Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Arterele

Arterele



Arterele

Sunt vase care duc sange oxigenat de la inima in tot organismul, avandu-si originea in ventricul si, pe masura indepartarii (de inima), numarul creste prin ramificare, iar calibrul li se reduce in aceeasi masura. Au peretii elastici, fiind formati dintr-o tunica externa -adventicea, una mijlocie -media si alta interna -intima. Cea mai groasa este media, formata din fibre elastice si musculare netede. In functie de predominanta acestor fibre, se deosebesc artere de tip elastic si de tip muscular. Fibrele elastice, transforma contractia inimii intr-o forta continua care asigura curgerea continua a sangelui in artere. Fibrele musculare, regleaza circulatia la nivelul organelor si in segmentele indepartate ale organismului, asigurand presiunea sanguina necesara. Intima, este un epiteliu pavimentos simplu cu celule turtite si alungite in directia vasului. Adventicea, este conjunctiva si contine capilare sanguine si terminatii nervoase. Arteriolele au peretele format numai din intima (endoteliu), acoperit de un strat de celule musculare netede. Fiecare artera are o origine (locul de plecare) terminale (ramurile cu care se termina) si colaterale (ramurile emise pe traiectul sau).




Arterele micii circulatii

Trunchiul arterial pulmonar, este dispus la stanga si cranial de aorta, cu originea in ventriculul drept, se dirijeaza caudal; strabate pericardul dorsal de atriul stang, nivel la care este legat de aorta prin ligamentul arterial (Botallo), iar apoi se divide in arterele pulmonare stanga si dreapta care intra in pulmonii respectivi prin hilul lor, in care se ramifica. Este o artera functionala.

Arterele marii circulatii

Artera aorta

Are originea in ventriculul stang, de unde se dispune la dreapta trunchiului pulmonar -aorta ascendenta- si se arcuieste caudal -arcul aortei, ajungand la coloana vertebrala, la nivelul vertebrelor T5, T6 sau T7, usor la stanga planului median, continuandu-se cu aorta descendenta care are o portiune toracica si una abdominala, ce se termina la nivelul ultimei vertebre lombare prin patru artere iliace.

Din arcul aortei, se desprind arterele carotide comune si subclaviculare care vor iriga gatul, capul, membrele, toracele, partea craniala a peretilor toracelui si unele organe toracale. La solipede si rumegatoare acestea provin din trunchiul brahio-cefalic (dupa vechea denumire, aorta craniala) detasat din arcul aortei. La suine, carnivore si rozatoare, din arcul aortei se desprind separat trunchiul brahio-cefalic si artera subclaviculara stanga. La carnivore si rozatoare, artera carotida comuna stanga deriva din trunchiul brahio-cefalic separat de cea dreapta.

Artera subclaviculara

Iese din cavitatea toracala, ocoleste marginea craniala a primei coaste si se continua cu artera axilara.

Artera subclaviculara stanga, emite trei colaterale dorsale (trunchiul costo-cervical, artera cervicala profunda si artera vertebrala) si doua ventrale (artera toracica interna si cervicala superficiala). Pe partea dreapta, colateralele dorsale se desprind din trunchiul brahio-cefalic, iar trunchiul costo-cervical si artera cervicala profunda formeaza, initial, un scurt trunchi comun.

Trunchiul costo-cervical, da arterele: intercostala suprema din care se desprind arterele intercostale II-IV si scapulara care iese din cavitatea toracica prin spatiul intercostral 2 distribuindu-se musculaturii greabanului si gatului.

Artera cervicala profunda, iese din cavitatea toracala si se angajeaza prin gaurile transverse cervicale, anastomozandu-se la nivelul gaurii alare cu ramura descendenta din occipitala, irigand muschii si articulatiile gatului si segmentul cervical al maduvei spinarii, prin ramuri ce se anastomozeaza cu artera spinala ventrala.

Artera cervicala superficiala, se desprinde la nivelul primei coaste dirijandu-se carnio-dorsal unde se divide intr-o ramura ascendenta si una deltoida ce ocupa spatiul delto-pectoral. Iriga musculatura cervicala si pectorala.

Artera toracica interna, se dirijeaza ventro-caudal intrand sub muschiul transversal al sternului si inainte de a iesi din cavitatea toracica da artera musculo-frenica ce merge in diafragm, apoi se continua cu artera epigastrica craniala, care trece in peretele abdominal ventral unde se anastomozeaza cu artera epigastrica caudala. Artera toracica interna, emite ramuri intercostale ventrale ce se anastomozeaza cu arterele intercostale si ramuri perforate pentru muschii pectorali.

Trunchiul bicarotic si arterele carotide comune

Trunchiul bicarotic, dispus sub torace, se bifurca la nivelul vertebrei C7 in arterele carotide comune stanga si dreapta. Ele urca prin jgheaburile jugulare pana sub aripile atlasului unde se trifurca in arterele: carotida interna, externa si occipitala. Colateralele carotidei comune, iriga musculatura cervicala ventrala, esofagul, traheea si glanda tiroida -prin artera tiroidiana craniala care mai iriga laringele si faringele.

Artera carotida interna, are, la origine, sinusul carotidian in care se afla glomul carotidian. Ea urca spre baza craniului unde patrunde in sinusul pietros ventral, unde descrie doua anse, apoi patrunde in craniu prin gaura carotica, ajungand in sinusul cavernos. La acest nivel, cele doua carotide sunt legate intre ele prin artera intercarotidiana caudala, din sinusul intercavernos caudal. In acest sinus, artera primeste numele de artera carotida cerebrala si se termina printr-o ramura comunicanta rostrala si alta caudala. Acestea, se anastomozeaza cu simetricele formand un cerc arterial in jurul hipofizei (poligonul hipofizar Willis), din care se desprind arterele encefalului. La rumegatoare, aceasta artera este functionala numai in perioada fetala, iar la 6-8 saptamani dupa parturitie se oblitereaza, iar teritoriul sau de vascularizare va fi suplinit prin alte vase.



Artera occipitala, se dispune caudal de apofiza jugulara a occipitalului, unde emite o ramura descendenta si una occipitala. Prima, se anastomozeaza cu artera vertebrala, iar a doua traverseaza gaura alara si iriga ceafa. Ramura ocipitala, emite artera cerebro-spinala ce strabate gaura vertebrala laterala, ajungand in canalul rahidian unde se divide intr-o ramura cerebrala si una spinala. Prin unirea celor doua ramuri cerebrale, se formeaza artera bazilara, iar din cele doua ramuri spinale, se formeaza artera spinala ventrala. Colateralele occipitalei (condiliana si meningica caudala) iriga duramater encefalica.

Artera carotida externa, in traiectul sau spre baza craniului, formeaza doua inflexiuni. Portiunea dintre flexiuni este paralela cu ramura recurbata a mandibulei. Din prima inflexiune, se desprinde trunchiul linguo-facial, iar din a doua, artera temporala superficiala, nivel la care ea se continua cu artera maxilara. Trunchiul lingo-facial, emite arterele: palatina ascendenta, pentru faringe si valul palatin; linguala si sublinguala, pentru faringe, limba si planseul cavitatii bucale. In incizura vasculara a mandibulei, devine artera faciala ce urca prin fata muschiului maseter si se termina prin arterele angulara a ochiului si laterala a nasului. Colateralele facialei sunt: labiala mandibulara si labiala maxilara (uneori si dorsala nasului). Colateralele carotidei externe sunt: ramura maseterina pentru muschii maseter si pterigoidian medial si artera auriculara caudala, pentru pavilionul urechii si muschii lui.

Artera temporala superficiala, se ramifica in zona muschiului temporal si emite artera transversala a fetei pentru muschiul maseter.

Artera maxilara, prezinta trei segmente: gutural, intraosos si suborbitar. Primul are o inflexiune in ''S'', al doilea este in canalul alar, iar ultimul in fosa pterigo-palatina. Din segmentul gutural se desprind ventral, artera alveolo-mandibulara si ramurile pterigoidiene, iar dorsalul arterele: timpanica rostrala, mengiana mijlocie si temporala profunda caudala. Din segmentul intraosos, se detasa, dorsal, temporala profunda rostrala si oftalmica externa. Segmentul suborbitar, emite arterele infraorbitala si palatina descendenta.

Artera alveolara mandibulara, intra in canalul dentar mandibular, unde iriga dintii arcadei inferioare, iese prin gaura mentoniera si vascularizeaza buza inferioara. Artera timpanica rostrala, iriga urechea medie; meningiana mijlocie, duramaterul cerebral; temporala profunda caudala si rostrala, muschiul temporal; oftalmica externa, paraseste canalul prin gaura alara rostrala, irigand ochiul si anexele sale, apoi se continua, in craniu, cu artera etmoidala externa ce strabate lama ciuruita a etmoidului si iriga labirintul olfactiv, cornetul nazal dorsal si portiunea superioara a septului nazal, dand si meningica rostrala. Artera infraorbitara emite, in canalul infraorbitar, ramuri pentru arcada dentara superioara si se anastomozeaza cu labiala maxilara. Artera palatina descendenta, da arterele sfeno-palatina, palatina mica si mare. Prima, se distribuie septului nazal si portiunii aborale a cornetului ventral; palatina mica, merge la valul palatin, iar cea mare ajunge pana in spatele incisivilor unde se anastomozeaza cu congenera formand trunchiul incisiv ce strabate canalul incisiv si iriga buza superioara.

Artera axilara

Este continuarea subclavicularei, de la nivelul marginii craniale a primei coaste. Emite arterele: suprascapulara, ce iriga muschii supraspinos, subscapular si articulatia scapulo -humerala; subsacpulara, cu ramurile sale (circumflexa a spetei, toraco-dorsala si circumflexa humerala caudala), ce iriga muschii spetei, marele dorsal si capul lung al tricepsului brahial; artera toracica externa, pentru muschii pectorali; circumflexa humerala craniala, care se anastomozeaza cu cea caudala irigand muschii coraco-brahial si biceps-brahial. Axilara, se continua cu artera brahiala.

Artera brahiala, se dirijeaza spre articulatia cotului pana la nivelul arcadei interosoase radio-ulnale proximale, unde se termina cu artera interosoasa comuna si artera mediana. Colateralele sale sunt: arterele: profunda bratului, bicipitala, de nutritie, a humerusului, colaterala, ulnara si transversa cotului. Artera profunda a bratului, iriga muschii: tricepsul brahial, brahial, anconeu si tensor al fasciei antebrahiale. Arterele bicipitala si de nutritie a humerusului iriga muschiul biceps, respectiv humerusul. Artera colaterala ulnara, merge pe fata caudala a antebratului pana deasupra articulatiei genunchiului, unde emite artera carpiana dorsala ce contribuie la reteaua carpiana dorsala si se anastomozeaza cu ramura palmara a arterei mediane, irigand muschii triceps brahial, tensor al fasciei antebrahiale si pectoralul transvers. Artera transversala a cotului, coboara pe fata flexoare a cotului apoi fata craniala a radiusului si se termina in reteaua carpiana dorsala, irigand muschii: biceps brahial, brahial, pectoral descendent, extensor carpo-radial si abductor al policelui. Artera interosoasa comuna, traverseaza arcada radio-ulnara proximala, ajunge sub muschii extensori digitali si se termina in reteaua capilara dorsala. Vascularizeaza articulatiile cotului, genunchiului, oasele radius si ulna si muschii extensori digitali.

Artera mediana, se afla sub muschiul flexor carpio-radial, merge spre fata flexoare a genunchiului unde se continua cu artera digitala palmara comuna II. Initial, emite artera profunda a antebratului, unica sau prin mai multe ramuri, ce iriga muschii flexori. Artera radiala proximala, desprinsa in treimea antebratului merge la fata palmara a carpului concurand la formarea retelei palmare si dorsale. Artera radiala se desprinde distal de precedenta, ajungand la extremitatea proximala a metapodiului unde se imparte intr-o ramura superficiala si una profunda ce concura la formarea arcului palmar profund. Proximal de articulatia genunchiului, mediana mai emite ramura palmara, ce se anastomozeaza cu colaterala ulnara si la limita dintre bazipodium si metapodium se divide intr-o ramura superficiala si una profunda.

Arterele autopodiului toracic se impart in palmare, mai dezvoltate si mai numeroase si dorsale mai reduse.

Arcada palmara profunda de la extremitatea proximala a metapodiului rezulta din anastomoza ramurei palmare profunde a arterei radiale, cu ramura profunda a ramurei palmare mediane. Din ea, se desprind arterele metacarpiene palmare II si III ce formeaza deasupra buletului un trunchi comun ce se varsa in artera digitala laterala. Artera digitala palmara II, emite arterele digitale palmare mediala si laterala la extremitatea distala a metapodiului; in cea laterala se varsa trunchiul comun al metacarpienelor palmare II si III si artera digitala comuna palmara III.





Arterele digitale dorsale, deriva din reteaua carpiana dorsala (arterele metacarpiene dorsale II si III).

Din fiecare artera digitala palmara se desprind ramurile dorsale si palmare ale falangei I; artera torului digital pentru cuzinetul palmar, fibrocartilagiile complementare, bureletului cutidural si perioplic; artera coronara, pentru piele, bulbul furcutei burelete etc; artera dorsala a falangei II, pentru articulatia interfalangiana distala si cuzinetul palmar; artera parietala a copitei, pentru zona parietala a calcaiului si fata dorsala a falangei III; artera digitala intra in canalul semilunar, se anastomozeaza cu simetrica si formeaza arcada terminala.

Aorta toracica

Segmentul toracic al aortei emite ca si colaterale parietale, arterele intercostale dorsale (5 - 17) si viscerale - artera bronho-esofagiana. Arterele intercostale sunt asezate in santurile de pe marginea caudala a coastelor si emit o ramura dorsala (musculara si cutanate laterale). Ramura dorsala emite ramurile: spinala, ce patrunde in canalul vertebral si se anastomozeaza cu artera spinala ventrala si interspinoasa pentru musculatura spino-dorso-lombara. Arterele intercostale dorsale se anastomozeaza cu cele ventrale date de toracica interna si musculo-frenica. Artera bronho -esofagiana, se desprinde de la nivelul vertebrei T6 sau artera intercostala dorsala 6 si da arterele bronhice (stanga si dreapta) ce patrund in cei doi plamani si esofagiana pentru esofag. Aorta toracica mai emite ramuri pericardice si mediastinale.

Aorta abdominala

Pe traseu emite colaterale viscerale si parietale, terminandu-se prin quadrifurcatia iliaca (doua interne si doua externe). Colateralele viscerale sunt: trunchiul celiac, artera mezenterica craniala (mare), artera mezenterica caudala, artera suprarenala, arterele renale si gonadice.

Trunchiul celiac, se detaseaza la nivelul vertebrelor T17-18 si emite: artera lienala, gastrica stanga si hepatica. Artera lienala, ajunge la hilul splinei, unde da ramuri splenice si pentru marea curbura a stomacului, terminandu-se cu artera gastro-epiploica stanga, ce se anastomozeaza cu cea dreapta, terminala a hepaticei. Artera gastrica stanga, emite o ramura craniala si una caudala pentru stomac si una gastr-pulmonara ce se anastomozeaza cu arterele esofagiene. Artera hepatica, vascularizeaza ficatul, marea curbura a stomacului, pilorul si duodenul, terminandu-se cu artera gastro-epiplona dreapta, care se anastomozeaza cu cea stanga, realizand un cerc arterial la distanta de marea curbura a stomacului. Ea mai da arterele duodenala si gastrica dreapta.

La rumegatoare, celiaca se poate desprinde in comun cu mezenterica craniala, formand trunchiul celiaco-mezenteric. Artera gastrica (numita gastro-ruminala) da colateralele rumino-reticulara si omaso-abomasica. Din artera rumino-reticulara rezulta arterele: ruminala stanga, pentru sacul ruminal stang si reticulara pentru retea. Artera omaso-abomasica se divide in gastrica stanga ce merge pe mica curbura a cheagului, unde se anastomozeaza cu gastrica dreapta si gastro-epiploica stanga dispusa pe marea curbura a cheagului, unde se anastomozeaza cu gastro-epiploica dreapta. Artera lienala sau lieno-ruminala, se bifurca intr-o ramura lienala pentru splina si ruminala dreapta pentru rumen. Artera hepatica este similara cu cea a cabalinelor.

Artera mezenterica craniala, se desprinde in spatele precedentei, la nivelul vertebrei L1, ramificandu-se in arterele: pancreatico-duodenala, jejunale (18-21), ileonice, ileo-colica, colica dreapta si mijlocie. Jejunalele formeaza prin anastomoza, o arcada dispusa aproape de mica curbura a jejunului, din care pleaca ramurile pentru jejun; prima ramura se anastomozeaza cu artera duodenala, iar ultima cu artera ileonului. Artera ileo-colica se distribuie ileonului si anselor I si II ale colonului ascendent si se anastomozeaza cu artera colica stanga ce iriga ansele III si IV.

Artera mezenterica caudala, se desprinde la nivelul vertebrei L4, caudal de arterele gonadice, irigand colonul descendent (13 - 14 ramuri) si rectul.

Artera renala, este para si se desprinde caudal de artera mezenterica craniala (cea dreapta numai cranial fata de stanga); fiecare irigand rinichiul homolateral, emitand si o ramura suprarenala, ureterala si pentru capsula adipoasa a rinichilor.

Artera gonadica, (testiculara sau ovariana), reprezinta diferente de traiect legate de sex. Artera testiculara, trece peste fata ventrala a muschilor abdominali dorsali, apoi pe fata mediala a peretilor abdominali laterali, intra in cordonul testicular pana la testicol, epididim si canalul deferent. Artera ovariana, intra in mezoul ovarian si se distribuie ovarului, trompei si varfului cornului uterin.

Colateralele parietale, sunt arterele lombare ce iriga plafonul cavitatii abdominale; ultimele doua perechi pleaca din artera iliaca interna.

Artera iliaca interna (hipogastrica)


Este para si se desprinde caudal de iliaca externa. La nivelul vertebrelor lombare L5-L6, dupa emiterea ultimelor doua artere lombare se bifurca terminal in arterele fesiera (glutea) caudala si pudenda interna.

Artera fesiera caudala, la nivelul articulatiei sacro-iliaca emite arterele: ilio-lombara, fesiera craniala si obturatorie. Ele se pot asocia sau grupa in mod variabil. Artera obturatorie strabate gaura opturata, emite artera mijlocie a penisului (sau clitorisului) si se termina in muschii adductori sau propulsori. Dupa emiterea celor trei ramuri, fesiera caudala se dirijeaza caudo-ventral si se ramifica in portiunile proximale ale muschilor propulsori. La nivelul sacrumului da trei - patru ramuri sacrale si arterele caudala mediana si ventro laterala pentru coada.

Artera pudenda interna, ajunge la arcada ischiatica unde se termina prin arterele: perineala ventrala si penisului respectiv a bulbului vestibulului. Din perineala ventrala, se desprinde rectala caudala. Colateralele pudendei interne sunt arterele: ombilicala, prostatica, respectiv vaginala si ramura vestibulara (existenta numai la iapa). Artera ombilicala da vezicala craniala; prostatica iriga canalul deferent, uretra intrapelvina, vezica urinara, ureterele, rectul (artera rectala mijlocie). Artera vaginala emite ramura uterina din care se desprinde arterele vezicala caudala, ureterala si uretrala, iar vaginala mai da artera rectala mijlocie. Ramura uterina, se anastomozeaza la nivelul colului cu artera uterina. La iapa, ramura vestibulara iriga peretele ventro-lateral al vestibulului vaginal.

Artera iliaca externa

Este tot para,fiind prima terminala a aortei abdominale. Se desprinde la nivelul vertebrelor L4-L5 si ajunge in lacuna vasculara unde se continua cu artera femurala. Are, ca si colaterale, arterele: circumflexa profunda a iliumului, cremasterului sau uterina si femurala profunda. Artera circumflexa profunda a iliumului se divide la nivelul unghiului extern a iliumului, intr-o ramura craniala si una caudala, ambele irigand peretele abdominal lateral. Artera cremasterului iriga acest muschi si procesul vaginal. Artera uterina, este principalul vas al uterului la care ajunge prin mezometru. Artera femurala profunda, se desprinde deasupra inelului femural si se distribuie muschilor adductori ai coapsei si articulatiei coxo-femurale. Din ea se desprinde trunchiul pudendo-epigastric ce emite arterele epigastrica caudala si pudenda externa. Prima se anastomozeaza cu epigastrica craniala la nivelul ombilicului. La mascul, pudenda externa se dispune caudo-medial de muschiul cremaster extern si in regiunea inghinala emite epigastrica caudala superficiala, o ramura scrotala si craniala penisului. La femela, epigastrica caudala superficiala da arterele mamare (craniala si caudala).

Artera femurala, este continuarea iliacei externe din inelul femural. Ajunge la originea muschilor gastrocnemieni de unde se continua cu artera poplitee. Ea da colateralele: artera circumflexa femurala laterala, safena, descendenta a genunchiului si femurala caudala distala. Prima iriga muschiul cuadriceps femural, safena se bifurca intr-o ramura craniala si una caudala; cea craniala se termina proximal de jaret, iar cea caudala se anastomozeaza cu artera satelita a nervului tibial; descendenta genunchiului iriga genunchiul, muschii croitor si vastul medial. Femurala caudala distala, iriga muschii gastrocnemieni, apoi da o ramura ascendenta pentru bicepsul femural si alta descendenta, care da artera satelita a nervului tibial ce se anastomozeaza cu ramura caudala a arterei safene.

Artera poplitee, ajunge intre tibie si muschiul popliteu unde se ramifica in arterele tibiala craniala si caudala. Ea vascularizeaza grasetul.

Artera tibiala caudala, coboara pe fata caudala a muschiului popliteu, iar deasupra jaretului se anastomozeaza cu ramura caudala a arterei safene. Ea emite, proximal, artera de nutritie a tibiei, iar distal, artera maleolara caudala laterala, pentru jaret.

Artera tibiala craniala, este principala terminala a popliteei. Trece prin arcada tibio-fibulara pe fata craniala a tibiei de unde ajunge pe fata flexoare a jaretului, de unde se continua artera dorsala a picorului. Ambele tibiale vascularizeaza regiunea gambei.

Artera dorsala a piciorului, se continua cu artera metatarsiana dorsala III. Emite artera tarsiana perforanta ce traverseaza conductul tarsian si plantar, se anostomozeaza cu arcada plantara profunda.

Arterele autopodiului pelvin, se sistematizeaza in dorsale si plantare (mai numeroase). Ramura caudala a arterei safene, dupa anastomoza cu artera satelita a nervului tibial si tibiala caudala, se bifurca in arterele plantara laterala si mediala. La extremitatea proximala a metapodiului, ambele se bifurca in cate o ramura superficiala si una profunda. Ramurile profunde se anastomozeaza intre ele si cu tarsica perforanta, formand arcada plantara profunda, din care pleaca arterele metatarsiene plantare II si III. Ramura superficiala a arterei plantare laterale se continua cu artera digitala plantara comuna III, iar a celei mediale cu artera digitala plantara comuna II. In jumatatea distala a metapodiului, metatarsienele plantare se anastomozeaza cu ramura perforanta distala III, care deasupra sesamoizilor mari se ramifica in artera digitala plantara si artera digitala plantara (echivalenta arterelor digitale proprii III). Arterele dorsale sunt artera metatarsiana dorsala III, care se continua cu ramura perforanta dorsala III ce se va atasa sistemului plantar. Arterele degetelor sunt identice cu cele de la membrul toracic.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




FUNCTIONAREA ADN-ULUI SI EXPRESIA GENELOR
LIMBA (LINGUA)
Descrierea lipidelor membranare și caracterizarea bistratului lipidic
Apa in organism
Proteinele membranare
Organitele celulare cu rol in transportul și selectarea intracelulara a moleculelor
Celula eucariota
CAVITATEA TORACICA SI CAVITATILE PLEURALE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu