JUDECATA IN FATA PRIMEI INSTANTE

Procesul civil parcurge de regula doua mari faze : faza de judecata §i faza executarii silite.

Prima faza, judecata, cunoa§te mai multe momente : judecata de fond, judecata in apel, judecata in recurs, judecata in caile extraordinare de atac de retractare.

La fiecare din aceste momente judecata parcurge aceleasi etape : etapa scrisa, etapa dezbaterilor §i etapa deliberarii §i pronuntarii hotararii.

PRINCIPALELE CERERI IN PROCESUL CIVIL

Codul de procedura civila cuprinde reglementari generate referitoare la cereri si reglementari specifice cererii de chemare in judecata, intampinarii si cererii reconventionale sau, asa cum vom vedea in capitolele destinate cailor de atac si procedurilor speciale, altor cereri ce necesita, datorita obiectului actiunii. mentiuni specifice.

Aceste reglementari specifice au fost prevazute de legiuitor pentru ca partile sa se incunostinteze reciproc in privinta pretentiilor §i apararilor lor, pentru respectarea §i punerea in practica a principiului dreptului de aparare.

Uneori sesizarea instantei. prin cererea de chemare in judecata, se poate face numai dupa
indeplinirea unei proceduri prealabile care trebuie dovedita astfel cum prevede alin. 2 al art. 109
care stipuleaza obligativitatea depunerii dovezii de indeplinire a procedurii prealabile odata cu
cererea de chemare in judecata.

1. Dispozitii generate privind cererile in justitie

Cererea este acel mijloc general prin care o persoana solicita concursul instantelor judecatoresti in vederea ocrotirii drepturilor §i intereselor sale legitime.¹

In general putem vorbi de cereri introductive de instanta ( cele care declanseaza procesul civil ) si cereri incidente ( care se fac in cursul procesului §i pot proveni de la parti, cum sunt cererile de interventie fortata sau de la terti, cum sunt cererile de intervenfie voluntara ).

Art. 82 C.proc.civ. prevede ca orice cerere se face in scris §i trebuie sa cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor sau ale reprezentantului lor, obiectul sj semnatura. In cazul in care persoana nu poate semna fie pentru ca nu stie sa scrie, fie pentru ca este impiedicata de o cauza obiectiva ( de exemplu are mana in ghips ) judecatorul care primeste cererea este obligat sa stabileasca identitatea partii, prin verificarea actului de identitate, dupa care ii cite§te cuprinsul cererii, iar daca partea este de acord cu acesta va incheia un proces verbal, aratand procedura urmata, ti il va semna.

Art. 83 C.proc.civ. cuprinde tot o dispozitie generala care dispune ca in cazul in care cererea este facuta prin mandatar se va alatura procura in original sau in copie legalizata. Mandatarul avocat va certifica el insus.i copia de pe procura sa.

In fine, art. 84 C.proc.civ. prevede, tot ca o dispozitie generala, ca cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac va fi considerata valabil facuta, chiar daca poarta o denumire gresita, calificarea sa corecta facandu-se insa dupa ce se va pune in discutia partilor

2. Cererea de chemare in judecata

a. Cuprinsul cererii

Cuprinsul cererii de chemare in judecata este reglementat in art. 109, 112, 113, 114 C.proc.civ., elementele definitorii fund insa cele cuprinse in art. 112 C.proc.civ.

Potrivit art. 109 = oricine pretinde un drept impotriva altei persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.

- numele, domiciliul sau resedinta partilor, iar pentru persoanele juridice este necesara

enumerarea si celorlalte date de identificare, specifice acestora, respectiv denumirea, sediul,

numarul de inmatriculare in Registrul Comertului sau in Registrul persoanelor juridice, codul

fiscal s.i contul bancar.

Pentru reclamantul care locuieste in strainatate va fi obligatorie aratarea domiciliului ales in Romania unde i se vor comunica toate actele de procedura privind procesul.

- numele §i calitatea celui ce reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat,

numele acestuia si sediul profesional.

- obiectul cererii §i valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu

putinta.

4 - aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.

5 - aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

6 - semnatura.

b. Timbrarea cererii de chemare in judecata

Odata cu introducerea cererii de chemare in judecata trebuie facuta dovada achitarii taxelor de timbru.

in prezent legea institute doua timbraje distincte : taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar.

Daca cererea are mai multe capete se va timbra distinct pentru fiecare capat de cerere.

Legea taxei judiciare de timbru distinge intre cereri evaluabile in bani, la care taxa se calculeaza progresiv sj proportional §i cereri neevaluabile in bani, la care taxa este fixa. Aceeasi lege reglementeaza si actiunile care sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Timbrul judiciar nu se aplica in cazurile in care nu se percepe taxa judiciara de timbru.

Cererile pentru care se datoreaza timbrul judiciar nu vor fi primite si inregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator.

c. Introducerea cerertt de chemare in judecata §i constituirea dosarului

Cererea de chemare in judecata, impreuna cu anexele, se depune la instanta competenta in atatea copii cati parati sunt. Daca paratii au un reprezentant comun sau au mai multe calitati juridice se depune o singura copie pentru acestia.

Cand cererea este trimisa prin posta sau curier se inregistreaza la registratura generala a instantei, unde primeste data certa si este inaintata pre§edintelui instantei impreuna cu plicul in care a sosit pentru rezolutie.

Art. 114 C.proc.civ. prevede modalitatile in care se inregistreaza cererea de catre pre§edintele instantei. In conformitate cu Regulamentul de functionare §i organizare a instantelor judecatoresti atributiile pre?edintelui instantei se pot delega unui judecator anume desemnat. numit judecator de serviciu, ramanand ca pre§edintele sa rezolutioneze doar cererile primite prin corespondents, pe care le va directiona catre pres.edintii de sectie, acolo unde acestea sunt infiintate.

In cazul in care paratul locuieste in strainatate primul termen fixat va fi mai lung, iar prin citatie i se va pune in vedere pararului obligatia de a-sj alege un domiciliu in Romania unde i se vor face toate comunicarile privind procesul.

Cererea depusa personal de parte sau de mandatarul sau prime§te data certa la prezentarea sa presedintelui instantei.

Fixarea termenului de judecata presupune aratarea zile, orei, completului si salii in care se va desfasura sedin^a.

Termenul va fi fixat in as. a fel meat de la data primirii citatiei paratul sa aiba eel putin 15 de zile pentru depunerea intampinarii, iar in cauzele urgente eel putin 5 zile.

Odata cu comunicarea citatiei i se vor comunica paratului copii dupa actiune §i dupa actele anexate la aceasta.

d, Efectele cererii de chemare in judecata

Once cerere de chemare in judecata produce mai multe efecte:

a) investe§te instanta cu solutionarea litigiului

b)  constituie baza raportului procesual civil fixand cadrul procesual §i obiectul litigiului

c) in cazul competentei teritoriale alternative, cererea de chemare in judecata exprima opfiunea reclamantului pentru una din instantele deopotriva competente, optiune asupra careia nu se mai poate reveni nici chiar de catre reclamant;

d) opereaza punerea in intarziere a paratului ceea ce are ca efect ca acesta:

- e considerat posesor de rea-credinta §i datoreaza fructele in caz de admitere a acfiunii de la momentul introducerii acesteia,

- suporta riscul pieirii bunului de la momentul introducerii actiunii,

- incep sa curga dobanzile.

intrempe cursul prescriptiei chiar daca e introdusa la o instanta necompetenta;

3. Intampinarea

Este reglementata de art. 115 - 118 C.proc.civ.

Intampinarea reprezinta actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului/ Ea va cuprinde:

- exceptiile de procedure pe care paratul le ridica fata de cererea reclamantului,

- raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata,

- dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere,

- semnatura.

intampinarea nu se timbreaza si se depune cu eel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata.

Raspunsul paratului prin intampinare este obligatoriu, nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege fiind sanctionata cu decaderea paratului din dreptul de a rnai propune probe sau ridica exceptii, altele decat cele de ordine publica.

4. Cererea reconventionala

Este reglementata in art. 119- 120 C.proc.civ.

In procesul civil, paratul poate adopta si o atitudine ,,agresiva' ridicand pretentii impotriva reclamantului prin formularea unei cereri reconventionale.

Cererea reconventionala este admisibila atunci cand tinde la o compensare judiciara sau in situatia in care paratul pune in discutie insasi validitatea temeiului juridic al pretentiilor reclamantului. Ea trebuie deci sa aiba o stransa legatura cu obiectul cererii de chemare in judecata.

Formularea cererii reconventionale este in principiu facultativa.

Cererea reconventionala se poate disjunge si judeca separat si in cazul in care numai cererea principala se afla in stare de judecata, reconventionala necesitand probatoriu in completare si, si in acest caz numai daca cele doua cereri nu sunt intim legate asa incat disjungerea sa nu se poata dispune.