Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » drept
Modalitatile dreptului de proprietate

Modalitatile dreptului de proprietate




Modalitatile dreptului de proprietate

1. Generalitati. 2. Proprietatea anulabila. 3. Proprietatea rezolubila. 4. Proprietatea comuna: a) proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara; b) proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua; c) proprietatea comuna in devalmasie.

1. Generalitati.

Proprietatea este pura si simpla cand apartine unui titular in exclusivitate, or prezinta o anumita complexitate ce consta in: este afectata de o conditie rezolutorie ori suspensiva; este amenintata de o cauza de anulare; cand apartine mai multor persoane.

Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt : proprietatea rezolubila; proprietatea anulabila si proprietatea comuna.



2. Proprietatea anulabila

Proprietatea este anulabila atunci cand dreptul s-a dobandit printr-un act juridic lovit de nulitate relativa.

Pana la implinirea termenului de prescriptie a actiunilor in anulare, dreptul de proprietate este incert.

Efectele proprietatii anulabile

a)     daca are loc confirmarea actului de catre cel indreptatit sa ceara anularea dreptului de proprietate, se consolideaza devenind un drept pur si simplu. Efectele confirmarii se produc sub rezerva dreptului tertilor, astfel cum se arata in art. 1167 alin. 2 Cod civil;

b)     implinirea termenului de prescriptie a actiunii in anulare are drept efect consolidarea dreptului de proprietate;

c)     in cazul admiterii actiunii in anulare, dreptul dobanditorului se desfiinteaza precum si drepturile tertilor subdobanditori.

Exceptii: - dobandirea proprietatii bunurilor mobile de catre terti posesori de buna-credinta;

- dobandirea proprietatii imobilelor prin uzucapiune;

- validarea aparentei de drept.

3. Proprietatea rezolubila

Proprietatea este rezolubila cand este afectata de o conditie rezolutorie ori suspensiva, adica atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a facut sub conditie rezolutorie sau suspensiva

Proprietatea rezolubila izvoraste din orice act translativ de proprietate sau din lege. De exemplu: art. 836 Cod civil reglementeaza revocarea de drept a donatiei pentru survenienta de copii; art. 937 Cod civil stabileste revocarea donatiilor facute intre soti.

Efectele proprietatii rezolubile

a) pedente conditionae, adica incheierea actului juridic pana la indeplinirea conditiei. Dobanditorul sub conditie rezolutorie poate exercita toate drepturile unui proprietar pur si simplu, adica poate efectua acte de administrare si de dispozitie, poate transmite dreptul mostenitorilor sai, dar tot sub aceeasi conditie.Transmitatorul, care este proprietarul sub conditie suspensiva, nu este un adevarat proprietar, fiindca nu poate efectua acte de folosinta, insa poate indeplini acte de dispozitie si poate transmite catre mostenitori dreptul sub conditie suspensiva.

b) eveniente conditionae, adica dupa indeplinirea conditiei. Dreptul dobanditorului dispare ca si cum nu ar fi existat niciodata, pe cand transmitatorul redevine proprietar deplin si este considerat ca si cum ar fi fost proprietar pur si simplu, tot timpul, exact cum n-ar fi instrainat lucrul niciodata. Actele de administrare efectuate de proprietarul sub conditie rezolutorie sunt mentinute. Fructele culese de proprietarul sub conditie rezolutorie raman dobanditorului acestuia. Actele de dispozitie efectuate de proprietarul sub conditie rezolutorie, in principiu se desfiinteaza.

Exceptii: - art. 834 Cod civil - in cazul revocarii donatiei, toate instrainarile, constituirile de dezmembraminte ale proprietatii si sarcinile cu care a fost grevat bunul de catre donatar sunt mentinute daca au fost facute mai inainte de inscrierea unui extras al cererii de chemare in judecata pe marginea mentiunii de inscriere a contractului de donatie in cartea funciara;

- potrivit art. 765 Cod civil, in cazul raportului donatiilor, si potrivit art. 855 Cod civil, in cazul reductiunii donatiilor, transmisiunile, dezmembramintele si sarcinile ce au fost consfintite de donatar, sunt mentinute daca au fost trecute in registrul de transcriptiuni pana la data deschiderii succesiunii;

- dobandirea proprietatii de bunuri mobile de catre un posesor de buna-credinta, potrivit art. 1909 Cod civil;

- dobandirea prin uzucapiune a proprietatii asupra bunurilor imobile;

- validarea aparentei de drept. Atunci cand o persoana in mod public a pretins ca are o anumita calitate si a efectuat acte in virtutea acelei calitati, in care terti de buna-credinta s-au increzut, se poate justifica mentinerea acestor acte.

c) atunci cand conditia rezolutorie a cazut, adica exista certitudinea ca ea nu se va mai putea implini vreodata. Se consolideaza dreptul dobanditorului sub conditie rezolutorie, precum si actele de dispozitie facute de acesta pedente conditionae. Dreptul proprietarului sub conditie suspensiva este desfiintat retroactiv, precum si toate actele de dispozitie consimtite de acesta.

4. Proprietatea comuna.

Proprietatea este comuna atunci cand dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor proprietari titulari.

Proprietatea comuna are doua forme: pe cote parti si in devalmasie.

a) proprietatea comuna pe cote-parti, adica dreptul de proprietate asupra unui bun este fractionat in cote-parti ideale si abstracte.

Se utilizeaza termenul de coproprietate, atunci cand obiectul, proprietatea comuna pe cote-parti, il constituie un bun singular si se intrebuinteaza termenul de indiviziune, atunci cand dreptul de proprietate comuna pe cote-parti se exercita asupra unei mase de bunuri.



Proprietatea comuna pe cote-parti este de doua feluri: obisnuita sau temporara si fortata si perpetua.

Proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara. Acest fel de proprietate comuna poate inceta oricand, astfel potrivit art. 728 Cod civil, nimeni neputand fi obligat a ramane in indiviziune.

Dreptul de a iesi din indiviziune este imprescriptibil.

Modurile de dobandire a proprietatii comune obisnuite sau temporara sunt: succesiunea, conventia, uzucapiunea ca urmare a exercitarii unei coposesii, construirea de catre mai multe persoane pe terenul ce apartine unuia sau mai multor coproprietari, transformarea proprietatii devalmase a sotilor cu ocazia divortului, confiscarea totala sau partiala a unui bun a unei persoane casatorite.

Exercitarea dreptului de proprietate

Posesia poate fi exercitata de toti coproprietarii sau de unul dintre ei;

Folosinta poate fi exercitata de toti coproprietarii, cat si sub aspectul culegerii fructelor potrivit cotei din dreptul de proprietate. Conditia care se impune este ca un coproprietar sa nu impiedice pe ceilalti coproprietari sa foloseasca bunul si sa nu schimbe destinatia si modul de utilizare a lui.

Referitor la culegerea fructelor s-a considerat ca fructele industriale s-ar cuveni numai coproprietarului care a lucrat terenul, apreciindu-se ca fiind un abuz de drept cererea coproprietarului care nu a lucrat, de a i se preda parte din fructe. Aceasta solutie nu poate fi acceptata pentru ca echivaleaza cu lipsirea celorlalti coproprietari de atributul folosintei. Imprejurarea ca unul singur dintre coproprietari a lucrat terenul si a efectuat cheltuieli pentru producerea fructelor, ii da dreptul la o despagubire. Altfel spus, din venitul brut se vor scadea cheltuielile si valoarea muncii care se cuvin coproprietarului care a lucrat teren, iar venitul net va trebui impartit intre toti coproprietarii in raport de cotele-parti pe care le detin din dreptul de proprietate.

S-a admis ca actele de conservare si administrare facute de un singur coproprietar sunt valabile, daca sunt utile bunului si nu a existat opozitia expresa a altor coproprietari la efectuarea lor.

Mentinerea acestor acte a fost justificata pe ideea gestiunii de afaceri ori a mandatului tacit.

Dispozitia. Asupra cotei parti ideale, fiecare copartas are un drept de dispozitie deplina.

In ceea ce priveste actele de dispozitie a intregului bun, se aplica regula unanimitatii, deci este nevoie de acordul tuturor coproprietarilor.

Situatii: → cand dobanditorul nu a cunoscut ca instrainatorul nu este proprietar exclusiv, actul de dispozitie este lovit de nulitate relativa;

→ cand dobanditorul a cunoscut calitatea de coproprietar a instrainatorului, vanzarea se afla sub conditia rezolutorie a partajului. Daca bunul cade in lotul copartasului instrainator, dreptul dobanditorului se consolideaza, iar daca bunul cade in lotul altui coproprietar, atunci vanzarea se desfiinteaza. Pe temeiul vanzarii de catre un coproprietar, acesta poate cere atribuirea bunului in lotul sau. Dobanditorul poate face interventie la partaj, pentru ca bunul sa fie atribuit in lotul coproprietarului vanzator, pentru consolidarea proprietatii;

→ cand dobanditorul a actionat in intelegere frauduloasa cu instrainatorul, pentru a scoate bunul din comunitate, actul de dispozitie este lovit de nulitate absoluta.

Obligatia copartasilor este aceea de a contribui la cheltuielile de intretinere, de conservare a bunului, proportional cu cota-parte ce le revine din dreptul de proprietate.

Incetarea coproprietatii temporare poate interveni in urmatoarele moduri: prin dobandirea proprietatii exclusive; donatii, succesiune sau uzucapiune; instrainarea catre un tert; prin expropriere; prin pieirea bunului in caz fortuit; prin partaj: voluntar sau judiciar.

Indiferent ca este voluntar sau judiciar, partajul are urmatoarele moduri de realizare: a) in natura, cand fiecare copartas primeste bunuri sau parti din bunuri, in raport de cota-parte ce o detine din coproprietate. Inegalitatea loturilor cu valoarea cotelor-parti, se compenseaza prin plata de sume de bani denumite sulte (copartasii care primesc bunuri de valoare mai mare decat valoarea cotei-parti pe care o detineau din dreptul de proprietate, platesc sume de bani copartasilor ale caror loturi au valoare mai mica decat valoarea cotei-parti de le revenea din dreptul de proprietate; b) prin atribuire, cand bunul nefiind comod partajabil in natura, este atribuit in intregime unui singur copartas, ceilalti copartasi primind sulte; si c) prin vanzare, atunci cand nici un copartas nu solicita atribuirea bunului. Pretul obtinut in urma vanzarii bunului este impartit intre copartasi conform cotelor-parti ce le revin din coproprietate.

Partajul voluntar este posibil atunci cand sunt prezenti toti copartasii, iar acestia au capacitate deplina de exercitiu; este posibil partajul judiciar si in cazul unor copartasi prezenti dar incapabili ori cu capacitate de exercitiu restransa, insa, numai cu asigurarea reprezentarii legale, respectiv a incuviintarii din partea ocrotitorului legal, si a autorizarii autoritatii tutelare.

Daca, fiind prezenti, copartasii nu se inteleg, ori lipseste cel putin unul dintre ei sau intre copartasi fiind unii lipsiti de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, nu sunt realizate conditiile de complinire a lipsei de capacitate, respectiv de completare a capacitatii de exercitiu restransa, trebuie sa se recurga la procedura partajului judiciar.

Procedura impartelii judiciare este reglementata de Codul de procedura civila in Capitolul VII1 din Cartea a VI-a, in cadrul articolelor 6731-67314.

Procedura de judecata a partajului comporta doua faze: a) admiterea in principiu a cererii de iesire din indiviziune, care se rezolva printr-o incheiere de admitere in principiu; si b) desavarsirea impartelii. In practica, instantele nu pronunta intotdeauna incheierea de admitere in principiu. Aceasta practica este posibila in cazurile in care partajul nu ridica probleme deosebite. Incheierea de admitere in principiu va trebui data ori de cate ori impartirea bunurilor implica solutionarea unor probleme mai complexe si mai complicate privind stabilirea masei bunurilor comune, determinarea cotei-parti ce revine fiecarui copartas, formarea loturilor etc.

Incheierea de admitere in principiu a partajului este reglementata de dispozitiile art. 6735-6738 din Codul de procedura civila. In articolul 6735 C. proc. civ., sunt aratate elementele pe care instanta trebuie sa le stabileasca instanta in vederea efectuarii impartelii: bunurile supuse impartelii, calitate de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii. Daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii.



Dispozitiile articolului 6736 arata: "Daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare si altele asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente, ea va da o incheiere prin care va stabili elementele aratate la art. 6735 alin. 1, intocmind in mod corespunzator minuta prevazuta de art. 258".

In conformitate cu prevederile art. 6738 C. pr. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2005, incheierea de admitere in principiu poate fi atacata cu apel sau, dupa caz, cu recurs odata cu fondul, fiind supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea data asupra fondului procesului.

Apreciem ca era mai potrivita solutia adoptata anterior Legii nr. 219/2005, in conformitate cu care incheierea de admitere in principiu putea fi atacata separat cu apel, pana la pronuntarea hotararii de partaj, daca apelul privea stabilirea calitatii de coproprietar, cota-pare ce se cuvine fiecaruia ori masa bunurilor supuse impartelii. Daca sub aspectul elementelor specificate mai sus, incheierea de admitere in principiu nu era atacata cu apel, ele nu mai puteau fi supuse apelului o data cu hotararea asupra fondului procesului. Acest lucru intarea caracterul interlocutoriu al acestei incheieri. Deschiderea unei cai de atac separate impotriva incheierii de admitere in principiu ar fi fost de natura sa ordoneze procesul de partaj si sa contribuie la scurtarea duratei acestuia.

Expertiza despre care se face vorbire in articolul 6736 C. proc. civ. este o expertiza ce este necesara formarii loturilor. Daca pentru stabilirea masei, a valorii acesteia, a intinderii drepturilor copartasilor, a creantelor reciproce ale copartasilor, a datoriilor si sarcinilor mostenirii este nevoie de efectuarea unor lucrari de evaluare ori de parerea unor specialisti, se vor efectua expertize in acest scop, anterior pronuntarii incheierii de admitere in principiu.

Regula stabilita de lege pentru efectuarea partajului este aceea a impartelii in natura, astfel cum stabilesc dispozitiile alineatului (2) al articolului 6735. Astfel, se arata ca in temeiul celor stabilite potrivit alineatului (1) al aceluiasi articol, instanta trebuie sa procedeze la formarea loturilor si la atribuirea lor. In cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani (sulta).  

Dispozitiile articolului 6739 stabilesc, cu titlu exemplificativ, criteriile pe care trebuie sa le aiba instanta in vedere la formarea loturilor: acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecaruia din masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor. La aceste criterii, in cazul in care partajul se face in cadrul contestatiei la executare, consideram ca trebuie adaugat criteriul calitatii de debitor in urmarirea ce se contesta. Astfel, in cazul in care cotele-parti sunt egale ori apropiate, chiar daca debitorul urmarit are o cota mai mica din dreptul de proprietate asupra unui bun, apreciem ca se impune ca atribuirea bunului sa se faca in favoarea copartasului debitor, iar astfel, ca urmare a efectului retroactiv al partajului, actele de executare sa fie mentinute, iar sansele de realizare a creantei ce se executa silita sa fie mai ridicate.

In cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta, prin incheiere, ii poate atribui provizoriu intregul bun. Daca mai multi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevazute la art. 6739. Prin incheiere ea va stabili si termenul in care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa depuna sumele ce reprezinta cotele-parti cuvenite celorlalti coproprietari.

Daca coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin hotararea asupra fondului procesului, ii va atribui bunul.

In cazul in care coproprietarul nu depune in termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar, in conditiile prezentului articol.

La cererea unuia dintre coproprietari instanta, tinand seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa-i atribuie bunul direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca.

In cazul in care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin incheiere, va dispune vanzarea bunului, stabilind totodata daca vanzarea se va face de catre parti prin buna invoiala ori de catre executorul judecatoresc.

Daca s-a dispus ca vanzarea bunului sa se faca de parti prin buna invoiala, instanta va stabili si termenul in care aceasta va fi efectuata. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La implinirea termenului partile vor prezenta instantei dovada vanzarii.

In cazul in care vanzarea prin buna invoiala nu se realizeaza in termenul prevazut de alin. 2 al art. 67311 din Codul de procedura civila, instanta, prin incheiere, va dispune ca vanzarea sa fie efectuata de executorul judecatoresc.

Incheierile prin care se dispune vanzarea bunurilor supuse impartelii pot fi atacate separat cu apel. Daca nu au fost astfel atacate, aceste incheieri nu mai pot fi supuse apelului o data cu hotararea asupra fondului procesului.

Dupa ramanerea irevocabila a incheierii prin care s-a dispus vanzarea bunului de catre executorul judecatoresc, acesta va proceda la efectuarea vanzarii la licitatie publica.

Executorul va fixa termenul de licitatie, care nu va putea depasi 30 de zile pentru bunurile mobile si 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii incheierii, si va instiinta coproprietarii despre data, ora si locul vanzarii.

Pentru termenul de licitatie a bunurilor mobile executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare cu cel putin 5 zile inainte de acel termen.

In cazul vanzarii unui bun imobil, executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare cu cel putin 30 de zile inainte de termenul de licitatie.

Potrivit alineatului penultim al articolului 67312, coproprietarii pot conveni ca vanzarea bunurilor sa se faca la orice pret oferit de participantii la licitatie.



Efectele partajului. Indiferent ca este voluntar ori judiciar, partajul are aceleasi efecte.

Prin partaj, intre fostii copartasi inceteaza starea de indiviziune, astfel ca in schimbul cotei-parti pe care o detineau din dreptul de proprietate comuna, dobandesc un drept exclusiv (fie un drept de proprietate asupra unui bun ori a unei parti materiale determinate dintr-un bun, fie un drept de creanta la incasarea unei sume de bani - sulta -).

Partajul are efect retroactiv, fiind un act declarativ. In conformitate cu prevederile art. 786 din Codul civil, copartasul caruia i s-a atribuit un bun la imparteala, este considerat ca a fost titularul exclusiv al dreptului de proprietate asupra acelui bun de la momentul nasterii starii de indiviziune. Copartasul care nu obtine un anumit bun la partaj, este considerat ca nu a fost nici un moment titular al vreunui drept asupra acelui bun.

Partajul produce si efectul garantiei copartasilor. Astfel, daca unul din copartasi este evins de catre o terta persoana cu privire la un bun obtinut la partaj, iar cauza evictiunii este anterioara impartelii, ceilalti copartasi sunt tinuti sa-l despagubeasca. Este vorba de o situatie in care autorul copartasilor nu ar fi fost veritabilul titular al dreptului, astfel ca este firesc ca imparteala sa fie refacuta cu excluderea de la masa de impartit a bunului cu privire la care s-a produs evictiunea din partea tertului, pentru a se restabili echivalenta loturilor copartasilor.

Pentru incasarea sultei si a daunelor rezultand din obligatia de garantie a copartasilor, copartasii creditori se bucura de privilegiul copartasilor, care este un privilegiu special. Acest privilegiu se exercita asupra bunurilor pe care copartasii debitori le-au obtinut la partaj. Pentru conservarea privilegiului asupra bunurilor imobile, in conformitate cu prevederile art. 1741 din Codul civil, acesta trebuie inregistrat in registrul de publicitate imobiliara (in prezent, este vorba de Partea a III-a a cartii funciare) in termen de 60 de zile de la data actului de imparteala (data actului de partaj voluntar sau data ramanerii irevocabile a hotararii de partaj). Nici o ipoteca si nici un alt drept real constituit asupra imobilului in interiorul acestui termen, nu sunt opozabile copartasului titular al privilegiului care efectueaza formalitea de publicitate imobiliara in termen.

Interventia creditorilor la partaj are efect de poprire. In consecinta, prin efectul participarii creditorilor la imparteala, partea ce revine debitorului la partaj este poprita in folosul creditorilor intervenienti (indiferent ca este vorba de bunuri materiale ori de sulta in bani datorata de catre ceilalti copartasi). Pana la plata creantei catre creditorul intervenient, nici o predare de bunuri si nici o plata facuta de catre un copartas (debitor al bunurilor ori al sultei), nu este opozabila creditorului intervenient.

►Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua. Aceasta are ca obiect bunurile care prin natura sau destinatia lor sunt folosite de mai multi coproprietari, fiindca sunt accesorii ale unor bunuri ce se afla in proprietate exclusiva.

Coproprietarii pot exercita toti acte de folosinta asupra bunurilor ce formeaza obiectul drepturilor de proprietate pe cote-parti fortate si perpetue, cu respectarea urmatoarelor limite:

folosinta sa nu aduca atingere dreptului egal si reciproc al celorlalti coproprietari;

folosinta trebuie exercitata numai in interesul utilizarii fondului caruia i-a fost afectat bunului comun accesoriu.

Cazuri de proprietate comuna pe cote-parti fortata si perpetua

a) proprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe locuinte sau alte spatii decat locuintele, ce apartin unor proprietari diferiti;

b) coproprietarii lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua fonduri invecinate (drumuri, poteci, fantani care servesc pentru folosirea a doua imobile invecinate, in masura in care se afla chiar pe linia de despartitoare dintre cele doua proprietati);

c) despartiturile comune, adica zidul comun, santul comun sau gardul comun.

Incetarea coproprietatii are loc in urmatoarele situatii:

- prin disparitia imobilului;

- atunci cand prin conventie, uzucapiune, succesiune, fondurile principale devin proprietatea unui singur titular;

- prin expropriere.

In mod exceptional proprietatea comuna pe cote parti fortata si perpetua poate inceta prin partaj.

Proprietatea comuna in devalmasie. In cazul acestei forme de proprietate comuna, coproprietarii nu-si cunosc intinderea cotei-parti din dreptul de proprietate, acest lucru avand loc, eventual, numai in cazul lichidarii coproprietatii.

In prezent, singurul caz de proprietate comuna in devalmasie este proprietatea comuna a sotilor. In dreptul romanesc a mai existat proprietatea devalmasa a obstilor satesti.

Dreptul de proprietate comuna devalmasa a sotilor este de natura legala si isi are temeiul in comunitatea de bunuri a sotilor. Bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Exercitarea dreptului de proprietate de catre soti consta in faptul ca acestia administreaza si folosesc impreuna bunurile comune, dupa cum tot impreuna pot dispune de ele, in conformitate cu prevederile alineatului (1) al articolului 35 din Codul familiei.

In legatura cu exercitiul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile ce fac parte din comunitatea de bunuri a sotilor, in conformitate cu prevederile art. 35 alin. (2) teza I din Codul familiei, opereaza mandatul tacit reciproc, adica orice act (de administrare, de folosinta si chiar de dispozitie) poate fi efectuat de catre un singur sot, prezumandu-se ca are si consimtamantul celuilalt sot, si ca il reprezinta pe acesta din urma in respectiva tranzactie. In conformitate cu prevederile art. 35 alin. (2) teza a II-a din Codul familiei, pentru instrainarea ori grevarea cu sarcini a bunurilor comune terenuri si constructii, un sot are nevoie si de consimtamantul celuilalt sot. Nesocotirea acestei reguli sanctioneaza actul de dispozitie cu nulitatea relativa ce poate fi invocata numai de catre sotul care nu a manifestat consimtamantul la respectiva operatiune juridica.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea personajelor negative din basmul
Dialogul- mijloc de caracterizare a personajelor - d-l goe, de i. l. caragiale

Tehnica si mecanica

Centru de inertie(mecanica) Centre de masa
Reprezentarea si cotarea filetelor
Organe de masini - cuplaje mecanice, cuplaje permanente mobile elastice

Economie

Operatiunea de creditare a agentilor economici
Analiza din punct de vedere politic a companiei continental airlines
Operatiunile efectuate de institutiile de credit pe piata monetara - politica monetara obiective, strategii, instrumente, operatiuni

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Protectia drepturilor omului si garantarea dreptului de aparare prin principiile fundamentale ale dreptului procesual penal
FORME ALE EVAZIUNII FISCALE
Cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei
EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
PARTICULARITATI SI FORME ALE INFRACTIUNII DE EVAZIUNE FISCALA IN ROMANIA
Frauda si Evaziunea fiscala
Cetatenia si domiciliul
POLITICA SOCIALA EUROPEANA



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu