sa nu faca parte din categoria strainilor carora li s-a interzis intrarea pe teritoriul Romaniei sau sa fi fost declarati indezirabili

6.sa nu fi incalcat in mod nejustificat scopul declarat la obtinerea vizei sau la intrarea in Romania ori sa fi incercat trecerea frontierei de stat cu documente false

7.pe numele lor sa nu fi fost introduse alerte in sistemul informatic schengen pentru refuzarea intrarii

8.sa nu prezinte pericol pentru apararea si siguranta nationala , ordinea, sanatatea, morala publica

Nepermiterea ntrarii pe teritoriul Romaniei:

1.nu sunt indeplinite conditiile de intrare

2.strainii sunt implicati in activitati de terorism

3.exista indicii ca fac parte din grupuri infarctionale organizate cu caracter transnational sau ca sprijina activitatea acestora

4.exista motive serioase sa se considere ca au savarsit sau auparticipat la savarsirea unor infarctiuni contra pacii si omenirii, crime de razboi sau contra umanitatii, prevazute in conventii internationale

5.au savarsit infractiuni pe teritoriul Romaniei sau in strainatate impotriva statului roman sau a cetatenilor sai

6.este implicat in traficul cu persoane straine

7.sufera de maladii care pot pune in pericol grav sanatatea publica

Documentele folosite la trecerea frontierei de stat:

-pasapoartele, titlurile de voiaj, carnete de marinar etc.

-cartea de identitate sau alte documente simulare

-documente de calatorie ale refugiatilor

-documente de calatorie ale apatrizilor

Viza:

Reprezinta autorizatia care permite strainului sa se prezinte la un punct de trecere a frontierei de stat pentru a solicita tranzitul/sederea pe o perioada determinata

Ea se imparte in 4 categorii:

1.viza de tranzit aeroportuara

2.viza de tranzit

3.viza de scurta sedere

4.viza de lunga sedere

Viza poate fi anulata daca nu a fost obtinuta in conditii legale si poate fi revocata daca nu s-au respectat conditii cerute dupa ce s-a acordat sau strainul a fost decalarat indezirabil

Curs 6-8.03.2010

Regimul strainilor continuare:

Sederea strainilor in Romania:

Lg. Romana prevede 2 categorii:

-dr de sedere temporara:

In principiu strainii care au intrat legal in tara noastra pot beneficia de un drept de sedere temporara pana la data stabilita prin viza sau dupa caz prin permisul de sedere

In cazul celor care nu sunt obligati la viza, dreptul de sedere temporara dureaza pana la 90 de zile in decurs de 6 luni

Este un drept succesiv cu perioade de pana la 1 an

-Sederea permanenta:

Conditii:

1.o sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei in ultimii 5 ani inaintea depunerii cererii

2.existenta dovezii mijloacelor de intretinere

3.existenta dovezii asigurarii sociale de sanatate

4.dovada detinerii legale a unui spatiu de locuit

5.cunoasterea limbii romane cel putin la nivel satisfacator

6.sa nu prezinte pericol pentru ordinea publica si siguranta nationala

Cererea este analizata de o comisie speciala constituita la nivelul Oficiului roman pentru imigrari . In cazul solutiei nefavorabile petentul se poate adresa Curtii de Apel Bucuresti

Dreptul de sedere permanenta nu se acorda in urmatoarele situatii:

1.titularii dreptului de sedere temporara pentru studii

2.solicitantii de azil

3.beneficiarii protectiei umanitare temporare sau a protectiei temporare

4.titularii dreptului de sedere conferit prin viza diplomatica sau de serviciu

Strainii care au obtinut dreptul de sedere permanenta in tara noastra pot sa-si stabileasca sau sa-si schimbe domiciuliul in aceleasi conditii ca si cetatenii romani

Dreptul de sedere permanenta inceteaza , este anulat sau revocat in conditiile prevazute de lege

Iesirea strainilor de pe teritoriul Romaniei:

Se face de regula pe baza documentului de trecere a frontierei de stat folosit la intrarea in tara

Iesirea nu este permisa in urmatoarele situatii:

1.strainul este invinuit/inculpat intr-o cauza penala si s-a instituit interdictia de parasire a localitatii sau a tarii

2.strainul a fost condamnat printr-o hotarere judecatoreasca definitiva si are de executat o pedeapsa privativa de libertate

Regimul indepartarii strainilor de pe teritoriul Romaniei:

Indepartarea poate imbraca urmatoarele forme:

1.returnarea:

Este o masura administrativa dispusa de Oficiul roman pentru imigrari care consta in obligarea strainilor de a parasi teritoriul Romaniei ; se ia in urmatoarele cazuri:

-strainii au intrat ilegal in Romania

-sederea a devenit ilegala

-viza sau dreptul de sedere au fost anulate sau revocate

-dreptul de sedere temporara nu a fost prelungit

-a incetat dreptul de sedere permanenta

-strainul este fost solicitant de azil

In baza deciziei de returnare de regula strainul are dreptul sa paraseasca tara neinsotit in anumite termene ; in situatii speciale returnarea se face sub escorta

Decizia de returnare poate fi contestata la Curtea de Apel competenta  

2.punerea in executare a hotararii judecatoresti de declarare a strainului ca indezirabil sau expulzarea acestuia :

Poate fi declarat indezirabil strainul care a desfasurat , desfasoara sau exista indicii temeinice ca intentioneaza sa desfasoare activitati de natura sa puna in pericol securitatea nationala sau ordinea publica

Sub aspect procedural institutiile cu atributii in aceste domenii se pot adresa procurorului competent de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti care poate sesiza Curtea de Apel Bucuresti

Instanta judeca in camera de consiliu in termen de 10 zile de la data sesizarii si pronunta o hotarare definitiva

Daca exista motive de securitate nationala hotararea nu se motiveaza

Prin hotararea instantei se stabileste perioada declararii ca indezirabil intre 5-15 ani

Perioada initiala poate fi prelungita in aceleasi conditii

Hotararea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs la I.C.C.J(recursul nu suspenda producerea efectului executoriu, ci strainul poate s-o ceara in recurs cu titlu provizoriu)

Hotararea este pusa in executare prin escortarea strainului pana la frontiera sau pana in tara sa de origine

Expulzarea strainilor:

Este o masura de siguranta prevazuta de codul penal care consta in interzicerea ramanerii pe teritoriul Romaniei a cetateanului strain sau apatridului care nu are domiciliul in tara daca a comis o infractiune in tara noastra

In urmatoare situatii expulzarea nu poate fi dispusa sau executata:

1.strainul nu poate fi expulzat intr-un stat in care exista temeri justificate ca viata ii este pusa in pericol sau ca va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante

2.strainul este invinuit/inculpat intr-o cauza penala si s-a dispus interzicerea parasirii localitatii/tarii ori a fost condamnat prin hotarare definitiva si are de executat o pedeapsa privativa de libertate

3.instanta de judecata poate dispune ca pana la efectuarea expulzarii dar nu mai mult de 2 ani strainul sa fie luat in custodie publica ; aceasta este o masura de restrangere temporara a libertatii de miscare pe teritoriul statului roman dispusa pe cale judecatoreasca

Indepartarea de pe teritoriul Romaniei a strainilor este nterzisa in anumite situatii cum ar fi:

1.strainul este minor, iar parintii sai au drept de sedere in Romania

2.strainul a depasit varsta de 80 de ani

3.strainul este casatorit cu un cetatean roman, iar casatoria nu este de convenienta

Etc.

Norme conflictuale privind starea si capacitatea persoanei fizice:

Starea civila reprezinta ansamblul de elemente prin care o persoana fizica se individualizeaza in familie si in societate, aceasta stare rezultand din acte si fapte de stare civila

Capacitatea civila constituie aptitudinea persoanei fizice de a avea si de a-si exercita drepturile si obligatiile civile savarsind acte juridice: capacitatea de folosinta si exercitiu

Starea si capacitatea persoanei fizice sunt carmuite de regula de legea nationala a persoanei respective ; prin lg nationala intelegem legea cetateniei acelei persoane , adica lex patrie

Pentru un cetatean roman , legea nationala este legea romana chiar daca are dubla sau multipla cetatenie atata vree cat nu a pierdut cetatenia romana

Pentru cetateanul strain cu 2 sau mai multe cetatenii, legea nationala este legea statului unde-si are domiciliul sau in lipsa resedinta

Cu titlude exceptie in anumite situatii starea si capacitatea persoanei fizice sunt supuse unei alte legi decat legea nationala , ca de ex in cazul apatrizilor cand se aplica legea domiciliului sau legea resedintei sau in cazul declararii judecatoresti a disparitiei sau a mortii cand se aplica ultima lege nationala a persoanei disparute, iar daca aceasta nu poate fi identificata, devine incidenta legea forului

Ca o concluzie starea si capacitatea persoanei fizice este supusa lex personalis=lex patrie si dupa caz lex domicilii

In acest domeniu normele conflictuale sunt imperative astfel ca nu se poate deroga de la ele si in acelasi timp sunt de ordine publica

Domeniul de aplicare a normelor conflictuale privind starea si capacitatea personei fizice:

In privinta starii civile vizeaza urmatorele aspecte:

1.cu privire la filiatie(daca este sau nu stabilita, daca este din casatorie sau din afara acesteia etc)

2.cu privire la casatorie-daca persoana este casatorita/necasatorita etc.

3.cu privire la rudenie(exista sau nu legaturi de rudenie)

4.cu privire la afinitate(exista sau nu aceasta calitate)

5.cu privire la adoptie(calitatea de adoptat, adoptator etc.)

6.posesia de stat-folosinta starii civile

7.actiunile de stare civila

Intocmirea , modificarea si inregistrarea inscrisurilor care consemneaza acte si fapte de stare civila nu sunt supuse legii persoanale ci legii locului incheierii actului(locus regit actum) sau legii autoritatii care efectueaza aceste operatiuni(auctor regit actum)

Domeniul de aplicare in prviinta capacitatii civile:

Sunt avute in vedere urmatoarele:

1.inceputul capacitatii de folosinta

2.continutul capacitatii de folosinta

3.incetarea capacitatii de folosinta

4.in principiu incapacitatile de folosinta cu caracter de sanctiune civila (ex. decaderea din drepturile parintesti)

5.in principiu incapacitatile de folosinta cu caracter de protectie absolute

6.lipsa capacitatii de exercitiu(categorii de persoane, acte interzise, permise)

7.capacitatea de exercitiu restransa (inceput, continut, incetare etc.)

8.capacitatea de exercitiu deplina

9.conditiile, efectele si anularea unei hotarari prin care se constata absenta sau disparitia precu si prezumtiile de supravietuire

Nu intra in domeniul acestei norme conflictuale urmatoarele:

1.incapacitatile de folosinta relative , acestea sunt supuse in principiu legii actului prohibit(lex contractus sau lex succesionis)

2.reprezentarea legala a persoanei fizice lipsita de capacitate de exercitiu si asistarea celei avand capacitate de exercitiu restransa sunt supuse legii aplicabile ocrotirii parintesti sau tutelei

Teoria interesului national:

Aplicarea normei conflictuale lex personalis conduce la consecinta ca o persoana este considerata capabila sau dupa caz incapabila nu numai in tara a carei cetatenie o are ori unde domiciliaza ci si in oricare alta tara .

Din ratiuni de ordin practic aceasta concluzie a fost atenuata fiind impartasita teoria interesului national

Teoria interesului national este consacrata si de acte internationale cum ar fi conveniile de la geneva din 1930 si respectiv 1931 privind conflictele de legi in materie de cambie si cec

Legiuitorul roman imbratiseaza aceasta teorie in continutul legii 105/1992, ea presupune intrunirea urmatorelor conditii:

1.persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau sa aiba capacitate de exercitiu restransa potrivit legii sale personale, dar sa fie pe deplin capabila potrivit legii forului

2.actul in discutie sa fie incheiat in tara forului

3.cocontractantul local sa fie de buna-credinta

4.anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national ; admiterea acestei teorii produce urmatorul efect:

Legea personala este inlocuita cu legea locului unde a fost intocmit actul

De la aceasta teorie legea romana excepteaza actele juridice referitoare la familie, mostenire, transmitere imobiliara.

Norme conflictuale privind numele persoanei fizice:

In sens restrans prin nume intelegem nuemel de familie care se mai numeste si nume patronim si prenumele care se mai numeste numele de botez

La persoana fizica mai avem si pseudonim si porecla(mai mult in dosarele penale)

Numele persoanei este carmuit de legea sa nationala, iar in cazul apatrizilor se aplica legea domiciliului sau in lipsa legea resedintei

Legea nationala +legea domiciliului=legea personala

Aceleasi reguli se aplica si in privinta pseudonimului

Domeniul de aplicare al acestei norme conflictuale:

Vizeaza urmatoarele aspecte:

1.structura numelui

2.schimbarea numelui pe cale administrativa (schimbarile impuse de schimbarea statutului persoanei fizice-casatorie, filiatie, adoptie etc.- sunt supuse legilor care guverneaza efectele nepatrimoniale ale acestor institutii; deasemenea stabilirea numelui copilului gasit , nascut din parinti necunoscuti sau a celui abandonat de mama in spital se face in conformitate cu legea romana in baza regulii regit actum )

3.dobandirea numelui

Norme conflictuale privind domiciliul si resedinta persoanei fizice:

Decretul 31/1954 domiciliul este acolo unde persoana fizica are locuinta statornica si principala, OUG 95/2005 domiciliul este la adresa unde persoana fizica declara ca are locuinta principala

Domiciliul reprezinta acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu prin indicarea unui loc cu aceasta semnificatie juridica

In raport de modul de stabilire domiciliul se clasifica astfel:

1.domiciliul de drept comun (domiciliul voluntar)

Reprezinta locul ales de persoana fizica cu semnificatie de locuinta principala

2.domiciliul legal este stabilit pentru anumite categorii de persoane (minori, interzisi judecatoresti )

3.domiciliul conventional stabilit prin acordul de vointa al partilor in vederea executarii actului juridic sau pentru solutionarea litigiului

Normele conflictuale aplicabile:

Legislatia noastra nu contine norme conflictuale exprese privind domiciliul sau resedinta persoanei fizice. Stabilirea domiciliului de drept comun pentru persoanele straine in Romania este supusa legii materiale romane ; aceeasi lege reglementeaza pierderea de catre cetateanul roman aflat in strainatate a domiciliului de drept comun in Romania

Domicliul legal al persoanei fizice fiind o masura de ocrotire este supus legii nationale a persoanei ocrotite

In cazul apatrizilor se aplica legea domiciliului sau a resedintei

Domiciliul conventional este supus legii aplicabile actului juridic prin care s-a facut alegerea de domiciliu(lex voluntatis sau legea determinata pe baza de criterii obiective)

Resedinta strainului in tara noastra urmeaza regimul aplicabil domiciliului de drept comun

Norme conflictuale privind persoana juridica:

Este un subiect de drept care intruneste conditiile cerute de lege si este titular de drepturi si obligatii civile:

-organizare

-patrimoniu proppriu

-scop propriu

Nationalaitatea este legatura politico-juridica dintre un subiect colectiv de drept si un anume stat(apartenenta)

Persoanele juridice de stat au nationalitatea statului respectiv pentru celelalte categorii exista mai multe criterii, iar legislatiile statelor sunt diferite din acest punct de vedere

Fiind o problema de calificare nationalitatea persoanei juridice se determina dupa legea forului

In general se folosesc urmatoarele criterii:

1.criteriul sediului social(criteriul teritoriualitatii conducerii)potrivit caruia persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit sediul social adica acolo unde este conducerea sa daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

-sediul sa fie real si nu fictiv in sensul ca are principalele organe de conducere in acel loc; daca are organe de conducere in mai multe tari,se tine cont de locul in care se afla organul superior

-sediul sa fie serios adica stabilit intr-o tara cu care persoana juridica are o legatura semnificativa

2.criteriul vointei fondatorilor in acest caz nationalitatea este convenita prin actul de constituire si statut

3.criteriul locului de inregistrare al statutului adica acolo unde au fost indeplinte formalitatile de constituire

4.criteriul plasarii centrului activitatii economice adica acolo unde se desfasora activitatea de baza

5.criteriul controlului caz in care nationalitatea se determina fie dupa apartenenta conducatorilor persoanei juridice, fie dupa cetatenia asociatilor, fie dupa nationalitatea capitalului social etc.

6.criterii mixte care reunesc elemente ale criteriilor de mai sus

Legea romana retine drept criteriu pentru determinarea nationalitatii criteriul sediului social . De la acest criteriu se poate deroga prin reglementari speciale cum ar fi de exemplu tratatele pentru promovarea si protejarea investitiilor

Statutul organic al persoanei juridice:

Reprezinta ansamblul normelor juridice referitoare la capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu a acesteia

Acest statut este carmuit de legea nationala (lex societatis) adica legea statului a carui nationalitate o are acea persoana juridica

Statutul organic al entitatii exogene societatii mama este supus legii nationale a acesteia in cazul sucursalei si legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu in cazul filialei

Domeniul de aplicare a legii statutlui organic al persoanei juridice:

Vizeaza:

-capacitatea persoanei juridice

-modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat

-drepturile si obligatiile asociatiilor

-alegerea, competentele si functionarea organelor de conducere

-reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii

-raspunderea persoanei juridice si a organelor de conducere

-modificarea actului constitutiv

-dizolvarea si lichidarea

-elementele de identificare

-reorganizarea in plan intern etc.

Legea aplicabila in cazul schimbarii nationalitatii persoanei juridice:

Legislatia romana nu contine o reglementare expresa privind regulile de schimbare a nationalitatii

In doctrina se admite parerea ca in aceasta ipoteza trebuie indeplinite atata conditiile impuse de legea statului vechiului sediu cat si cele impuse de legea statului noului sediu

Deasemenea trebuie indeplinite cumulativ conditiile prevazute de legile nationale aplicabile statutului organic in cazul fuziunii unor persoane juridice de nationalitati diferite cu exceptia fuziunii transfrontaliere cand se aplica romana

Regimul juridic al persoanelor juridice straine in Romania:

Regimul juridic al persoanelor juridice straine este format din totalitatea reglementarilor care vizeaza drepturile si obligatiile acestora intr-o anumita tara

Legislatia romana nu contine o reglementare distincta pentru aceasta chestiune existand o serie de dispozitii in diverse acte normative cum ar fi lg 31/1990 privind societatile comerciale , OUG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii

Pentru ca o persoana juridica straina sa poata incheia acte juridice pe teritoriul altui stat, trebuie ca in prealabil sa fie recunoscuta in acel stat

Recunoasterea reprezinta operatiunea prealabila conferirii posibilitatii de manifestare juridica intr-un alt stat al carei continut se refera   la constatarea calitatii de subiect de drept si admiterea efectelor extra-teritoriale ce decurg din personalitatea juridica

Recunoasterea este un act declarativ care este necesar si in cazul modificarilor survenite in timpul existentei persoanei juridice

Legea romana stabileste 2 modalitati de recunoastere:

1.persoana juridica cu scop patrimonial (ex o soc comerciala) este recunoscuta de plin drept in tara noastra daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

-este legal constituita in tara a carei nationalitate o are

-ordinea publica de drept international privat roman permite aceasta recunoastere

2.persoana juridica fara scop patrimonial poate fi recunoascuta prin hotarare judecatoreasca daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte :

-exista aprobarea prealabila a Guvernului

-exista reciprocitate in privinta recunoasterii

-este legal constituita in tara a carei nationalitate o are

-scopurile statutare urmarite nu contravin ordinii sociale si economice din Romania

Hotararea de recunoastere se publica in Monitorul Oficial si intr-un ziar central fiind supusa recursului in termen de 60 de zile de la data ultimei publicari

Recursul poate fi exercitat de orice persoana interesata

Persoana recunoscuta beneficiaza de drepturile care decurg din legea statutului sau organic cu exceptia drepturilor pe care i le refuza statul forului prin lege

Sub aspect procedural beneficiaza de aceleasi drepturi si obligatii in fata instantelor romanesti ca si persoana juridica romana

Si in cazul persoanei juridice legea noastra consacra regimul national , drept consecinta persoana juridica straina nu se poate bucura de mai multe drepturi decat in tara sa de origine si nu poate avea mai multe drepturi in Romania decat o persoana juridica romana de acelasi fel

Prin conventii internationale se poate acorda persoanelor juridice straine si un alt regim juridic de regula sub conditia reciprocitatii

Norme conflictuale cu privire la bunuri:

Statutul real:

Prin statut real intelegem ansamblul normelor juridice care alcatuiesc regimul juridic aplicabil bunurilor

In aceasta materie regula este ca statutul real al bunurilor privite ut singuli este supus legii locului situarii bunului(lex rexitae sau lex situs)

In principiu aceasta norma conflictuala este imperativa in sensul ca nu se poate deroga de la ea

O exceptie exista in materia succesiunii in sensul ca testatorul poate supune transmiterea prin mostenire a bunurilor sale unei alte legii in anumite conditii

Regula rexitae are in vedere urmatoarele principii:

1.principiul suveranitatii in sensul ca fiecare stat stabileste prin norme proprii regimul bunurilor de pe acel teritoriu

2.principiul sigurantei circuitului civil atat in relatiile dintre parti cat si fata de terti

3.principiul generalitatii in sensul ca se asigura acelasi tratament juridic pentru toate bunurile de pe acelasi teritoriu

Determinarea rexitae in situatii speciale:

O prima categorie de bunuri: bunuri aflate pe nave sau aeronave situate in marea libera sau dupa caz in spatiul aerian de deasupra acestuia, in aceasta situatie se aplica legea mijlocului de transport respectiv

Conflictul mobil de legi in legatura cu bunurile mobile : in cazul in care un bun mobil este mutat dintr-o tara intr-o alta tara, actele de constituire, modificare sau stingere a drepturilor reale asupra acelui bun, sunt supuse legii aplicabile la data cand au intervenit aceste operatiuni

Conflictul mobil de legi in cazul bunurilor imobile: in cazul in care un bun imobil pe care-l poseda cineva se afla pe teritoriul unui stat care intre timp a devenit teritoriul altui stat(ipoteza succesiunii de state), pentru dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune posesorul are un drept de optiune intre legea statului unde se afla bunul la inceputul posesiei si legea statului unde se afla bunul la implinirea termenului de posesie

22.03.2010

Domeniul de aplicare al lex rexitae :

Aceasta lege vizeaza urmatoarele aspecte:

1.calificarea si clasificarea bunurilor

2.drepturile reale

3.constituirea, transmiterea si stingerea drepturilor reale

4.formele de publicitate cu privire la bunuri

5.actiunile reale

6.posesia si actiunile posesorii

7.sarcinile fiscale asupra bunurilor

8.urmarirea si executarea silita

9.obligatiile proter rem(=din cauza lucrului)

10.aspectele reale ale obligatiilor scriptae in rem(este opozabila si tertilor)

Exceptii in materia legii aplicabile statutului real :

1.bunurile apartinand unui stat strain sunt supuse in principiu legii statului caruia ii apartin ca efect al imunitatii

2.bunurile culturale scoase ilicit de pe teritoriul unui stat sunt supuse unui regim special stabilit prin conventii internationale

3.bunurile aflate in tranzit sunt supuse ca regula legii statului de expeditie

4.mijloacele de transport sunt supuse in raport de natura lor unor legi diferite astfel navele si aeronavele sunt supuse legii pavilionului , mijloacele feroviare si rutiere sunt guvernate de legea statutului organic al intreprinderii de transport

5.universalitatile de bunuri sunt supuse legii succesiunii in cazul persoanei fizice si legii personale in cazul persoanei juridice

6.titlurile de valoare si titlurile de credit sunt supuse unor legi diferite in raport de aspectul avut in vedere

7.drepturile de creatie intelectuala sunt supuse in raport de componenta concreta unor legi diferite

Normele conflictuale cu privire la mostenire:

Mostenirea este supusa unor legi diferite in raport de natura bunurilor care compun masa succesorala

Astfel daca este vorba de bunuri mobile se aplica legea nationala a persoanei decedate la data mortii

Daca cetateanul roman are dubla sau multipla cetatenie legea sa nationala este legea romana ; in cazul strainului cu dubla/multipla cetatenie legea nationala este legea statului unde-si are domiciuliul sau in lipsa resedinta , aceasta regula este aplicabila si apatrizilor

Daca mostenirea cuprinde bunuri imobile si fond de comert, se aplica lex rexitae

Combinand cele 2 solutii de mai sus rezulta ca mostenirea este supusa lex succesionis ; aceasta regula este valabila atat in cazul mostenirii legale cat si al celei testamentare

Legea nr.105/1992 permite testatorului sa supuna transmiterea prin mostenire a bunurilor sale unei alte legi decat cele mentionate mai sus, sub conditia sa nu se incalce ordinea publica de drept international privat ori sa se produca fraudarea legii

Domeniul de aplicare al lex succesionis:

Include urmatoarele aspecte:

1.momentul deschiderii succesiunii

2.persoanele cu vocatie succesorala

3.calitatile cerute pentru a mosteni(capacitatea succesorala)

4.exercitarea posesiei asupra bunurilor succesorale

5.conditiile si efectele optiunii succesorale

6.intinderea obligatiei mostenitorilor de a suporta pasivul succesoral

7.drepturile statului asupra succesiunii vacante

8.petitia de ereditate

Exced domeniului de aplicare a lex succesionis urmatorele:

1.locul deschiderii succesiunii-se determina dupa legea forului

2.capacitatea de a dispune prin testament - este supusa lex personalis

3.prezumtia timpului legal al conceptiei-lex personalis

4.procedura transmiterii in posesie si cea a predarii legatului sunt supuse legii forului

5.chestiunile de procedura privind optiunea succesorala si formele de publicitate sunt supuse lex rexitae

6.imparteala mostenirii este supusa in principal lex rexitae , iar formele procedurale ale impartelii sunt supuse legii forului

Normele conflictuale cu privire la actele juridice:

Normele conflictuale cu privire la conditiile de fond ale actului juridic:

Conditiile de fond ale actului juridic sunt supuse legii actului (lex actus) in cazul actului juridic unilateral si legii contractului(lex contractus) in cazul celorlalte acte juridice

De regula legea aplicabila este aleasa de catre parti fiind desemnata prin notiunea lex voluntatis.

In aceasta situatie este vorba de localizare dua criterii subiective

Daca partile nu au facut o alegere sau alegerea nu este valabila, lex actus sau lex contractus sunt determinate dupa criterii obiective prevazute de lege

Localizarea dupa criterii subiective:

Lex voluntatis reprezinta expresia autonomiei de vointa a partilor in virtutea careia partile pot sa stabileasca nu numai continutul actului ci si sistemul de drept aplicabil ca lex cause .In dreptul nostru aceasta alegere isi are temeiul in dispozitiile 105/1992

Cat priveste obiectul acestei alegeri, vointa partilor nu se raporteaza doar la o anumita lege sau un alt izvor de drept ci la intregul sistem de drept

Alegerea poate fi expresa sau tacita.

In primul caz se procedeaza la includerea in actul juridic principal a unei clauze privind alegerea (pactum de lege utenda sau clauza de electio iuris-alegerea dreptului) sau incheierea unui act separat cu acest obiect

Alegerea expresa poate fi directa cand partile si-au exprimat explicit vointa sau indirecta cand partile fac trimitere la un contract tip , la conditii generale, uzante etc.

Alegerea tacita rezulta neindoielnic fie din cuprinsul actului, fie din imprejurari in care acesta s-a incheiat

De regula legea aplicabila este aleasa anerior momentului declansarii litigiului, existand si posibilitatea ca alegerea sa se faca dupa ivirea litigiului inclusiv in fata primei instante pana la inceperea dezbaterilor in fond

Partile pot sa aleaga legea aplicabila pentru intregul contract sau doar pentru o parte sau anumite parti ale acestuia

Deasemenea ele au posibilitatea sa modifice alegerea facuta initial supunand contractul in mod retroactiv unei ale legi cu 2 exceptii:

-noua lege nu poate infirma validitatea formei contracului reunoscut de legea anterioara

-nu s poate aduce atingere drepturilor tertilor nascute in baza legii vechi

Libertatea de alegere a lex voluntatis nu este nelimitata fiind cunoscute atat limite generale (ordinea publica de drept international privat si fraudarea legii) cat si limite speciale cand sistemul de drept ales este absolut impropriu sa reglementeze acea situatie juridica sau cand legea aleasa "anihileaza" actul juridic declarandul nevalabil

Localizarea legii aplicabile dupa criterii obiective:

Are un caracter subsidiar in sensul ca intervine doar in situatia absentei sau nevalabilitatii lex voluntatis

Se realizeaza cu ajutorul criteriilor de localizare obiectiva care sunt elemente prevazute de lege

Legea nr.105/1992 stabileste un criteriu principal si mai multe criterii subsidiare pentru localizarea obiectiva

Criteriul principal consta in aceea ca actul juridic este supus legii statului cu care prezinta legaturile cele mai stranse

Aceasta expresie este calificata de acest act normativ in 2 moduri :

1.se considera ca exista legaturile cele mai stranse cu legea statului in care debitorul prestatiei caracteristice are la data incheierii contractului, dua caz,domiciliul sau resedinta , fondul de comert sau sediul statutar ; prestatia caracteristica este calificata de aceeasi lege ca fiind :

a)prestatia partii care in temeiul unui contract translativ instraineaza un bun mobil

b)prestatia partii care in temeiul unui contract de inchiriere sau altele similare pune la dispozitia unei persoane pe timp limitat folosinta unui bun

c)prestatia indeplinita de mandatar, depozitar, antreprenor si in general de partea care in contractele de prestari de servicii o aduce la indeplinire

d)prestatia garantului in contractele de garantie , de cautiune sau altele similare

Toate acesta 4 situatii repreznta prezumtii relative care in instanta pot fi rasturnate prin dovada contrara in sensul ca actul juridic prezinta legaturile cele mai stranse cu o alta lege

2.contractul referitor la un drept imobiliar sau la un drept de folosinta temporara asupra unui imobil are legaturile cele mai stranse cu legea satatului unde acesta este situat, de aceasta data se instituie o prezumtie absoluta

Criteriile subsidiare:

Daca nu a putut fi identificata legea statului cu care actul juridic prezinta legaturile cele mai stranse, se aplica legea locului unde a fost incheiat (lex loci actus sau lex loci contractus)

Pentru anumite aspecte privind executarea silita se aplica lex loci executionis

Actul juridic accesoriu este supus legii care se aplica fondului actului juridic principal in virtutea principiului accesorium secvitur principale -daca partile nu au stabilit altfel

Domeniul de aplicare a legii actului juridic:

Vizeaza urmatoarele aspecte:

1.consimtamantul , cauza si modalitatile actului juridic(termenul, conditia, sarcina)

2.interpretarea actului juridic

3.efectele actului juridic(drepturile si obligaiile partilor)

4.executarea actului juridic(plata cherabila-domiciul sau portabila-la altcineva)

5.raspunderea contractuala

6.transmiterea, transformarea si stingerea obligatiilor contractuale

7.prescriptia extinctiva cand e vb de un drept nascut din acel act, nulitatea contractului, drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului

Nu intra in domeniul de aplicare a legii atului juridic urmatorele:

1.capacitatea de a contracta care este supusa legii personale

2.valoarea juridica a tacerii in cazul partii care contesta ca si-a dat consimtamantul supusa legii nationale a persoanei fizice sau dupa caz legii statutului organic al persoanei juridice

3.vicierea consimtamantului prin leziune supusa legii personale (minorii intre 14-18 ani)

4.obiectul derivat al actului juridic(bunul)care este supus legii locului situarii sale

5.formele de publicitate supuse legii locului situarii bunului

6.riscul lucrului si in general efectul translativ de proprietate sau alte drepturi reale supuse legii locului situarii bunului

7.testamentul supus lex succesionis

8.nulitatea pentru incapacitatea supusa legii personale

Normele conflictuale cu privire la conditiile de forma ale actului jur:

In doctrina de dr international privat se distinge intre urmatoarele forme ale actului jur:

1.forma exterioara care include forma ad validitatea si ad probationem

2.forma de publicitate impusa de opozabilitatea fata de terti

3.forma de abilitare ceruta de lege pentru validarea unui act jur incheiat de o persoana lipsaita de acpac de exercitiu sau cu capac de exercitiu restransa

4.forma de procedura care intereseaza desfasurarea procesului civil

Forma exterioara a actului juridic:

In cazul actelor unilaterale legea nr.105/1992 stabileste aplicarea cu prioritate a legii care carmuieste fondul actului juridic sau dupa caz alege determinata dupa criterii obiective.In subsidiar actul este considerat valabil daca sunt indeplinite conditiile prevazute de vreuna dintre urmatoarele legi:

1.legea locului unde a fost intocmit (locus regit actum)

2.legea personala a persoanei care l-a consimtit(legea nationala sau dupa caz legea domiciliului sau a resedintei)

3.legea autoritatii care examineaza validitatea actului (auctor regit actum)

In cazul contractelor conditiile de forma sunt stabilite in principal de legea care ii carmuieste fondul (lex voluntatis sau legea determinata dupa criterii obiective)

In subsidiar valabilitatea contractului sub aspectul formei este supusa alternativ si urmatoarelor legi:

1.legea unuia dintre statele diferite in care se gasesc partile la data incheierii contractului intre absenti

2.legea statului ale carui conditii de forma le-a indeplinit reprezentantul partii in momentul incheierii contractului

Caracterul normelor conflictuale privind forma exterioara:

Normele conflictuale privind forma actului juridic au in principiu caracter imperativ astfel ca partile nu pot alege alte reglementari.

De la aceasta regula exista si unele exceptii cum ar fi de exemplu:

-Forma speciala pentru anumite acte juridice(casatorie, testament, cambie etc.)

-in situatia mijloacelor de proba cand norma conflictuala locus regit actum are caracter dispozitiv

Domeniul de aplicare a legii privind forma exterioara:

Sunt vizate in principal urmatoarele aspecte:

1.forma de exteriorizare a actului juridic in sensul de negotium

2.conditiile de redactare a actului juridic in sensul de instrumentum

3.mijloacele de proba si forta probanta a actului juridic

4.sanctiunile aplicabile in cazul nerespectarii conditiilor de forma

Legea aplicabila formei de publicitate:

In aceasta materie pentru a proteja mai bine interesele tertilor se aplica legea locului unde se face publicitatea

O derogare exista in cazul mijloacelor de transport in sensul ca sunt supuse legii pavilionului navei/aeronavei formele de publicitate privitoare la actele juridice asupra navei/aeronavei

Legea aplicabila formei de abilitare:

In aceasta situatie se aplica legea personala a celui in cauza precum si regulile de procedura prevazute de legea forului pentru formele de abilitare

Legea aplicabila formei de procedura:

In principiu se aplica legea forului care reglementeaza materia probelor , administrarea acestora etc.

Alte aspecte sunt supuse unor alte legi ca de ex:

-Calitatea procesuala si prezumtiile sunt supuse legii aplicabile fondului raportului juridic

-Mijloacele de proba preconstituite se supun legii care guverneaza forma

-Formele procedurale ale executarii unei hotarari sunt supuse legii locului de executare

Norme conflictuale cu privire la contracte civile speciale:

Legea aplicabila contractului de vanzare-cumparare:

Atat contractul de vanzare-cumparare mobiliara cat si contractul de vanzare-cumprare imobiliara sunt supuse de regula legii alese de catre parti (lex voluntatis)

In lipsa unei legi alese de parti , vanzarea-cumpararea mobiliara este supusa legii statului in care vanzatorul are la data incheierii contractului dupa caz domiciliul/resedinta/sediul social sau fondul de comert (lex venditoris)

Vanzarea-cumpararea imobiliara in aceeasi ipoteza este supusa legii statului situarii bunului (lex rexitae)

De la lex venditoris exista urmatoarele exceptii:

1.vanzarea-cumpararea comerciala

2.vanzarea-cumprarea prin licitatie, burse sau targuri supusa de regula legii locului incheierii contractului

3.receptia calitativa si cantitativa a marfurilor supusa legii locului de executare

Domeniul de aplicare a legii contractului de vanzare-cumparare:

Include urmatoarele aspecte:

-interpretarea contractului

-drepturile si obligatiile partilor

-executarea obligatiilor contractuale

-validitatea si efectele intre parti a clauzelor de rezerva a proprietatii

-consecintele neexecutarii contractului sau ale nulitatii acestuia etc.

Legea aplicabila contractului de schimb :

Legea 105/1992 nu contine dispozitii speciale cu privire la acest contract.In teorie si practica se admite aplicarea prin analogie a regulilor de la vanzare-cumparare.In consecinta in lipsa de lex voluntatis schimbul mobiliar va fi supus legii statului in care oricare dintre coschimbasi are la data incheierii contractului dupa caz domiciliul/resedinta/sediul social sau fondul de comert , iar schimbul imobiliar va fi supus oricareia dintre legile statelor pe teritoriul carora se afla imobilele respective

Legea aplicabila contractului de intermediere :

Includem mai multe contracte ca de ex: mandatul, comisionul, consignatia, contractul de agent

Raporturi interne si raporturi externe:

Legea aplicabila raproturilor dintre reprezentat si mandatar(raporturi interne):

De regula se aplica lex voluntatis , iar daca partile nu au facut aceasta alegere pentru determinarea legii se face urmatoarea distinctie:

1.cand intermediarul exercita functia cu titlu profesional(de ex un avocat) este incidenta legea sediului sau profesional

2.cand intermediarul efectueaza doar acte sporadice de acest gen este incidenta legea statului unde-si executa mandatul (lex loci executionis)

Domeniul de aplicare al acestei legi sunt avute in vedere aspecte legate de existenta, intinderea , modificarea si incetarea puterilor intermediarului , consecintele depasirii puterilor conferite sau ale exercitarii lor abuzive , posibilitatea intermediarului de a delega puterile conferite , clauza de neconcurenta,prejudiciile cauzate si altele

Alte aspecte cad sub incidenta unor alte legi ca de ex:

-capacitatea partilor care este supusa lex personalis

Pentru examen:

Cap1: elementul de extraneitate pag.26 si analiza categoriilor de norme pag31-40

Titlul 2 pag.57 conflicte de legi cap1 , cap.2 pag.71 calificarea si conflictul de calificari, cap.3 retrimiterea pag.81, cap.4 aplicarea lg straine pag.88, cap.5, ordinea publica pag.97, fara-comp cu alte institutii100-102, fraudarea legii pag.102(fara comp cu late instit 105-107)

Partea spec titlul 1 cap1, regimul strainilor pag.111-formele regimurilor strainilor, cap.2 sectiunea 3 pag.116 -122 si sectiunea 4 pag.122-124

Fara cap.3

Pag.153 cap1 nome conflictuale in materia dr civ pana la 213

Cap.2 pag.214 norme conflictuale in materia dr fam 214-227

Cap.3 nomre conflct in materia dr com 232-241

Titlul 3 cap 2. Competenta in dr international privat 252-255

Cap.3 proc de jud 256-258

Cap4 executarea hot 259-263