Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » drept
Raspunderea pentru fapta proprie

Raspunderea pentru fapta proprie


1)RASPUNDEREA PENTRU FAPTA PROPRIE

Raspunderea pentru fapta proprie este regelementata de dispozitiile art. 998 din Codul Civil, potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu oblige pe acela din a carui greseala s-a produs, la a-l repara. Si dispozitiile art 999 din Codul Civil potrivit caruia omul este responsabil nu numai pentru prejudicial ce l-a cauzat prin fapta sa, dar si pentru prejudicial ce l-a cauzat prin neglijenta sau imprudenta ta.

Pentru a ne afla in prezenta raspunderii pentru fapta proprie trebuie indeplinite cumulative urmatoarele conditii:

  1. Exista un prejudiciu care trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

a)     sa fie cert si actual, respective sa fie sigur atat cu privire la existenta sa cat si cu privire la posibilitatea de evaluaresi sa fie actual in momentul reparatiei pagubei;

b)     sa nu fi fost reparat inca, deoarece daca a fost deja reparat raspunderea cicila delictuala inceteaza;



c)     sa fie direct, adica sa fie consecinta nemijlocita a faptei ilicite de care se leaga printr-un raport de cauzalitate.

  1. Existenta unei fapte ilicite. Fapta ilicita este o fapta a omului , un act de conduita prin care se incalca normele dreptului obiectiv, cauzandu-se prejudicii dreptului subiectiv, apartinand unei alte persoane.
  2. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu este elementu raspunderii civile delictuale care atesta conexiunea intre incalcarea normei de drept obiectiv si prejudiciu;
  3. Vinovatia celui care a cauzat prejudicial este elemental raspunderii civile delictuale care atesta atitudinea subiectiva pe care autorul faptei ilicite a avut-o fata de fapta respective si de urmarile acesteia

Vinovatia este de mai multe feluri:

a)     intentia care la randul ei este de doua feluri:

intentia directa, apare atunci cand autorul faptei ilicite prevede rezultatul acesteia si urmareste producerea lui;

intentia indirecta, apare atunci cand autorul faptei prevede rezultatul acesteia si chiar daca nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lui.

b)     culpa care este si ea de doua feluri:

impridenta apare atunci cand autorul faptei ilicite prevede rezultatul acesteia, darn u-l accepta considerand in mod neintemeiat ca nu se va produce;

neglijenta apre atunci cand autorul faptei ilicite nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada.

Vinovatia este inlaturata in urmatoarele situatii:

a)     fapta victinei insasi, respective daca vinovatia este comuna autorului si victimei;

b)     fapta unui tert pentru care autorul nu este tinut sa raspunda;

c)     cazul fartuit. Daca in raport de criteriu, de apreciere a vinovatiei, posibilitatile de intelegere, prevedere, deliberaresi decizie ale autorului fapteilipseau, lipseste si vinovatia incepand cazul fortuit;

d)     forta majora, respective acele imprejurari diferite de cazul fortuity care exclude vinovatia.

Daca toate conditiile aratate mai sus sunte indeplinite in mod cumulative, autorul faptei ilicite va trebui sa raspunda pentru prejudicial adus victimei.

2)RASPUNDEREA PARINTILOR PENTRU FAPTELE COPIILOR MINORI

Raspunderea parintilor pentru fapta copiilor minori este reglementata de art 1000 , alin (2) , Cod Civil, potrivit caruia tatal si mama sunt responsabili pentru prejudiciulcauzat de copii lor minor ice locuiesc cu dansi.

Pentru a exista aceasta raspundere trebuie ca victima prejudiciului sa faca dovada laturii obiective a rspunderii civile. In favoarea sa instituind si o tripla prezumtie legala care justifica raspunderea parintilor

Prezumtia ca in exercitarea indatoririlor ce le reveneau parintilor fata de copilul minor au existat abateri de natura a le angaja raspunderea;

Prezumtia de cauzalitate intre neindeplinirea indatoririlor parintesti si comiterea de catre minori a faptei prejudiciabile;

Prezumtia culpei parintesti de obicei in forma neglijentei in indeplinirea ori neindeplinirea obligatiilor ce le aveau.

Fundamentarea raspunderii parintilor se intemeiaza pe:

Nerespectarea obligatiilor de supraveghere;

Neindeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere si a celei de asigurare a educatiei copilului minor;

Neindeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare atat a indatoriii de supraveghere cat si a obligatiei de crestere a copilului minor.

Cei care vor raspunde pentru faptele ilicite ale copiilor minori sunt parinti, indifferent ca acestia sunt parinti firesti ai minorului, adoptatori sau parintii minorului nascut in afara casatoriei, dar recunoscut ulterior.

Rasp[underea nu poate fi extinsa si asupra altor categorii de persoane chiar daca acestea ar fi investite cu drepturile si indatoririle parintesti. Pentru a ne afla in prezenta aceste raspunderi, pe langa conditiile generale ale raspunderii civile delictuale, trebuie indeplinite doua conditii speciale:

Copilul sa fie minor, minoritatea sa existe in momentul faptei ilicite;

Copilul sa aiba locuinta la parintii sai potrivit art 1000, alin (1), Cod Civil

In practica instantelor judiciare, referitor la aceasta conditie s-au indeplinit urmatoarele situatii:

a)         copilul a parasit locuinta parintilor fara voia acestora, timp in care a savarsit fapta prejudiciabila; in aceasta situatie s-a stabilit ca parintii nu vor raspunde numai daca se va dovedi ca si-au indeplinit in mod corespunzator obligatia de supraveghere si totusi nu a putut impiedica savarsirea faptei de care minor;

b)        minorul se afla temoprat in vizita la rude sau la parinti pe o anumita perioada de timp in care comite fapta prejudiciabila. In aceasta situatie parintii vor raspunde pentru fapta minorului intrucat erau datori sa se preocupe de asigurarea conditiilor corespunzatoare de indrumare si supraveghere a copiilor minori;

c)         minorul este internat in spital timp in care comite fapta ilicita.Potrivit legaturii de specialitate in aceasta situatie parintii vor raspunde, temeiul acestei situatii constituindu-l lipsa de educatie si buna crestere a minorului;

d)        minorul internat intr-o scoala de reeducare a fugit din scoala savarsind fapta ilicita; cu toate ca parintilor nu le poate fi imputata lipsa de supraveghere, instanta trebuie sa analizeze daca si in ce masura la producerea a contribuit alaturi de culpa institutorului si o eventuala culpa a parintilor constand in deficientele manifestate in educatia copilului minor;

e)         parintii se afla in executarea unei pedepse privative de libertate la data producerii faptei ilicite. In aceasta situatie, parintii nu vor raspunde deoarece pe de o parte lipseste comunitatea de locuinta, iar pe de alta parte parintii se afla in imposibilitatea de a-si exercita supravegherea asupra minorului;

f)         minorul se afla incredintat potrivit legii unei alte persoane decat parintii. In acest caz odata cu schimbarea locuintei de la parintii saise transfera si indatoririle privind supravegherea si educarea minorului, atragand in aceasta situatie raspunderea persoanei careia i-a fost incredintat minorul.

g)        Parintii nu au locunta comuna, in aceasta situatie se disting doua posibilitati:

pentru fapta minorului va raspunde parintele caruia i-a fost incredintat;

daca parintele caruia nu i-a fost incrdintat minorul, exista in fapt drepturile parintesti cu character de durata, iar daca minorul locuieste la el va raspunde pentru fapta ilicita a acestuia.

In concluzie, daca sunt indeplinite toate aceste conditii enumerate mai sus, parintii sunt tinuti sa raspunda integral fata de victima pentru prejudicial ce i-a fost cauzat de catre minor.

3) Raspunderea institutorilor si artizanilor pentru faptele elevilor respectiv ucenicilor

Este reglementata de art 1000(4)cod civil potrivit caruia institutori si artizani sunt responsabili de prejudiciu cauzat de elevi si ucenici sai in timpul cat se gasesc sub supravegherea acestora. Acestia se pot apara de raspundere daca dovedesc ca n-au putut impedica faptul prejudiciabil. Prin termenul de institutori se intelege intreg pers din ssitemul de invatamant care pe langa atributile specific de instruire are si obl de supraveghere a elevilor si ucenicilor.Vor raspunde pentru faptele elevilor aflati sub supravegherea lor educatorii ptr invatamantul prescolar,pedagogul din internatele de elevi,instructor de sport sau lucru manual,profesori din invatamantul liceal sau professional sau gimnazial. Prin artizan se intelege mestesugarul care pregateste ucenicii respective personae fizice sau juridice care se ocupa de pregatirea ucenicilor.Aceasta forma de raspundere are in vedere numai prejudiciu pe care elevul sau ucenicul le cauzeaza altei personae si nu prejudicial pe care insusi elevul sau ucenicul le sufera in timp ce se afla sub supravegherea profesorilor. Fundamentul acestei raspunderi il constitue o tripla prezumtie: 1)prezumtia ca obligatia de supraveghere nu a fost indeplinita corespunzator 2)prezumtia de cauzabilitate dintre neindeplinirea acestei obligatii si savarsirea de catre elev sau ucenic a faptei ilicite 3)prezumtia de culpa a profesorului sau mestesugarului.


Toate acestea sunt prezumti relative ce pot fi rasturnate prin proba contrarie.Ptr a ne afla in prezenta acestei raspunderi pe langa conditiile generale ale raspunderii civile delictuale trebuie indeplinite si urmat conditii speciale: 1)cel care a cauzat prejudiciu sa aiba calitatea de elev sau ucenic si sa fie minor

2)fapta ilicita sa fie comisa in timp ce elevul sau ucenicul se afla sub supravegherea profesorului ori mestesugarului.  Cu toate acestea profesorul sau mestesugarul vor raspunde si in situatia in care elevul sau ucenicul trebuia sa se afle sub supravegherea lor. In momentul comiteri faptei ilicite dar in realitate nu sa aflat sub aceasta supraveghere dandu-I posibilitatea de a se sustrage tocmai prin comportamentul profesorului sau mestesugarului. Acest comportament poate consta in fapte omisive sau omise contrare indatoririlor de serviciu ce le reveneau profesorilor si mestesugarilor

4)Conditiile raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor lor

Este reglementata de art 1000 alin3 din Codul Civil potrivit caruia comitentii raspund pt prejudiciul cauzat prin faptele prepusilor lor.

Acest tip de raspundere apare atunci cand pe baza unui acord o pers fizica sau juridica incredinteaza unei pers fizice o anumita insarcinare.

Raportul de prepusenie poate lua nastere din:

1)Contractul de munca-este cel mai important izvor al raportului de prepusenie creand prin continutul sau raporturi juridice carora le este specifica subordonarea pers oanei incadrate in munca fata de unitatea la care este angajat.

2)Contractul de mandat poate constitui izvor de prepusenie numai atunci cand partile cad de acord in privinta unei depline subordonari a mandatarului fata de mandant.Astfel mandatarul accepta sa-si desfasoare activitatea sub directa autoritate,indrumare,control si supraveghere a mandantului.

3)Contractul de antrepriza-este izvor de prepusenie daca activitatea antreprenorului este directionata de clien.Astfel clientul este responsabil pt prejudiciul cauzat unei terte persoane de catre antreprenor daca fapta ilicita a antreprenorului a fost savarsita din culpa si in legatura directa cu functia incredintata.

In concluzie existenta raportului de prepusenie urmeaza sa fie stabilita de instanta de judecata in functie de cazul concret determinat prin probele administrate.

Pt angajarea raspunderii comitentului pt fapta prepusului pe langa conditiile generale ale raspunderii civile delictuale trebuie indeplinite si urmatoarele conditii speciale:

1)Existenta raportului de prepusenie in momentul producerii faptei ilicite.

2)Savarsirea faptei prejudiciabile de catre prepus in cadrul functiilor incredintate de catre comitent.

Prin functia incredintata se intelege sarcina data spre executare prepusului de catre comitent in interesul comitentului cu acceptarea de catre prepus a subordonarii in realizarea functiei.

5. RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ANIMALE

Este reglementata de art. 1001 din Cod Civil potrivit caruia proprietarul unui animal sau persoana care se serveste de animal in timpul serviciului este responsabil pentru prejudiciul cauzat de animal indiferent daca acesta se afla sau nu in paza sa sau a scapat. Domeniul de aplicare al acestei raspunderi este dat de urmatoarele elemente:

Raspunderea priveste toate animalele domestice si animalele salbatice aflate in captivitate;

Raspunderea apartine persoanei care avea paza juridica a animalului in momentul producerii prejudiciului;

Prin paza juridica se intelelege dreptul pe care il are o persoana de a se folosi de animalul respectiv, implicand putere de comanda, directive si supraveghere a acestuia. Fundamentul acestei raspunderi il constituie prezumtia de culpa in supraveghere, precum si ideea de garantie a comportamentului general, precum si a defectelor de comportament ale animalului respectiv. Pentru a ne afla in prezumtia acestei raspunderi trebuie indeplinite 2 conditii:

Prejudiciul sa fie produs de animal;

In momentul producerii prejudiciului animalul sa se fi aflat in paza juridica a persoanei de la care sunt cerute despagubirile;

Cu toate acestea, paznicul juridic nu va raspunde daca prejudiciul este produs din urmatoarele cauze: -fapta victimei insasi;

-fapta unei terte persoane pentru care paznicul juridic nu este tinut sa raspunda;

-forta majora; 

Se prezuma pana la proba contrara ca paza juridica a animalului o are proprietarul acestuia. In ceea ce-l priveste pe paznicul material, acesta nu va raspunde in temeiul art. 1001 din Cod Civil deoarece nu are dreptul de a folosi animalul pentru el insusi. Paznicul material este ingrijitorul animalului, persoana care duce animalul la pasune sau depozitarul caruia i-a fost incredintat animalul spre pastrare, dar nu si spre folosinta. Pentru a aprecia intinderea raspunderii paznicului juridic, in practica, s-au distins mai multe situatii:

1. in cazul in care animalul se afla in coproprietatea sau folosinta comuna a mai multor persoane, acestea vor raspunde in mod solidar pentru prejudiciul produs de animal;

2. in situatia in care mai multe animale ce apartin unor proprietari diferiti au comis prejudiciul, raspunderea va fi divizibila pentru fiecare proprietar; 3. in situatia in care victima prejudiciului este paznicului material, la stabilirea raspunderii paznicului juridic se va tine seama si de conduita paznicului material in producerea prejudiciului

6) RASPUNDEREA PENTRU RUINA EDIFICIULUI

Este reglementata de art 1002 din Codul Civil,potrivit caruia proprietarul unui edificiu este responsabil pt prejudiciul cauzat prin ruina edificiului daca ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie. Prin edificiu se intelege o constructie imobiliara,adica o lucrare realizata de mana omului fiind exclus un gard sau o baraca pt care se va aplica raspunderea pt prejudiciile cauzate de lucru in general. Prin ruina edificiului se intelege daramarea sau degradarea tuturor partilor unei constructii sau tuturor elementelor mobiliare sau imobiliare care sunt incorporate(ex. prabusirea unui balcon,ruperea unei balustrade..) Proprietarul edificiului este responsabil in 2 cazuri : 1) Atunci cand ruina este urmarea lipsei de intretinere asimilandu-i-se acestuia si degradarea imobilului din cauza vechimii.

2)Atunci cand ruina este rezultatul unui viciu de constructie. Fundamentarea raspunderii pt ruina edificiului se face pe prezumtia absoluta a proprietarului.

7) PROMISIUNEA BILATERALA DE VANZARE-CUMPARARE(ANTECONTRACTUL)

Este actul juridic prin care ambele parti se obliga sa incheie in viitor contractul de vamzare cumparare pentru un obiect determinat si un pret stabilit.Daca acest contract de vanzare-cumparare are ca obiect un bun imobil teren si nu este incheiat in forma autentica este lovit de nulitatea absoluta ca si contractul de vnz-cump,dar in temeiul principiului conversiunii actului juridic valabil ar putea fi valabil incheiat ca un antecontract de vnz-cump. Antecontractul de vnz-cump da nastere unor obligatii de a face in sarcina partilor si anume de a incheia in viitor contractul de vanzare cumparare.

Daca insa una din parti refuza inchierea contractului de vnz-cump,in practica judiciara au aparut mai multe solutii pentru rezolvarea litigiului dintre cele doua parti care difera dupa cum bunul se mai afla sau nu in proprietatea promitentului vanzator:

1) Bunul se afla in proprietatea promitentului vanzator sau chiar a fost predat promitentului cumpataror.

O prima posibilitate este ca partea care nu se afla in culpa sa solicite in temeiul Art 1020-1021 (Cod Civil),rezolutiunea antecontractului si daune interese in masura prejudiciului suferit,urmand ca partile sa fie repuse in situatia incheierii contractului prin restituirea prestatiilor efectuate.

O alta posibilitate este o actiune in justitie prin care se urmareste executarea silita a obligatiilor asumate prin antecontract,instanta de judecata putand constata dreptul de proprietate al promitentului cumparator asupra bunului ce a facut obiectul antecontractului; o asemenea actiune isi are temeiul juridic in dispozitiile art 1073,1077 (Cod Civil) care perit executarea in natura a obligatiei de a face si repararea in natura a prejudiciului suferit.Pentru ca o asemenea actiune admisibila trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii: a) Antecontractul de vanzare cumparare sa fie valabil incheiat,fiind un act juridic acesta trebuie sa indeplineasca conditiile generale de valabilitate ale actelor juridice prevazute de art 948-969 (Cod Civil)

b) Dovada antecontractului se face potrivit regulilor generale din materia probelor prevazute de art 1191 si urmat din Codul Civil; de regula antecontractul imbraca forma scrisa cu semnatura privata.

c) Una dintre parti da refuze incheierea contractului de vanzare cumparare

d) Partea care introduce actiunea sa fi executat propriile obligatii rezultate din antecontract. Fiind un act juridic sinalagmatic,in cazul in care partea care solicita executarea obligatiilor contractuale de catre cealalta parte, nu si-a executat propriile sale obligatii risca sa fie opusa exceptia de neexecutare a contractului.

e) Promitentul vanzator sa fie proprietarul bunului vandut deoarece daca promitentul vanzator nu mai este proprietarul bunului vandut actiunea este inadmisibila.

f)Ambele parti sa aiba capacitate de a incheia contractul de vanzare cumparare,capacitate apreciata in raport de data pronuntarii hotararii judecatoresti.

Daca sunt indepliniste toate aceste conditii care urmaresc transformarea obligatiei de a face intr-o obligatie de a da,specifica vanzarii prin suplinirea consimtamantului partii care a refuzat incheierea contractului de vnz-cump devine admisibila prin urmare hotararea judecatoreasca,care tine loc de contract de vnz-cump are un efect constitutiv de drepturi,astfel ca transformarea dreptului de proprietate de la vnz-cump va opera la data ramanerii definitive acestei hotarari judecatoresti.In prezent atat antecontractul de vnz-cump cat si posibilitatea instantei de judecata de a pronunta o hotarare care sa tina loc de contract autentic de vnz-cump si-au gasit reglementarea legala expresa in art 5 alin 2 Titlul X ( roman) din legea nr 247/2005 care prevede : 'In situatia in care dupa incheierea unui antecontract cu privire la teren cu sau fara constructie,una din parti refuza sa incheie contractul,partea care si-a indeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunta o hotarare care sa tina loc de contract'.

2) Comitentul vanzator a instrainat bunul unei alte persoane daca promitentul vanzator nu si-a respectat obligatia stabilita prin antecontract sa transmita dreptul de proprietate asupra bunului unei alte pers; contractul incheiat cu aceasta pers este valabil incheiat deoarece prin antecontract,promitentul vanzator nu a transmis proprietatea dreptului sau,el continuand sa ramana proprietar,promitentul cumparator nu este decat titularul unui drept de creanta,astfel incat el are dreptul numai la daune interese in masura prejudiciului care i-a fost cauzat,daca insa contractul prin care tertul a dobandit proprietatea bunului s-a incheoat numai pentru a prejudicia pe promitentul cump,iar acesta dovedeste existenta fraudei si cimplicitatea la fraudaa tertului dobanditor,el poate solicita nulitatea acestui contract ce are drept consecinta reintrarea bunului in patrimoniul promitentului vanzator.

8) ARVUNA IN CONTRACTUL DE VANZARE CUMPARARE

Arvuna reprezinta suma de bani pe care cumparatorul o remite vanzatorului ca o garantie a realizarii vanzarii.Acesta se intalneste de regula in cazul antecontractului de vanzare cumparare si nu trebuie confundata cu acontul;acesta din urma este o parte din pretul vanzarii si nu produce niciunul din efectele arvunei.In cazul conventiei de arvuna,daca vanzarea nu se realizeaza din culpa cumparatorului,acesta va pierde arvuna platita,iar daca vanzarea nu se realizeaza din culpa vanzatorului,acesta va trebui sa restituie dublul arvunei. Arvuna nu-si produce efectele specifice in urmatoarele situatii:

1)Daca vanzarea se executa in mod corect fara sa apara litigii intre parti.  2)Daca vanzarea este rezolutionata prin acordul ambelor parti. 3)Daca vanzarea este lovita de nulitate,va fi nula si cauza de arvuna 4)Daca vanzarea nu se poate realiza din imprejurari neimputabile niciuneia dintre parti.

Pactul de preferinta este conventia prin care una din parti(proprietarul unui bun) numita promitent se obliga fata de cealalta parte numita beneficiar ca in cazul in care se va hotari sa vanda bunul sau sa-i acorde preferinta la un pret egal. Pactul de preferinta este un contract,fiind rezultatul acordului de vointe dintre promitent si beneficiar.Se deosebeste de promisiunea unilaterala si bilaterala de vanzare prin natura obligatiei asumate de promitent: -daca in primele 2 conventii promitentul isi asuma obligatia de a incheia in viitor un contract de vnz-cump in cazul pactului de preferinta,promitentul nu se obliga sa vanda ci numai sa acorde preferinta beneficiarului daca se va hotari sa vanda. -daca promitentul nu-si indeplineste obligatia si vinde bunul unei alte pers,beneficiarul are numai dreptul la daune interese pt prejudiciul ce i-a fost cauzat prin nerespectarea obligatiei asumate de promitent.

9)Incapacitatiile speciale din contractul de vanzare cumparare

Incapacitatile de a contract, respective de a vinde si de a cumpara sunt expres si limitative prevazute de lege:

1)vanzarea intre soti este itnerzisa.Aceasta interdictie are la baza mai multe considirente:

-prin avnzari simulate(fictive) sotii pot frauda interesele creditorilor lor. Prin astfel de vanzari sotul debitor ar deveni insolvabil fata de creditorii sai.

-vanzarile intre soti reprezinta de cele mai multe ori donatii prin care acestia

confera un character irevocabil transferului dreptului de proprietate in conditiile in care donatiile intre soti sunt revocabile.

-vanzarea intre soti este itnerzisa si ptr a apara interesele mostenitorilor rezervatari ai sotului vanzator care prin astfel de vanzari fictive ar diminua patrimonial ce urmeazza sa se transmita prin succesiune.Aceasta interdictie se sanctioneaza cu nulitate relative a contractului de vaznare-cumparare.

2)tutorii nu pot cumpara bunurile personale aflate sub tutela lor atata timp cat socotelile definitive tutelui nu au fost incheiate.Deasemenea sanctiunea incalcarii acestei interdictii este tot nulitate relative a contractului de vanzare-cumparare.

3)mandatarii nu pot cumpara bunurile cu a caror vanzare au fost imputerniciti.Aceasta interdictie evita un conflict de interese intre cel al vanzatorului sic el al cumparatorului,mandatarul comparator fiind interesat sa cumpere la pretul cel mai mic posibil,lucrul ce l-ar prejudicial pe vaznator.Aceasta interdictie nu se aplica insa inc azul in care pretul vanzarii este stabilit dinnainte de vanzator sau atunci cand vanzatorul accepta ca mandatarul sa cumpere bunul.Sanctiunea incalcarii acestei interdictii este nulitatea relative a contractului de vaznare cumparare.

4)administratorii bunurilor statului,al comunelor,oraselor,municipilor sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor.

5)functionarii publici si cei din comisiile de licitatii nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrative-teritoriale care se vand prin intermediul lor.

6)judecatorii,procurorii si avocatii nu pot cumpara drepturile litigioase care sunt de competenta curtii de apel in circumscriptia careia isi desfasoara activitatea.Ptr judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si pt procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de C si J interdictia vizeaza intreg teritoriul tarii

10) Conditiile pretului in contractul de vanzare cumparare

Pretul reprezinta obiectul prestatiei cumparatorului si trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte pt ca vanzarea sa fie valabil incheiata:  -sa fie stabilit in bani -sa fie determinat si determinabil -sa fie sincer si serios. Neindeplinirea acestor conditii conduce la nulitatea contractului pt lipsa unui element essential .Pretul sa fie stabilit in bani pt existenta contractului de vanzare cumparare este obligatoriu ca in schimbul transmiterii bunului vandut cumparatorul sa aiba obligatia de a plati o suma de bani sin u de a indeplini o alta prestatie.

Daca contraprestatia cumparatorului nu are ca obiect o suma de bani nu suntem in situatia unui contract de vanzare cumparare ci intru totul alta situatie cum ar fi contractul de intretinere,schimb sau alt contract translativ de proprietate.

Pretul,acea suma de bani cu care vanzatorul inlocuieste in patrimoniul sau bunul instrainat este cel care califica contractul incheiat intre parti drept o vanzare cumparare.

Pretul sa fie determinat si determinabil. Caracterul determinat sau determinabil al pretului presupune ca la data incheierii contractului exista un acord de vointe cu privire la cuantumul sumei de bani ce va fi platita cu titlu de prêt fie la modalitatea de stabilire a acestui cuantum in viitor. In cazul pretului determinat partile au stabilit la contractare cuantumul sumei de bani pe care cumparatorul trebuie sa o plateasca cu titlu de prêt. Nu este obligatoriu ca o data cu stabilirea pretului partile sa stabileasca si modalitatea de plata si nici termenul de plata acestea putand fi stabilite si ulterior.

In cazul pretului determinabil partile nu au stabilit la incheierea contractului,cuantumul sumei de bani ce va fi platit ci au stabilit numai elementele obiective cu ajutorul carora pretul va fi fixat in viitor. Daca partile au cazut de accord asupra pretului ele vor incheia un nou contract de vanzare cumparare. Instanta de judecata nu poate stabili pretul si nici nu poate modifica pretul stabilit de parti.De asemenea in situatia lipsei unei clause contrare judecatorul nu poate desemna un nou mandatar in cazul in care mandatarul ales de catre parti nu poate sau nu a dorit sa stabileasca pretul.

Daca la determinarea pretului mandatarul ales a comis o eroare sau pretul determinat este rezultatul dolului sau al violentei exercitate asupra mandatarului decizia tertului privind stabilirea pretului poate fi anulata. Exista anumite bunuri pt a caror vanzare legiuitorul din diferite ratiuni sociale si economice intervine si stabileste pretul vanzarii.Este cazul asa numitelor preturi legale obligatorii. Exemplu: carburantul,energia electrica,etc, Acest prêt stabilit de legiuitor este obligatoriu pt partile care nu pot stabili un altul prin acordul lor de vointa. Pretul sa fie sincer si serios.presupune unb prêt real stabilit cu intentia reala de a fi cerut si platit si nu un prêt fictive care sa nu fie niciodata platit.Daca pretul este fictiv vanzarea este lovita de nulitate absoluta pt lipsa pretului ca obligatie a cumparatorului.

Acest contract poate fi valabil ca o donatie deghizata daca exista intentia liberala a instrainatorului si daca indeplineste celelalte conditii de valabilitate ale donatiei.

Un prêt neserios este un prêt derizoriu exagerat de mic in raport cu valoarea bunului,chiar inexistent care nu poate inlocui in patrimoniul vanzatorului bunul instrainat.

Un contract afectat de un prêt neserios lipsit de cauza din partea vanzatarului este de asemenea lovit de nulitate absoluta.  Este posibil ca pretul sa fie inferior valorii lucrului vandut fara a fi insa un prêt derizoriu si aceasta intru cat formarea vointei de a vinde si a cumpara este influentata de numerosi factori obiectivi dar si subiectivi,factori care-l pot determina pe vanzator sa vandal bunul sau la un prêt inferior sau pe cumparator sa cumpere la un prêt superior volorii bunului astfel ca pt fiecare parte contractanta ,contraprestastia celeilalte parti reprezinta cauza pt care a inteles sa contracteze. Seriozitatea pertului depinde in primul rand de existenta unui raport,a unei proportii intre cuantumul pretului fixat si valoarea reala a bunului vandut. De asemenea pretul derizoriu nu se confunda cu pretul lezional care poate duce la anularea vanzarii afectate de viciul leziunii. Sanctiunea unui prêt nesincer sau neserios este nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare.In doctrina franceza s-au exprimat opinii recente care gasesc discutabila aceasta sanctiune a nulitatii absolute apreciindu-se mai potrivita sanctiunea nulitatii relative si aceasta intru cat:

1) Exigenta unui prêt serios are drept ratiune de a fi protectia unei parti,vanzatorul sau cumparatorul ori nesocotirea unei reguli de protectie ar trebui sa aiba drept consecinta o nulitate relativa.

2) Sanctiunea nulitatii absolute ar putea avea drept consecinta nerespectarea ordinii publice.

3) Sanctiunea nulitatii absolute pt neseriozitatea sau fictivitatea pretului este in contradictie cu sanctiunea nulitatii relative care afecteaza vanzarea lucrului altuia chiar daca de fiecare data lipseste un element esential al contractului

11. OBLIGATIA DE GARANTIE CONTRA VICIILOR ASCUNSE IN CONTRACTUL DE VANZARE- CUMPARARE

Prin viciu ascuns se intelege lipsa unei insusiri care face ca lucrul sa fie impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau ii micsoreaza valoarea si utilitate .Pentru a exista raspunderea vanzatorului pentru viciile ascunse trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

1. viciile trebuie sa fie ascunse , sa nu fie vorba despre vicii apatente care puteau fi observate de cumparator, dar acesta nu le-a vazut din neglijenta; 2. viciile sa existe in momentul incheierii contractului deoarece dupa incheierea contractului cumparatorul devine proprietar si deci este responsabil pentru aparitia viciilor dupa acest moment;

3. viciile sa prezinte o anumita gravitate, respectiv defectele bunului sa fie atat se insemnate incat sa micsoreze, sau chiar sa inlature utilitatea bunului;

Vanzatorul va raspunde pentru viciile ascunse si in situatia in care se dovedeste ca a fost de buna credinta, respectiv ca nu stia in momentul incheierii vanzarii ca bunul a fost afectat de vicii ascunse. Daca sunt indeplinite conditiile enumerate mai sus, cumparatorul va avea un drept de optiune intre 2 actiuni;

1. actiunea redhibitorie prin care solicita rezolutiunea contractului; 2. actiunea estimatorie prin care solicita o reducere a pretului proportionala cu paguba incercata prin aparitia viciului.

Termenul de prescriptie in care pot fi introduse cele 2 actiuni este de 6 luni daca viciile nu au fost ascunse cu viclenie sau de 3 ani daca viciile au fost ascunse cu viclenie si incepe sa curga de la data desoperirii viciilor, insa nu mai tarziu de 1 an de la predarea bunului si de 3 ani in cazul constructiilor.

12)Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare:

1)Contract sinalagmatic (bilateral).  Vanzarea este un contract sinalagmatic deoarece da nastere la obligatii reciproce si interdependente intre partile contractante.Vanzatorul are obligatia de a preda lucrul vandut si de a-l garanta pe cumparator,pe cand cumparatorul are obligatia de a plati pretul si de a lua in primire bunul vandut.Obligatia unei parti isi are cauza juridica in obligatia reciproca a celeilalte parti. Specific contractului sinalagmatic este ca fiecare parte are in acelasi timp atat calitatea de debitor cat si pe cea de creditor. Intru-cat este un contract sinalagmatic,contractul de vanzare cumparare va fi supus efectelor specifice acestor contracte:

-exceptia de neexecturare a contractului; -rezolutiunea contractului; -riscul contractului. 2)Contractul cu titlu oneros.Intrucat fiecare parte urmareste realizarea unui interes patrimonial ca echivalent al prestatiei sale vanzatorul sa primeasca pretul,iar cumparatorul sa primeasca bunul.,

3)Contract comutativ.In contractul de vanzare cumparare,partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor chiar din momentul incheierii contractului fara ca aceste obligatii sa fie in vreun fel afectate de hazard.In mod exceptional contractul de vanzare cumparare poate avea si un caracter aleatoriu.In acest caz existenta sau intinderea obligatiilor partilor sau numai ale unei parti nu sunt cunoscute de acesta la incheierea contractului ci depind de un eveniment viitor asumandu-si riscul de castig sau pierdere.

4)Contract consensual. Art.1295 din Codul Civil dispune ca vanzarea se incheie intre parti indata de partile s-au invoit asupra lucrului si aspura pretului desi lucrul inca nu se va fi predate si pretul inca nu se va fi numarat.In dreptul nostru contractul de vanzare cumparare se incheie prin simplul accord de vointa al partilor fara a fi necesara indeplinirea vreunei alte formalitati si nici predarea bunului sau plata pretului.Desi vanzarea este un contract consensual incheiat valabil prin simplul accord de vointa,in raporturile dintre parti in material probelor este supus regimului de drept comun.Prin exceptie de la aceasta regula proba cu martori este admisibila indiferent de valoarea contractului in urmatoarele 3 cazuri:

a)Daca partile sunt de acord cu acest mijloc de proba;

b)daca exista un inceput de dovada scrisa ce poate fi completat cu proba testimoniala ;

c)tertii pot dovedii existenta contractului,a obligatiilor la care a dat nastere cat si a intinderii acestora prin orice mijloc de proba intrucat fata de acestia contractul este un simplu fapt juridic.

Exceptii de la principiul consensualismului:

-terenurile cu sau fara constructii,indiferent de locul lor sau de intinderea suprafetei sau destinatie, pot fi instrainate,dobandite prin acte juridice,numai prin forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute.Nerespectarea formei autentice la incheierea contractului se sanctioneaza cu nulitatea absoluta

13)Incapacitatile speciale in contractul de donatie:

Incapacitate:Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot dispune prin donatie,nici personal,chiar daca au incuviintarea octrotitorului legal.Aceasta este o incapacitate activa. Minorul devenit major nu poate dispune in favoarea tutorelui sau.De la aceasta incapacitate se prevede o exceptie,si anume cazul in care tutorele este un ascendant al minorului. Incapacitati de a primi prin donatie:

Persoanele fizice neconcepute.Persoanele fizice neconcepute pot fi gratificate totusi,dar numai indirect,prin intermediul unor donatori capabili sau printr-un contract de asigurare.

Incapacitatea entitatilor care n-au dobandit personalitate juridica.Persoanele juridice care n-au dobandit inca personalitate juridica,dar sunt in curs de formare,pot primii donatii de la data actului de infiintare,dar numai pt.ca aceste donatii sunt cerute pt ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil. Incapacitatea cetatenilor straini si a apatrizilor.Cetatenii straini,apatrizii si persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania in conditiile prevazute de legea speciala.Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi proprietatea terenurilor in tara noastra prin mostenire legala,indifferent ca apartin sau nu Uniunii Europene si indifferent ca apartin sau nu unor state cu care Romania a incheiat tratate pe baza de reciprocitate.

Incapacitatea medicilor si a farmacistilor.Aceste personae nu pot dovedii ca liberalitatile facute in favoarea lor,realizate in conditiile mai sus mentionate,sunt opera unei vointe libere si ca el ear avea mai mult in vedere calitatea de ruda sau de amic al donatorului decat calitatea de medic,farmacist sau preot. Persoanele care practica ilegal medicina.Aceasta incapacitate priveste si persoanele care practica illegal medicina. Calitatea de medic,farmacist sau preot nu constituie prin ea insasi o cauza de incapacitate,ci asistenta cu caracter repetat sau permanent,acordata bolnavului in aceasta calitate,atrage incapacitatea.

Conditii: Pentru a opera incapacitatea prevazuta de art.810 C.Civil,se cer indeplinite cumulative urmatoarele conditii:

a)libertatea trebuie facuta in cursul bolii de care dispunatorul a murit. b)decesul donatorului sa fi fost cauzat de boala pt care a fost tratat sau asistat,in caz contrar donatia fiind valabila; c)donatorul trebuie sa fi tratat sau asistat pe donator in ultima boala a acestuia;

d)tratamentul sau asistenta bolnavului donator sa fi avut un caracter repetat sau continuu .

Exceptii:  1)Donatiile cu caracter remuneratoriu.Aceste donatii reprezinta recompensarea serviciilor prestate de medicul,farmacistul sau preotul care l-a asistat sau tratat pe bolnav. 2)Donatiile facute medicilor,farmacistilor si preotilor,rude in linie colaterala pana la gradul IV inclusive.Sunt valabile dispozitiile universale facute medicilor,farmacistilor si preotilor ,daca acestia sunt rude in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv,iar donatorul nu are mostenitor in linie dreapta exceptand cazul in care donatorul este el un astfel de mostenitor.Situatia speciala a minorilor si a persoanelor puse sub interdictie judecatori. Minorii si persoanele puse sub intrerdictie judecatoreasca au capacitatea de a primii donatii,dar nu au capacitate deplina de exercitiu pt a le accepta.Donatia facuta minorului sau a interzisului va putea fi acceptata valabil si de catre ascendentii lui de orice grad,chiar daca nu sunt tutorii lui si parintii s-ar afla in viata si ar refuza sa accepte.Minorul cu capacitate de exercitiu restrans va putea accepta personal donatia,insa cu incuviintarea reprezentantului legal sau a unui ascendent. Incapacitatea surdo-mutului neasistat de curator de a accepta o donatie.Surdo-mutul care nu sties a scrie,nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special,numit de autoritatea tutelara.Per a contrario,rezulta ca o persoana surdo-muta,care stie sa scrie,avand deplina capacitate de exercitiu,poate accepta donatia,ca orice persoana majora si capabila.Incapacitatea persoanelor juridice de a primii donatii cu nerespectarea scopului stabilit prin lege,actul de infiintare sau statut.Persoanele juridice pot primii donatii daca,potrivit art.34 din Decretul nr 31/1954 ,dreptul ce face obiectul donatiei corespunde scopului stabilit prin lege,actul de infiintare sau statut,in respctarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta.In caz contrar,daca donatia nu corespunde scopului persoanei juridice,se naste incapacitatea acesteia de a mai primii donatia.

14) Forma de donatie

Principiul consensualismului este regula care guverneaza incheierea actelor juridice civile;contractul de regula ia nastere si produce efecte juridice prin simplul accord de vointa al partilor,neexprimat intr-o forma anume.Prin exceptie insa,unele contracte sunt solemne,fiind supuse,in vedere perfectarii lor,formelor anume determinate de lege fara de care nu pot lua fiinta.Pt aceste contracte,forma scrisa nu mai este ceruta ca un simplu mijloc de proba,ca in contractile consensuale,ci reprezinta un element constitutiv al contractului.  Donatia este un astfel de contract:"Toate donatiunile se fac prin act autentic". Ca o masura de protectie a donatorului,care prin contract transmite actual si irevocabil un drept din patrimoniul sau,fara a primi in schimb un echivalent,legiuitorul a facut din donatie un contract solemn.Astfel atat vointa celui care isi micsoreaza patrimoniul,cat si vointa celui care primeste nu se pot exprima valabil decat in forma autentica:"nu numai pt. a asigura o dovada si o forta executorie acordului dintre parti,ci pt ca acest accord sa aiba fiinta legala".

15) Revocarea donatiilor

Principiul irevocabilitatii donatiilor,legiuitorul stabileste,cazurile expres si limitative prevazute,in care o donatie poate fi totusi revocata:neindeplinirea sarcinilor impuse donatarului,ingratitudinea acestuia fata de donator si survenienta de copii.

Desi Codul civil francez lea intitulat <<exceptii de la principiul irevocabilitattii>>,aceste cazuri nu reprezinta,in realitate,exceptii de la principiul consacrat,intrucat revocarea nu este rodul vointei donatorului,ci intervine independent de vointa acestuia.

Principiul irevocabilitatii donatiilor comporta insa doua exceptii: -donatia de bunuri viitoare -donatia intre sotii. Legiuitorul utilizeaza,in cazul contractului de donatie,termenul de revocare,si nu rezolutiune,si aceasta,intrucat,in unele cazuri revocarea care priveste neindeplinirea sarcinilor de catre donator,revocarea este sinonima cu rezolutiunea contactelor sinalagmatice producand aceleasi efecte,revocarea produce efecte numai pt viitor,nu si pt trecut,deosebindu-se ,astfel,essential de rezolutiune. Cat priveste revocarea donatiei pt nasterea ulterioara de copii donatorului,revocarea are loc de drept,in puterea legii,producand aceleasi efecte ca si rezolutiunea,fara a exista in conventie o conditie rezolutorie propiu-zisa





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.