Obiectul de studiu al Dreptului Constitutional

Obiectul de studiu al Dreptului Constitutional

In definitia obiectului de studiu al dreptului constitutional, au fost formulate de-a lungul timpului, mai multe definitii si incercari de a cuprinde cat mai bine continutul ramurilor de drept.

Astfel, Dreptul Constitutional- este ansamblul de regului si principii dupa care se organizeaza si se guverneaza un stat.

De asemena, s-a mai afirmat ca Dreptul Constitutional, este alcatuit din norme juridice ce reglementeaza printre altele, forma statului, organizarea, functionarea si raporturile dintre puterea statului, limitele puterii publice, precum si organizarea politica a statului.

Dreptul Constitutional apare intr-o dubla ipostaza :

- ca ramura de drept

- ca factor structurant al intregului sistem.

Ca ramura de drept, Dreptul Constitutional, reprezinta totalitatea normelor si sinstitutiilor juridice ce au ca obiect reglementarea acelor raporturi sociale, care iau nastere in procesul exercitarii puterii de stat.

Ca factor structural al sistemului de drept, Dreptul Constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dreptului; ii imprima un anumit continut si o anumita directie.

In concluzie, putem spune ca Dreptul Constitutional are ca obiect de studiu, normele juridice ce reglementeaza raporturile juridice ce iau nastere in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat.

Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional

In orice raport de drept constitutional, unul dintre subiecte va fi statul sau un organ al sau, iar aceste raporturi juridice, au ca efect mentinerea si respectarea puterii de stat.

Ca o clasificare ale subiectelor ( raporturilor) de drept constitutional, putem retine urmatoarele :

1.         Poporul - este consacrat drept subiect al raporturilor de drept constitutional, de insasi legea fundamentala , carea arata ca suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita fie prin organele sale si prin referendum ( mod direct), fie prin organele sale pe care le imputerniceste sa exercite suveranitatea nationala.Prin acestea, poporul isi exercita vointa in legatura cu derularea puterii in stat.

2.         Statul - ca subiect al raporturilor juridice de drept constitutional, statul apare fie direct, fie indirect prin intermediul organelor sale.

3.         Organele statului - sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional, daca indeplinesc conditiile cerute de lege si putem exemplifica organele legiuitoare, care apar in raporturile privitoare la adoptarea legilor.

Celelalte organe, sau autoritati ale statului, pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional, numai daca participa in raporturi cu un asemenea specific, respectiv, instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii in stat.

4.         Partidele si formatiunile politice - sunt subiecte ale raporturilor juridice de drept constitutional, intrucat acestea reprezinta structuri, forme organizatorice, prin intermediul carora, cetatenii participa la guvernare.

5.         Cetatenii - pot sa apara in calitata de subiect fie in mod distinct, individual ca persoana fizica, ori in mod organizat, respectiv sub forma unor circumscriptii electorale.

6.         Apatrizii ( persoane fara cetatenie) si starinii - care pot sa apara subiecte ale raporturilor juridice, in raporturile care privesc acordarea cetateniei, azilului politic sau alte situatii.

Izvoarele de drept constitutional

Teoria generala a dreptului ( T.G.D), grupeaza izvoarele dreptului in 2 categorii :

- izvoarele materiale prin care intelegem realitatile exterioare ale dreptului care determina actiunea legiuitorului sau dau nastere unor reguli, izvorata din necesitatile practice.

- izvoarele formale, care definesc formele de exprimare ale normelor juridice, respectiv forma exterioara a acestora.

Doctrina constitutionala considera ca sunt izvoare formale ale Dreptului Constitutional urmatoarele:

1. Constitutia si legile constitutionale.

Constitutia este principalul izvor al dreptului constitutional. Ea cuprinde normele cu valoare de principiu, care stau la baza intregii legislatii; acestea privind, in cel mai direct mod, instaurarea si exercitarea puterilor in stat.

Legile constitutionale  ( legile de modificare; de revizuire a constitutiei), au acelasi specific si sunt calificate ca si constitutia, izvoare formale.

2. Legile.

Fie ca sunt organice sau ordinare, ca acte juridice normative, elaborate si adoptate de Parlament, cuprind reglementari primare ale relatiilor sociale, motiv pentru care putem spune ca ele reglementeaza si raporturile specifice dreptului constitutional ( Sistemul Electoral, Referendumul, Cetatenia, Drepturile Fundamentale).

3. Regulamentele parlamentare.

4. Ordonantele guvernului.

Ordonantele guvernului sunt acte juridice normative, adoptate de guvern, in baza unei delegari legislative, din partea Parlamentului.

5. Tratatele internationale - in masura in care privesc reglementarea unei relatii sociale esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii in stat, tratatele internationale, negociate de guvern, incheiate de presedinte si ratificate de parlament, sunt considerate izvoare formale ale dreptului constitutional.

Conceptul de constitutie

Termenul ( constitutie) - utilizat de diverse ramuri ale stiintelor, inclusiv cea juridica, este susceptibil de mai multe intelesuri :

In secolul XVIII, cuvantul ,, constitutie" a fost utilizat pentru a desemna o lege fundamentala a statului.

Cu timpul, acest termen a inceput sa face referire si la normele de organizare ale statului si de asigurare a drepturilor omului, necesare a fi prezente intr-o lege sintetitica. Prima constitutie recunoscuta de doctrina, a fost Constitutia Engleza, in cuprinsul careia au fost confirmate mai multe drepturi si obligatii.

Tipuri de constitutie:

Constitutii formale si materiale.

Prin constitutia materiala intelegem un ansamblu de reguli relative, la exercitarea puterii si care figureaza sau nu, intr-un text scris.

Prin constitutie, in sens formal, intelegem ansamblul de reguli care sunt stabilite dupa reguli distincte care sunt editate de un organ specific, dupa o procedura speciala.

Constitutii cutumiare si constitutii scrise.

Primul tip de constitutie este rezultatul unor practici ale unor uzante precedente si obiceiuri relative la putere, la instituirea, organizarea si functionarea organelor puterii, precum si la corelatia dintre puterea de stat si cetatenii.

Constitutia scrisa s-a impus incepand cu secolul XVIII, cu considerentul ca ofera precizie, claritate, certitudine, inlaturand contradictorialitatea unor fapte istorice, disparate chiar, aplicand o ordine juridica clara, rationala si sistematica.

Aceste constitutii ( scrise), sunt incorporate intr-un singur text, dar pot fi alcatuite si din cuprinsul mai multor legi. Ea are la baza o serie de teorii si practici care au precedat-o si au impus-o.

Literatura de specialitate aseaza la baza constitutiei scrise , cateva elemente :

- ideea domniei legii

- superioritatea legii scrise asupra cutumei

- ideea contractelor sociale

- teoria contractului social

- constitutia trebuie sa fie un mijloc de educatie morala si politica.

Constitutii flexibile si constitutii rigide.

Constitutiile flexibile - se caracterizeaza prin faptul ca regulile de conduit ape care le stabilesc, au aceeasi valoare din punct de vedere juridic ca si legile ordinare, ele putand fi modificate, conform procedurilor legislative obisnuite.

Constitutiile rigide - se caracterizeaza prin faptul ca prin insasi prevederile constitutionale, se stabileste o procedura complicata de modificare, ori se prevede o perioada in care o parte din constitutie sau intregul ei, nu poate fi modificat.

Definitia constitutiei:

Initial, constitutia a fost definita ca ansamblu de norme juridice, ca avand drept scop, limitarea puterii guvernantilor si garantarea drepturile fundamentale ale omului si cetateanului.

Apreciem ca prin Constitutie, inteleasa ca un cat juridic, ori lege fundamentala, se reglementeaza in mod sistematic, cele mai importante relatii sociale care sunt privitoare la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat, precum si la promovarea, garantarea si apararea dreptului fundamental ale cetatenilor.

Au fost enuntate numeroase definitii ale constitutiei :

1.      Actul normativ suprem - cuprinzand norme care au ca obiect de reglementare a puterii, norme adoptate in cadrul unor proceduri specifice.

2.      Legea fundamentala a unui stat, constituita din norme juridice investite cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii politice.

Adoptarea si revizuirea Constitutiei

Importanta deosebita a Constitutiei, impune fofosirea unor proceduri speciale si totodata solvine pentru adoptarea si revizuirea acesteia.

1. Initiativa adoptarii Constitutiei - se apreciaza ca aceasta initiativa trebuie sa apartina acelui organism statal, politic sau social, care ocupa locul cel mai inalt in structura societatii si care este in masura sa cunoasca evolutia societatii si perspectivele sale.

De asemenea, initiativa poate sa apartina organului investit cu puterea constituanta originala.

Constitutiile scrise provin, deci, dintr-o putere suprema, numita putere constituanta.

Notiunea de putere constituanta, este complexa si suporta doua aspecte :

- putere constituanta originara = care intervine atunci cand datorita unei circumstante, ordinea juridica anterioara, a disparut, existand un vid legislativ.

2. Putere constituanta derivanta = prin care este desemnata puterea organelor competente de a modifica Constitutia.

Procedee de adoptare a Constitutiei

1.      Constitutia ACORDATA - este constitutia oferita de monarh.

2.      Constitutia PLEBISCITARA ( statutul) - este o varianta dezvoltata a Constitutiei acordate prin care monarhul creeaza o aparenta de democratie, supunand textul prin plebiscit, ratificarii unui corp electoral strict controlat.

3.      Constitutia PACT - este rezultatul unui aport, dintre monarh si adunarea reprezentativa a fortelor sociale progresiste, fiind in aparenta pe pozitii egale.

4.      Constitutia CONVENTIE - este adoptata de o adunare reprezentativa a corpului electoral, aleasa anume in scopul elaborarii unei Constitutii.

5.      Constitutia REFERENDUM- este elaborata si adoptata in forma de proiect, de adunarea constituanta si supunerea acestuia, ratificarii de catre alegatori, care hotarasc adoptarea sau respingerea proiectului.