Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » drept
ELEMENTE DE DREPT PENAL MATERIAL PRIVIND INFRACTIUNEA DE TRAFIC DE FIINTE UMANE

ELEMENTE DE DREPT PENAL MATERIAL PRIVIND INFRACTIUNEA DE TRAFIC DE FIINTE UMANE




ELEMENTE DE DREPT PENAL MATERIAL PRIVIND INFRACTIUNEA DE TRAFIC DE FIINTE UMANE

La ora actuala, fenomenul traficului de fiinte umane, ca si coruptia, economia subterana, evaziunea fiscala sau fraudele financiare, reprezinta una dintre cele mai extinse forme de manifestare ale criminalitatii, care, intr-un termen record, a inregistrat proportii inimaginabile si inacceptabile pentru societatea noastra.

Semnele de alarma trase de societatea civila si de comunitatea internationala, au determinat autoritatile publice sa recunoasca existenta fenomenului traficului de oameni in Republica Moldova si sa ia atitudine fata de pericolul pe care-l reprezinta acest flagel pentru societate. Ca urmare, institutiile guvernamentale au dat curs unei serii de masuri orientate spre prevenirea si contracararea comertului cu oameni. Desi organele de drept dispuneau de o baza normativa care sanctiona acest tip de infractionalitate, cercetarile dosarelor penale, ce au ca obiect faptele care se inscriau in componenta de infractiune, prevazuta in art. 113/2 din vechiul Codul penal, erau trenate de o serie de impedimente, printre care subliniem incadrarea juridico-penala a actiunilor de traficare a persoanelor.

Dupa cum sustin functionarii politiei care investigheaza astfel de cazuri, invinuirile de savarsire a infractiunilor prevazute de art. 113/2 C.P., formulate in ordonanta de invinuire si actul de acuzare, erau respinse in fazele ulterioare ale procesului penal. Drept temeiuri de contestare a legalitatii actelor procesuale sus-indicate era invocata neincadrarea actiunilor savarsite in componenta infractiunii de trafic de fiinte umane. In consecinta, procesele penale privind traficarea persoanelor nu erau finalizate cu aplicarea pedepsei penale subiectilor vinovati de savarsirea acestor fapte. Ineficienta justitiei la capitolul sanctionarii traficului de oameni se datora mai multor cauze, printre care as mentiona lipsa unei practici judiciare in materie si reglementarile juridice ambigue in unele dispozitii ale textului art. 113/2 din vechiul Cod Penal. Astfel pe 1 octombrie 2002 intra in vigoare noul Cod Penal care in art. 165 reglementeaza "Traficul de fiinte umane".



2.1. Conditii preexistente

2.1.1. Obiectul infractiunii de trafic de fiinte umane

A. Obiectul juridic general este ordinea de drept stabilita in Republica Moldova.

Obiectul juridic generic il reprezinta relatiile sociale care se formeaza si se dezvolta in jurul valorilor sociale constituite din principalele atribute ale persoanei, cum sunt viata, integritatea corporala, inviolabilitatea sexuala, libertatea si onoarea.

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare normala sunt conditionate de respectarea inviolabilitatii sexuale, integritatii corporale, libertatii, sigurantei, onoarei si demnitatii persoanei. Traficul de fiinte umane reprezinta un tip de activitate infractionala specifica, realizata in etape succesive, constituind un singur act infractional sub aspect juridico-penal. Astfel, victimele sunt lipsite de libertate, ofensate, supuse torturilor fizice si psihice, exploatarii sexuale, muncii fortate, sclaviei, antrenate in diferite activitati infractionale, exploatate medical in scop de prelevare a organelor si tesuturilor umane.

B. Obiectul material consta din corpul victimei in viata (nou-nascut, copil, tanar, adult, batran), de sex masculin sau feminin, care este format dintr-o totalitate de functii si procese organice ce o mentin in viata.

2.1.2. Subiectii infractiunii de trafic de fiinte umane

A. Subiectul activ al infractiunii de trafic de fiinte umane poate fi orice persoana fizica, responsabila, care in momentul savarsirii faptei infractionale a atins varsta la care survine raspunderea penala. Dispozitiile art. 165 din Codul Penal, cu exceptia alin. 3 lit.(a), nu prevad vreo calitate speciala pe care trebuie s-o intruneasca subiectul.

Infractiunea poate fi savarsita atat de o singura persoana, cat si de doua sau mai multe persoane, pentru ca negotul cu oameni ia adesea forme transnationale si transfrontaliere de operare, la care participa cetateni (traficanti) din doua sau mai multe state. In cazul dat, activitatea infractionala incepe pe teritoriul statului de origine al victimelor, si parcurgand o serie de etape, este finalizata pe teritoriul statului de destinatie. Deoarece in traficarea persoanelor sunt implicati mai multi subiecti care asigura, prin indeplinirea rolurilor ce le revin, realizarea actului infractional, aceste tipuri de infractiuni sunt savarsite in participatie, fapt care ne determina sa abordam unele aspecte ale participatiei penale in cazul traficului de fiinte umane.

Stabilirea sub aspectul juridico-penal a rolului fiecarui participant in savarsirea faptei infractionale este posibila, pornind de la analiza mecanismului de traficare a persoanelor. Potrivit modului cel mai frecvent de operare, comertul cu oameni presupune recrutarea, transportarea, tainuirea, transmiterea, primirea si exploatarea victimelor sub diverse forme. Aceste actiuni succesive sunt realizate de mai multe persoane, si in ansamblul lor constituie un act infractional unic. Prin efectuarea uneia din actiunile sus-indicate, care reprezinta verigi ale lantului infractional, fiecare participant isi aduce contributia sa directa la savarsirea infractiunii si urmeaza a fi tras la raspundere penala in calitate de coautor al faptei infractionale, potrivit normei speciale cuprinse in art. 165 C.P. Pe langa aportul direct al traficantilor la realizarea activitatii criminale, coautoratul presupune existenta unei intentii comune. Astfel, coautorii trebuie sa actioneze ca urmare a intelegerii prealabile sau in baza unei decizii comune, luate concomitent cu savarsirea infractiunii.

Conform art. 42 alin. 5 Cod Penal, se considera complice persoana care a contribuit la savarsirea infractiunii prin sfaturi, indicatii, prestare de informatii, acordare de mijloace sau instrumente ori inlaturare de obstacole, precum si persoana care a promis dinainte ca il va favoriza pe infractor, va tainui mijloacele sau instrumentele de savarsire a infractiunii, urmele acesteia sau obiectele dobandite pe cale criminala ori persoana care a promis din timp ca va procura sau va vinde atare obiecte.

Complicitatea la traficul de fiinte umane exista atunci cand persoana inlesneste, ajuta prin diverse modalitati, sau tainuieste, urmele infractiunii savarsite.

Complicele trebuie sa constientizeze caracterul faptei savarsite si importanta contributiei sale la comiterea infractiunii de traficare a persoanelor. In momentul cand complicele efectueaza actiuni menite a-i ajuta pe traficanti, sau adopta un compartiment pasiv ce favorizeaza savarsirea infractiunii, el trebuie sa cunoasca intentia autorilor si sa accepte sa le acorde acestora sprijinul necesar. Sunt complici la infractiunea de trafic de fiinte umane, indivizii care culeg si furnizeaza informatii despre persoanele care solicita, sau ar putea accepta, serviciile traficantilor, ori le acorda ajutor la perfectarea actelor necesare pentru transportarea victimelor in statele de destinatie. Pot fi complici la infractiune si functionari ai structurilor autoritatilor publice (politisti, vamesi, militari ai trupelor de graniceri) care se abtin cu intentie, atunci cand au suspiciuni motivate, sa intreprinda masuri in vederea curmarii activitatii infractionale a traficantilor, desi, in virtutea atributiilor de serviciu, ei sunt obligati sa reactioneze impotriva actiunilor de acest gen.

Conform art. 42 alin. 4 Cod Penal, se considera instigator persoana care, prin orice metode, determina pe o alta persoana sa savarseasca o infractiune.

Instigarea la infractiunea incriminata prin art. 165 Cod Penal este posibila si consta in activitatea unei persoane de a determina cu intentie pe o alta sa efectueze una sau mai multe dintre actiunile specifice traficului de fiinte umane, respectiv recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea unei persoane in scop de exploatare sexuala comerciala sau necomerciala, prin munca sau servicii fortate, in sclavie sau in conditii similare sclaviei, de folosire in conflicte armate sau in activitati criminale, de prelevare a organelor sau tesuturilor pentru transplantare.

In concret, instigatorul ia cel dintai hotararea de a trafica o persoana, insa transfera aceasta rezolutie infractionala unei alte persoane care o va prelua si va proceda la punerea ei in aplicare in calitate de autor, instigator sau complice.

In toate aceste cazuri insa, activitatile de instigare, urmate de actiuni de executare propriu-zisa ori acte de complicitate, vor atrage absorbirea formelor de participatie penala in cea mai grava dintre ele si aplicarea unei singure sanctiuni pentru aceasta, urmand a se tine seama la individualizarea judiciara a pedepsei si a modului de executare, de caracterul si

contributia efectiva la comiterea faptei, precum si de periculozitatea sociala sporita pe care o prezinta acest participant.

Femeile - subiecti activi ai infractiunii de trafic de fiinte umane. Dupa cum a fost mentionat mai sus, art. 165 C. P., cu exceptia alin. 3 lit.(a), nu contine vreo cerinta speciala referitoare la calitatea expresa pe care trebuie s-o intruneasca subiectul infractiunii. Astfel, femeile pot fi subiecti activi ai acestui tip de infractiune si chiar tinem sa mentionam ca, la ora actuala, se inregistreaza o crestere a ponderii lor, ele numarandu-se printre membrii grupurilor criminale specializate in traficul de oameni, sau desfasoara o astfel de activitate de sine statator.

B. Subiectul pasiv al infractiunii este persoana impotriva careia este indreptata actiunea infractionala a traficantilor.

Conform continutului dispozitiilor art. 165 C. P., care descriu modalitatile de realizare a actiunilor infractionale si formele de exploatare a victimelor, rezulta ca subiectii pasivi ai infractiunii de trafic de fiinte umane pot fi femeile si barbatii. Subiecti pasivi pot fi si copiii(indiferent de sexul de care apartin), dar in cadrul unei infractiuni separate,si anume "traficul de copii", conform continutului dispozitiilor art. 206 C. P. Dar totusi este ingrijorator ca termenul de "copil" nu este definit de Codul Penal. Art. 3(b) al Protocolului cu privire la trafic precizeaza ca sunt copii persoanele care nu au atins varsta de 18 ani. In Codul de Procedura Penala termenul de minor este utilizat in sensul persoanelor sub 18 ani, ceea ce indica faptul ca Moldova acorda persoanelor pana la varsta de 18 ani o protectie speciala, dar acest lucru ar mai putea insemna ca termenul de "copil" difera de cel de "minor". Suplimentar, Codul Civil defineste capacitatea deplina de exercitiu, care incepe la data cand persoana implineste varsta de 18 ani . In ceea ce urmeaza, ne vine in ajutor Legea privind Drepturile Copilului, care prevede in principii generale(art. 1(2)) ca "In conformitate cu prezenta lege , o persoana este considerata copil din momentul nasterii pana la varsta de 18 ani" . Cu toate acestea, este evident ca definitia in cauza se limiteaza doar la aplicarea acestei legi. Dat fiind faptul ca aceasta componenta de infractiune a fost introdusa pentru a permite Moldovei sa ratifice Protocolul cu privire la Trafic, presupunem ca acest termen se refera, totusi, la persoana care nu a atins varsta de 18 ani, desi ar fi binevenita specificarea respectiva in textul Codului Penal.

2.2. Continutul constitutiv

2.2.1. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de fiinte umane

Aceasta este realizata printr-un comportament activ, care presupune savarsirea actiunilor de traficare a persoanelor. Potrivit art. 165 alin. 1 din prezentul Cod Penal al R.M., expresia "trafic de fiinte umane" indica recrutarea, transportul, transferul, adapostirea sau primirea de persoane, prin amenintare de recurgere sau prin recurgere la forta sau la alte forme de constrangere prin rapire, frauda, inselaciune, abuz de autoritate sau prin oferta sau acceptarea de plati sau avantaje pentru a obtine consimtamantul unei persoane avand autoritatea asupra alteia in scopul exploatarii. Exploatarea contine, cel putin, exploatarea prin prostituirea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexuala, munca sau serviciile fortate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe".

Astfel, traficul de fiinte umane este realizat prin urmatoarele actiuni: a) recrutarea; b) transportarea; c) transmiterea; d) adapostirea; e) primirea de persoane.

Recrutarea consta in racolarea (prin selectare) potentialelor victime pentru a fi traficate. Pentru ca aceasta sa functioneze, traficantii trebuie ori sa forteze ori sa convinga victimele sa-si paraseasca familiile lor si sa calatoreasca cu ei. Acest lucru se realizeaza prin mai multe metode. Unele victime sunt pur si simplu ridicate cu forta, cateodata dupa ce au fost drogate. Altele pleaca de buna voie dupa ce ajung la o intelegere cu persoana care recruteaza, ce contacteaza victima prin intermediul unui anunt in ziar, prin agentiile de recrutare sau prin alte contacte personale. Unele din aceste victime "voluntare" sunt complet pacalite in legatura cu natura adevarata a traficului, crezand ca li se vor oferi locuri de munca normale in tara de destinatie. Altele stiu ca vor lucra in cadrul industriei sexuale, dar sunt pacalite referitor la conditiile de munca si de trai, aranjamentele financiare si libertatea personala.

Transportarea presupune deplasarea victimei din statul de origine direct in statul de destinatie sau prin tarile de tranzit. Traseele si modalitatile de transport depind de circumstantele geografice. Victimele sunt traficate cu avionul, cu barca, cu trenul, cu bacul, cu masina sau pur si simplu pe jos, pentru a ajunge in tara de destinatie. Traseul poate include o tara de tranzit sau poate fi direct intre locatia de origine si cea de destinatie. Trecerea frontierelor se poate face in mod deschis sau ascuns, legal sau ilegal. Adesea, traficantii vor confectiona documente false pentru victime si le vor insoti pe durata fazei transportarii, pentru a le asigura protectia.

Transmiterea consta in transferul victimei de la un traficant la altul. Operatiunea poate fi infaptuita la diferite etape ale traficului de fiinte umane. De exemplu, dupa incheierea etapei de recrutare, racolatorul transfera victima insotitorului, care ulterior o va transmite patronului. Transferul poate fi efectuat atat prin vanzarea-cumpararea victimei, cat si prin alte modalitati.

Adapostirea presupune plasarea victimei intr-un loc ferit (locuinta, adapost provizoriu etc.) pentru a nu fi descoperita de reprezentantii organelor de drept sau persoane terte care ar putea anunta autoritatile despre actiunile infractionale ale traficantilor.

Primirea presupune luarea in posesie a victimei de catre un traficant, de la un altul.

La randul lor,toate aceste actiuni sus-indicate trebuie realizate in scop de exploatare sexuala comerciala sau necomerciala, prin munca sau servicii fortate, in sclavie sau in conditii similare sclaviei, de folosire in conflicte armate sau in activitati criminale, de prelevare a organelor sau tesuturilor pentru transplantare



Exploatarea sexuala comerciala sau necomerciala

Exploatarea sexuala comerciala a persoanei presupune obtinerea in mod abuziv de catre o persoana a unui profit material sau de alta natura de pe urma practicarii serviciilor (raporturilor) sexuale de catre alta persoana.

Semnele exploatarii sexuale:

practicarea raporturilor (serviciilor) sexuale de o persoana, din proprie dorinta sau prin constrangere;

exploatarea sexuala a unei persoane se face in scopul obtinerii unui castig material sau satisfacerii necesitatilor sexuale ale altei persoane;

de pe urma practicarii raporturilor sexuale beneficiaza alta persoana si nu persoana care le ofera;

pot fi exploatati sexual femeile, barbatii si copiii de ambele sexe.

Exploatarea sexuala necomerciala a persoanei este un element de noutate adus in legislatia nationala si consta in faptul ca persoana care traficheaza nu urmareste obtinerea unui profit material sau de alta natura. Un exemplu relevant este acela al traficului de "mirese la comanda", care sunt abuzate sexual de catre "sotii" lor.

Utilizarea muncii sau serviciilor fortate a persoanei

Munca fortata presupune efectuarea de catre o persoana, sub influenta constrangerii, a unor activitati care necesita un efort fizic sau intelectual. in scopul crearii unor bunuri materiale sau intelectuale pentru alta persoana.

Semnele muncii fortate:

efectuarea unor activitati care necesita un efort fizic sau intelectual;

aceste activitati sunt realizate sub influenta constrangerii fizice sau psihice;

scopul activitatilor realizate consta in crearea unor bunuri materiale sau spirituale;

de rezultatele activitatilor realizate beneficiaza nu autorul, ci alte persoane;

persoana realizeaza aceste activitati contrar vointei ei.

Drept exemplu de munca fortata servesc cazurile in care cetatenii Republicii Moldova emigreaza clandestin in alte state, cu sprijinul, inclusiv cel financiar, acordat de grupurile sau retelele specializate in migratia ilegala. Ajungand in statele de destinatie, ei sunt (sechestrati) impusi prin constrangere sa presteze diferite munci in contul achitarii imprumuturilor acordate.

Sclavia sau conditii similare sclaviei

In sensul art. 1 din Conventia privind sclavia, semnata la Geneva, la 25 septembrie 1926, sclavia este starea sau situatia fiintei umane asupra careia sunt aplicate (realizate) atributele dreptului de proprietate sau unele dintre ele.

Semnele sclaviei:

o persoana (sclavul) se afla in posesia altei persoane (stapanul);

stapanul poseda, foloseste si administreaza persoana care formeaza obiectul posesiei;

stapanul supune persoana care ii apartine la diferite forme de exploatare;

persoana aflata in posesia stapanului este lipsita de libertate pana la sfarsitul vietii sale;

stapanul poate oricand sa instraineze persoana aflata in posesia lui, altei persoane (prin vanzare-cumparare sau daruire).

Conflictul armat si activitatea criminala

Specialistii dreptului international umanitar divizeaza conflictele armate in doua mari categorii: a) conflicte armate internationale si b) conflicte armate neinternationale.

Conceptul de conflict armat care figureaza in Conventia de la Geneva, adoptate dupa 1945, se defineste ca fiind forma de lupta armata dintre doua subiecte de drept international, care nu implica recunoasterea formala de catre beligeranti a starii de razboi.

Fac parte din categoria conflictelor internationale:

razboaiele interstatale;

conflictele armate intre doua sau mai multe state, chiar daca starea de razboi nu este recunoscuta de una din ele;

rezistenta miscarilor organizate in situatii de ocupatie totala sau partiala a teritoriului unui stat, chiar daca aceasta ocupatie nu intampina nici o rezistenta militara;

luptele duse de populatiile majoritare dintr-un stat impotriva regimurilor rasiste.

Conflictele armate neinternationale sunt forme de exercitare a violentei in interiorul unui stat, care au atins un anume grad de intensitate si un anumit echilibru intre fortele armate ale guvernului legal si cele ale fortelor rebele si care presupune existenta unei autoritati civile organizate. In aceasta categorie de conflicte armate sunt incluse:

razboaiele civile;

razboaiele religioase;

razboaiele pentru schimbarea regimului politic dintr-o tara;

razboaiele de secesiune.

Folosirea persoanei in activitati criminale:

Antrenarea persoanei in activitatea criminala consta in impunerea (prin constrangere) a victimelor traficului de oameni sa savarseasca fapte infractionale (furturi de buzunare, furturi din apartamente, comercializarea drogurilor etc.) in interesul persoanelor sau grupurilor criminale pentru care lucreaza.

Prelevare a organelor sau tesuturilor pentru transplantare

Potrivit art. 1 din Legea Republicii Moldova nr. 473 - XIV din 25 iunie 1999:

prelevarea de organe si tesuturi umane este recoltarea de organe si tesuturi umane sanatoase morfologic si functional, in realizarea unui transplant;

transplantul de organe si tesuturi umane este metoda terapeutica de salvare a vietii si de restabilire a sanatatii oamenilor care consta in inlocuirea organelor si tesuturilor compromise cu structuri similare sanatoase si care se efectueaza in conformitate cu legislatia nationala, drepturile omului si principiile umanismului, proclamate de comunitatea internationala.

Potrivit art. 5 din actul normativ invocat, prelevarea si conservarea de organe si tesuturi umane pentru transplant se permite numai in institutiile medicale de stat, iar transplantul de organe si tesuturi umane se permite numai in institutiile medicale nomenclatorul carora este stabilit de Ministerul Sanatatii.

In conformitate cu art. 165 alin. 1 Codul Penal se stabileste ca forma de exploatare doar cazul de prelevare a organelor sau tesuturilor pentru transplantare. In asemenea circumstante nu poate fi recunoscuta drept crima prelevarea organelor sau tesuturilor, in alte scopuri decat transplantare, adica in scopul de experimente medicale sau folosirea acestor organe, substante sau tesuturi pentru confectionarea medicamentelor.

Cu o asemenea lege penala nu poate fi incriminata ca infractiune: traficarea unei femei cu scopul de a purta sarcina, a naste copilul si a-l lasa altor parinti (mama - surogat), din motivul ca viitorul conceput in afara tarii nicidecum nu poate fi recunoscut in calitate de organ sau tesut. Aceasta fapta, de asemenea, nu poate fi recunoscuta ca scoatere ilegala a copiilor din tara, infractiune prevazuta de art. 207, Cod Penal.

Actiunile sus-indicate, si anume recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea unei persoane pot fi realizate prin urmatoarele mijloace:

amenintare cu aplicarea sau aplicarea violentei fizice sau psihice nepericuloase pentru viata si sanatatea persoanei;

rapire;

confiscare a documentelor si prin servitute, in scopul intoarcerii unei datorii;

inselaciune;

abuz de autoritate sau de situatie de vulnerabilitate;

dare sau primire a unor plati sau beneficii pentru a obtine consimtamantul unei persoane care detine controlul asupra unei alte persoane.

Traficul de fiinte umane savarsit prin rapire

Rapirea presupune luarea victimei, prin forta, in stapanire de catre traficanti. Spre exemplu, au fost inregistrate cazuri in care, fete aflate intamplator pe strada, au fost urcate cu forta in automobile de catre indivizi necunoscuti, iar apoi traficate. Copiii pot fi rapiti si prin luarea lor in stapanire de catre traficanti, ca urmare a abuzului de incredere sau inselarii parintilor, tutorilor sau responsabililor institutiilor abilitate cu educarea copiilor. Este considerata rapire si captivarea victimei. Astfel, potentialele victime, in special femeile tinere, accepta, sub influenta puternica a sentimentelor resimtite fata de cei care le seduc, sa plece cu ei in strainatate pentru a se casatori. Odata ajunse in strainatate, ele sunt insa vandute patronilor de bordeluri sau altor grupuri de traficanti, pentru a fi exploatate sexual sau impuse la alte forme de munca fortata.

Traficul persoanelor prin inselaciune

Inselaciunea reprezinta o modalitate frecvent folosita in activitatea infractionala a traficantilor, pentru a convinge potentialele victime sa accepte serviciile propuse. Victima este inselata de traficant prin:

prezentarea, cu buna stiinta, a unor informatii false referitoare la tipurile de servicii pe care el si complicii sai le acorda. De exemplu, traficantul comunica persoanelor recrutate ca isi asuma obligatia de a le asigura toate conditiile necesare deplasarii lor in statul in care acestea doresc sa-si caute un loc de munca. Pentru serviciul propus el solicita in avans o suma de bani, urmand ca restul banilor sa fie achitati dupa angajarea victimelor la serviciu in strainatate, conditie destul de tentanta pentru persoanele recrutate;

oferirea unor promisiuni false privitoare la avantajele de care persoana racolata va beneficia in statul strain. Traficantul promite victimei ca o poate angaja, in alta tara, la un serviciu bine remunerat in calitate de dansatoare, chelnerita, menajera sau chiar prostituata, in conditii avantajoase;

necomunicarea intentiilor adevarate pe care, de fapt, le urmareste. In acest caz, traficantul nu comunica victimei despre intentia sa de a o transmite altor persoane, care o vor exploata sub diverse forme si va fi supusa unui tratament inuman (maltratare fizica, psihica etc.).

Traficul de fiinte umane savarsit prin abuz de autoritate sau de situatie de vulnerabilitate

Conform acestui mijloc de savarsire a infractiunii, subiectul activ al infractiunii trebuie sa intruneasca, potrivit Codului Penal, calitatea de persoana cu functie de raspundere si face, cu intentie, uz de situatia sa, contrar intereselor de serviciu, pentru a asigura realizarea activitatii infractionale de traficare a persoanelor. Trebuie mentionat ca abuzul de putere sau abuzul de serviciu, ca modalitate de savarsire a traficului de oameni, poate fi folosit atat de autorul (coautorul) infractiunii, cat si de complice. Bunaoara, o persoana cu functie de raspundere (functionar de politie, sef al postului vamal, procuror, functionar din cadrul guvernului, parlamentar) este conducatorul unui grup de traficanti, sau membru al acestui grup, sau activeaza pe cont propriu, si contribuie nemijlocit la savarsirea infractiunii, prin inlaturarea impedimentelor de care se poate lovi el personal sau coautorii sai in procesul de realizare a actului de traficare a persoanelor. In acest caz, persoana cu functie de raspundere savarseste o infractiune de trafic de fiinte umane prin abuz de serviciu si urmeaza a fi trasa la raspundere penala potrivit art. 165 C.P. Daca una dintre persoanele cu functie de raspundere sus-mentionate si-a dat acordul din timp sa ajute un grup de traficanti, sau un traficant care activeaza pe cont propriu, la savarsirea traficului de persoane, ori consimte acest lucru in timpul realizarii actului infractional sau dupa consumarea lui, ea este complice la infractiune.

In aliniatele 2 si 3 ale art. 165 C.P., sunt prevazute circumstantele agravante ale infractiunii de trafic de fiinte umane.

Potrivit alin. 2, art. 165 C.P. este sanctionat traficul de fiinte umane savarsit:

1. in mod repetat;

2. asupra a doua sau  mai multor persoane;

3. asupra unei femei gravide;

4. de doua sau mai multe persoane;

5. cu aplicarea violentei  periculoase pentru viata, sanatatea fizica sau psihica a persoanei;

6. prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependentei fizice, a armei, a amenintarii cu divulgarea informatiilor confidentiale familiei victimei sau altor persoane, precum si a altor mijloace ;

Infractiunea de trafic de fiinte umane este savarsita in mod repetat - in cazul in care persoana a comis anterior o fapta infractionala prevazuta in art. 165 C.P., indiferent de faptul daca a fost sau nu condamnata pentru ele.

Fapta infractionala privind traficul de oameni nu se inscrie ca fiind savarsita in mod repetat daca antecedentul penal pentru infractiunea savarsita anterior a fost stins (anulat):

drept urmare a amnistierii sau gratierii persoanei;

in conformitate cu art. 54 C.P.;

ca rezultat a expirarii termenului de prescriptie privind tragerea la raspunderea penala pentru prima infractiune comisa.

In ceea ce priveste gradul de implicare a subiectului activ in savarsirea infractiunii este de mentionat ca atat la prima, cat si la ultima fapta penala, infractorul poate fi autor sau complice.

Traficul de fiinte umane savarsit asupra unei femei gravide

Pentru a incadra fapta de traficare a persoanelor potrivit acestui semn este necesar a stabili ca infractorul stia cu certitudine ca femeia traficata este insarcinata, iar faza ei de graviditate nu are importanta. In cazul in care traficantul presupune ca femeia este gravida, desi in realitate ea nu este, sau, dimpotriva, considera eronat ca nu este insarcinata, actiunile infractionale nu vor fi incadrate potrivit acestei circumstante calificative.



Savarsirea infractiunii de trafic de fiinte umane de doua sau mai multe persoane

Infractiunea de trafic de fiinte umane este sanctionata potrivit art. 165 alin. 2 C.P., daca a fost savarsita de doua sau mai multe persoane, care s-au inteles in prealabil sa savarseasca fapta infractionala ori au consimtit acest lucru concomitent cu inceperea actiunii infractionale.

Conform actului judiciar mentionat, intelegerea prealabila a unui grup de persoane presupune:

savarsirea actiunilor la care au participat doua sau mai multe persoane;

care s-au inteles in prealabil despre comiterea in comun a infractiunii;

au participat nemijlocit la realizarea ei.

Traficul de fiinte umane savarsit cu aplicarea violentei  periculoase pentru viata, sanatatea fizica sau psihica a persoanei

Aplicarea violentei periculoase pentru viata sau sanatatea persoanei, reprezinta un semn constitutiv si al componentei infractiunii de talharie, fapt care ne ofera posibilitatea sa facem iarasi trimitere la Hotararea Plenului Judecatoriei Supreme a Republicii Moldova, din 6 iulie 1993, Cu privire la practica judiciara in procesele penale despre sustragerea averii proprietarului. Potrivit pct. 5 din acest act judiciar, "drept violenta periculoasa pentru viata si sanatate trebuie considerata cauzarea victimei a unei vatamari mai putin grave sau usoare a integritatii corporale care a atras dupa sine o tulburare de scurta durata a sanatatii sau o pierdere neinsemnata dar stabila a capacitatii de munca, precum si alta violenta care, desi n-a cauzat o dauna mentionata, dar a creat la momentul aplicarii ei un pericol real pentru viata si sanatatea victimei". Astfel, in cazul in care victimei traficate ii este cauzata o dauna a sanatatii, in conditiile indicate mai sus, fapta penala se inscrie in componenta de infractiune prevazuta art. 165, alin. 2 C.P., si nu urmeaza a fi calificata in cumul cu art. 153 al C.P. Daca victimei infractiunii de trafic cu persoane i-au fost provocate leziuni corporale grave, fapta infractionala urmeaza a fi incadrata potrivit art. 165, alin. 3 C.P. si art. 151, iar daca a survenit moartea victimei, ca rezultat a vatamarii intentionate grave a sanatatii, actul infractional urmeaza a fi calificat potrivit art. 165, alin. 3 C.P. si alin. 2, art. 151 C.P.

Folosirea persoanei prin alte mijloace

Este de mentionat ca desi legislatorul a prevazut aceasta dispozitie pentru a putea incrimina penal obiecte noi ale traficului de fiinte umane, deocamdata n-au fost inregistrate alte mijloace de exploatare a victimelor, decat cele deja descrise.

Traficul de fiinte umane soldat cu decesul victimei

Infractiunea de trafic de fiinte umane este incadrata potrivit acestei dispozitii, daca a survenit moartea victimei ca urmare a comportamentului neglijent al traficantilor. De exemplu, in timpul realizarii actului de traficare, victima s-a imbolnavit de o maladie care necesita un tratament medical corespunzator, iar infractorii au ignorat, din imprudenta, acest lucru si in consecinta a survenit decesul. In cazul in care victima traficului de oameni a fost omorata cu intentie (pentru a tainui urmele infractiunii sau din alte motive) fapta penala urmeaza a fi calificata potrivit art. 165, alin. 3, in cumul cu art. 145.

Traficul de fiinte umane savarsit de un grup criminal organizat sau de o organizatie criminala

Potrivit alin. 1, art. 47 C.P., organizatia criminala constituie o reuniune de persoane sau de grupuri criminale intr-o comunitate stabila, a carei activitate se intemeiaza pe diviziunea intre membrii organizatiei si structurile ei a functiilor de administrare, asigurare si executare a intentiilor criminale ale acestei organizatii, in scopul inrauririi activitatii economice si de alta natura a persoanelor juridice si fizice sau controlarii ei sub alte forme, in vederea obtinerii de avantaje si interese economice, financiare, precum si a altor avantaje si interese materiale si nemateriale.

Traficul de fiinte umane este incadrat alin. 3, art. 165 C.P., daca infractiunea a fost savarsita de mai multi membri, sau de un singur membru al organizatiei criminale, sau de o persoana care nu este membru al organizatiei criminale la insarcinarea acestei organizatii.

Infractiunea de trafic de fiinte umane este considerata consumata din momentul savarsirii unuia dintre actele sus-mentionate (recrutare, transportare, transmitere, adapostire, primire), prin care este realizat comertul cu oameni, si nu conteaza daca infractorul si-a realizat, pana la etapa finala, intentia criminala.

Survenirea urmarilor infractiunii reprezinta un semn obligatoriu numai pentru componenta infractiunii de trafic cu persoane.

2.2.2. Latura subiectiva a infractiunii de trafic de fiinte umane

Infractiunea de trafic cu persoane poate fi savarsita numai cu intentie. Autorul faptei penale constientizeaza caracterul infractional al actiunilor sale, prevede urmarile lor si doreste ca ele sa survina. In ceea ce priveste atitudinea complicelui fata de urmarile infractiunii, acest subiect poate actiona atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta. De exemplu, in situatia in care complicele il ajuta pe traficant sa perfecteze actele necesare pentru remunerari financiare si nu il intereseaza care va fi capatul actului infractional, el actioneaza cu intentie indirecta.

In cazul infractiunii de trafic cu oameni motivul nu are importanta pentru calificarea actului criminal, dar instanta de judecata trebuie sa-l ia in calcul la stabilirea sanctiunii penale.

Scopul reprezinta un semn obligatoriu al laturii subiective a componentei de infractiune, prevazuta in art. 165, alin. 1 C.P. In baza acestui aliniat, este sanctionata fapta de traficare a persoanelor savarsita in scop de profit, adica subiectul activ urmareste sa obtina fie un castig material, fie un beneficiu de alta natura, ca rezultat al traficarii victimei.

Privitor la componentele traficului de fiinte umane, cuprinse in aliniatele 2 si 3 ale art. 165 C.P., scopul nu reprezinta un semn obligatoriu al laturii subiective a componentei de infractiune.

2.3. Pedepse

Componente de baza a traficului dupa cum este definita in art. 165 alin 1 se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15 ani, iar traficul de copii din art. 206 alin. 1 cu inchisoare de la 10 la 15 ani. Unul dintre principiile generale ale pedepselor in dreptul penal este ca ele trebuie sa previna comiterea infractiunilor si sa fie proportionale cu gravitatea infractiunii.

Art. 165 alin. 2 si alin. 3 prevad un sir de circumstante agravante, care permit aplicarea unor pedepse mai grave (10-20 de ani si 15-25 de ani / privatiune de libertate), si anume: daca infractiunea a fost indreptata asupra unei femei gravide, daca s-a soldat cu consecinte grave sau daca a fost comisa in mod repetat sau de catre un grup criminal organizat.

Circumstantele mentionate la art. 165 alin. 2 lit. f) includ vaga expresie "precum si prin alte mijloace". Principiul suprematiei legii solicita ca prevederile legale sa fie formulate cat mai exact posibil, pentru a face actiunile statului previzibile pentru subiectii de drept. Este foarte indoielnic daca aceasta exprimare a unei circumstante agravante este suficient de clara. Cele elucidate alimenteaza o ingrijorare deosebita, dat fiind ca acest alineat prevede sanctiunea de 10-20 de ani privatiune de libertate. Din acest motiv, este recomandata excluderea ei sau clarificarea prin alti termeni.

Art. 206 alin. 2 lit. b), d), e) si f) stipuleaza pedepse agravate pentru situatia in care scopurile de exploatare urmarite au fost atinse. Acest lucru nu este problematic, dar totusi ar trebui sa se ia in consideratie posibilitatea includerii unei asemenea prevederi si pentru adulti.

2.4. Exonerarea de raspunderea penala, neaplicarea pedepsei sau a sanctiunii

In cadrul legislativ moldovenesc s-au facut incercari considerabile de a asigura exonerarea de raspundere penala a victimelor traficului. Principalul mod de adresare a acestei probleme s-a facut in articolele 166(4) si 206(4) Cod Penal care prevede ca: "Victima traficului de fiinte umane este absolvita de raspundere penala pentru infractiunile savarsite de ea in legatura cu aceasta calitate procesuala daca a acceptat colaborarea cu organul de urmarire penala in cauza data."

Desi aceasta incercare de a preveni tragerea la raspundere penala a victimei traficului este laudabila, exista cateva probleme in cadrul acestei abordari:

victima este obligata sa " coopereze in cauza data" pentru a evita raspunderea penala. Aceasta cerinta nu este in conformitate cu standardele internationale de a proteja si de a promova recuperarea victimei traficate, deoarece o forteaza sa accepte cooperarea. Suplimentar, aceasta ar putea duce la furnizarea unor probe deficiente pentru a "satisface" autoritatile, punand astfel in pericol urmarirea penala reusita. Este in mod necesar confuz si restrictiv de mentionat ca ea trebuie sa "coopereze in cauza data". Nici unul dintre acesti termeni nu este definit, lasand astfel o discretie prea larga politiei, procurorului si judecatorului, acest termen fiind susceptibila de interpretari diverse si neuniforme.

aceasta prevedere se aplica si copiilor . Exista unele limitari ale aplicarii sale, in virtutea art. 21 Cod Penal care stabileste varsta generala de tragere la raspundere penala de 14 si 16 ani respectiv, In dependenta de gravitatea infractiunii, iar art. 54 si 94 elibereaza persoanele sub 18 ani de raspundere penala si/sau micsoreaza in anumite situatii. Totusi, in orice caz, aceasta prevedere reprezinta o incalcare a drepturilor si obligatiilor internationale a copiilor dupa cum sunt descrise mai sus, deoarece permite incriminarea copiilor si in anumite imprejurari si prevede expres obligativitatea cooperarii lor, care este incompatibila cu obligatia de a promova refacerea psihologica a copilului victima "in conditiile care favorizeaza sanatatea,respectul de sine si demnitatea copilului" .

trimiterea care se face la cooperare este deosebit de ingrijoratoare in temeiul art. 312 si 313 Cod Penal care penalizeaza darea declaratiilor mincinoase si martorii care refuza sa faca declaratii in cadrul urmarii penale si instanta de judecata.

prevederea de scutire de la raspunderea penala apare in acelasi articol care incrimineaza traficul si nu ca o prevede generala independenta sau atasata tuturor acelor contraventii si infractiuni pe care le poate savarsi victima si de care poate fi invinuita. In rezultat politia sau procurorul si in special insasi victima poate trece cu vederea aceasta prevedere.

in realitate, aceasta prevedere are o aplicabilitate foarte limitata si confuza. Ea nu se refera clar la contraventii administrative si nu este clar care este legatura ei cu temeiul de scutire de raspundere ce se contine in art. 362(4), trecerea ilegala a frontierei de stat, in care conditia cooperarii nu este ceruta.

prevederea previne victima sa-si exercite consimtamantul informat referitor la oferirea informatiilor la politie. Este probabila nesocotirea tuturor celorlalti factori si optiuni care trebuie sa ramana la alegerea victimei atunci cand ea va decide furnizarea probelor (inclusiv temerile pentru siguranta sa fizica). Copiii sunt deosebit de vulnerabili. Victimele ar pute a fi astfel fortate de a alege intre o protectie neadecvata si urmarire penala. Aceasta incalca obligatiile generale de protejare a victimelor traficate.

O abordare mai progresista a neincriminarii poate fi dedusa din art. 362(4) Cod Penal care statueaza ca infractiunea de "trecere ilegala a frontierei de stat" nu se extinde asupra "persoanelor care sunt victime ale traficului de fiinte umane". (Nu este clar daca se au in vedere doar cetatenii straini traficati in Moldova, deoarece alineatul se refera si la cetatenii straini solicitanti de azil). Totusi, este posibil ca persoana care citeste aceasta prevedere sa-si inchipuie ca scutirea respectiva se aplica si cetatenilor moldoveni care se intorc fara a avea documente necesare. Este important de notat ca aceasta scutire nu depinde de "cooperarea victimei" desi legatura sa cu art. 165(4) si 206(4) este foarte neclara.

2.5. Concluzii si recomandari cu privire la definirea si incriminarea traficului de fiinte umane

Analiza juridica nu substituie practica si interpretarea judiciara a diverselor fapte pe diferite cauze. Aceste prevederi sunt noi si sunt mai rar utilizate, iar reglementarea lor urmeaza sa se imbunatateasca prin argumentele creative ale acuzarii sau ale unui eventual comentariu. Definitia traficului de persoane in legislatia moldoveneasca este satisfacatoare la suprafata intrunind cerintele Protocolului cu privire la trafic. Ar mai fi necesare unele modificari care i-ar imbunatati logica si aplicarea sa, motiv din care autorii sugereaza examinarea urmatoarelor posibilitati.



Modificari propuse la Codul Penal:

Art. 165 Cod Penal :

art. 165 alin. 1 lit. b): se recomanda adaugarea termenului de "frauda" sau clarificarea interpretarii termenului de "inselaciune" pentru a include si notiunea de frauda. Conform definitiilor folosite in majoritatea jurisdictiilor, frauda este un termen mai ingust sau mai specific si poate fi inclus in notiunea inselaciunii. Frauda presupune ca prin inselaciune este cauzata o paguba baneasca (materiala) unei persoane terte, pe cand inselaciunea nu necesita in mod neaparat pricinuirea unei astfel de daune. Art. 190 defineste frauda ca "dobandirea ilicita a bunurilor altei persoane prin inselaciune sau abuz de incredere". Astfel, putem interpreta ca termenul general de "inselaciune" se include in termenul "fraudei" care este mai restrans. Totusi, tinand cont de faptul ca Codul Penal nu prevede inselaciunea ca o infractiune separata, nu este clar daca o astfel de interpretare ar fi folosita in practice judiciara.;

art. 165 alin. 2 lit. f): examinarea posibilitatii excluderii elementului "amenintarii cu divulgarea informatiilor confidentiale familiei victimei" sau includerii lui in art. 165 alin. 1;

art. 165 alin. 2 lit. f): contine, printre altele, aplicarea torturii, violului, armelor si se suprapune cu art. 165 alin. 3 lit. b) ("soldata cu vatamarea grava a integritatii corporale"). Astfel, trebuie lamurite domeniile de aplicare a fiecareia dintre prevederi.

art. 165 alin. 2 lit. f): include vaga expresie "precum si prin alte mijloace". Ar fi de dorit excluderea sau concretizarea in alt fel a acestei expresii.

pedepse: a se lua in considerare posibilitatea prevederii pedepselor agravate atunci cand scopurile de exploatare urmarite au fost realizate (la fel ca in art. 206) si readucerea pragului minim de pedeapsa pentru aceasta infractiune.

Art. 206 Cod Penal :

art. 206 alin. 1 lit. b) si c): a se considera posibilitatea excluderii sintagmei "exploatarii prin", deoarece aceasta notiune este inerenta muncii fortate sau situatiei de sclavie;

art. 206 alin. 2 lit. b), d), e) si f): a se considera posibilitatea includerii adoptiei ilegale si abandonului in lista rezultatelor agravate (doar daca nu se considera ca "adoptia ilegala" se include in notiunea de "sclavie", iar daca acesta este cazul, atunci acest lucru trebuie concretizat in comentariu sau in notele interpretative).

trebuie sa se reglementeze expres ca prin copii se inteleg persoanele care nu au atins varsta de 18 ani. Aceasta calificare trebuie introdusa in cadrul art. 206 sau intr-o sectiune generala cu definitii.



Jana Costache, Tatiana Catana, Oleg Chirita - Traficul de copii in scopul exploatarii sexuale in Republica Moldova, Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei Chisinau, 2003, pag. 18-19;

Gheorghe Botnaru - Analiza juridico-penala a infractiunii de trafic de fiinte umane, Centrului de cercetari stiintifice al Academiei "Stefan cel Mare" a M.A.I, 2002;

Gheorghe Botnaru - Analiza juridico-penala a infractiunii de trafic de fiinte umane, Centrului de cercetari stiintifice al Academiei "Stefan cel Mare" a M.A.I, 2002;

Art. 220 si art. 167 C. P.;

Art. 20 Cod Civil, adoptat la 6 iunie 2002 (nr. 1107-XV din 06.06.2002. M. Of. al R. Moldova nr. 82-86 din 22.06.2002) ;

Raport de evaluare "Traficul de fiinte umane, protectia martorilor si cadrul legislativ al Republicii Moldova", Angelika Kartusch si Katy Thompson, decembrie 2003, pag. 16;

Raport de evaluare "Traficul de fiinte umane, protectia martorilor si cadrul legislativ al Republicii Moldova", Angelika Kartusch si Katy Thompson, decembrie 2003, pag. 12;

Gheorghe Botnaru - Analiza juridico-penala a infractiunii de trafic de fiinte umane, Centrului de cercetari stiintifice al Academiei "Stefan cel Mare" a M.A.I, 2002;

Raport de evaluare "Traficul de fiinte umane, protectia martorilor si cadrul legislativ al Republicii Moldova", Angelika Kartusch si Katy Thompson, decembrie 2003, pag. 17-18;

Ibidem ;

Idem, pag. 36-39;

Art. 206(4) C.P.;

Art. .39 C.D.C.;

Raport de evaluare "Traficul de fiinte umane, protectia martorilor si cadrul legislativ al Republicii Moldova", Angelika Kartusch si Katy Thompson, decembrie 2003, pag. 18-19;

Idem. pag. 20;







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.