Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Genurile chlamydia, mycoplasma, ricketsia

Genurile chlamydia, mycoplasma, ricketsia



GENURILE CHLAMYDIA, MYCOPLASMA, RICKETSIA

Genul Chlamydia cuprinde bacterii gram-negative cu parazitism intracellular obligatoriu si care au un ciclu de multiplicare unic intre microorganisme . Chlamydiile se multiplica in citoplasma celulelor gazda , producand incluziuni caracteristice , vizibile la microscopul optic .

Speciile importante pentru om sunt : Chlamydia trachomatis si Chlamydia pneumoniae . Chlamydia psitacii este o specie patogena pentru pasari si animale .

Caractere generale

Considerate anterior drept virusuri , datorita multiplicarii intracelulare , Chlamydiile sunt recunoscute ca bacterii , avand insa caractere specifice :

poseda ambele tipuri de acizi nucleici : ADN si ARN ;




poseda ribozomi ;

au perete celular rigid , cu membrana externa asemanatoare celorlalte bacterii gram-negative , dar le lipseste peptidoglicanul cu acid N-acetil muramic din structura peretelui ;

se divid prin diviziune simpla , binara ;

sunt sensibile la antibiotice .

Structura si fiziologie

Chlamydiile apar sub doua forme diferite morphologic :

formele infectioase sunt numite corpi elementary ( CE ) , fiind de dimensiuni mai mici ( 300-400 nm ) . Corpii elementary sunt rigizi , rezistenti dar nu se pot divide .

formele neinfectioase sunt corpi reticulate ( CR ) , de dimensiuni mai mari : 800-1000 nm . Corpii reticulate au fragilitate osmotica , dar au un metabolism active si se pot divide .

Chlamydiile sunt imobile . Pasajul de la o celula la alta se face prin intermediul corpilor elementari .

Chlamydiile poseda antigene importante :

antigenul specific de grup , termostabil ;

antigenul lipopolizaharidic , specific de gen ;

antigene specifice de specie si tip , din structura proteinei majore a membranei externe . Exista 15 serotipuri de C. Trachomatis si un singur serotip de C.pneumoniae .

Ciclul de dezvoltare cuprinde mai multe etape , in celulele susceptibile .

Atasarea CE de microvilii celulei gazda si internalizarea sub forma unui fagozom .

Diferentierea CE in CR are loc in aproximativ 6-8h .

Multiplicarea CR in interiorul fagozomului . Fuzionarea fagozomului cu lizozomii ce contin agenti antibacterieni este inhibata specific . Bacteriile poseda caile metabolice de a-si sintetiza acizii nucleici si proteinele dar folosesc sursele de energie ale celulei gazda . Fagozomul este acum numit incluziune .

Diferentierea CR in CE are loc aproximativ 24h .

Ruperea celulei gazda si eliminarea de CR infectanti , dupa 48-72h .

In anumite conditii , in special in prezenta unor cytokine ca Interferonul , ciclul de dezvoltare este alterat . Bacteria persista intracellular , fara sa fie capabila sa se multiplice , dar contribuind la instalarea unei infectii cornice , dificil de diagnosticat si de tratat .

Chlamydia trachomatis : patogenitate

C.trachomatis , serotipurile A , B , Ba si C , determina trachoma keratoconjuctivita cronica , contagioasa endemica in Asia si Africa Complicatia redutabila este pierderea totala a vederii .

C.trachomatis , serotipurile D , Da , E , F , G , H , I , Ia , J si K , sunt responsabile de infectii cu transmitere pe cale sexuala , in special la tineri . In 20-40% din cazuri , infectia coexista cu gonoreea .

Chlamydia determina la femei cervicita , uretrita sau rectita iar la barbate uretrita sau rectita . Perioada de incubare este de 1-3 saptamani . Infectiile urogenitale sunt de multe ori asimptomatice ( 50% dintre barbate – 70% dintre femei ) . Infectiile simptomatice se manifesta astfel :

La femei :

Secretie vaginala , disurie , menoragii , dispareunie , dureri abdominale .

La barbate :

Secretie uretrala clara sau purulenta , disurie , dureri sau inflamatia testiculelor .

Complicatiile la femei sunt reprezentate de salpingita , boala inflamatorie pelvica , sterilitate si sarcini extrauterine . Complicatiile la barbate sunt : epididimita , sindrom Reiter .



La adultii active sexuali , aceste serotipuri de C.Trachomatis pot determina conjuctivita acuta cu incluziuni ( secretie mucopurulenta , keratita ) , bacteria fiind transmisa prin autoinoculare sau dupa contacte sexuale orale .

La gravidele cu infectie genitala cu Chlamydia trachomatis , este posibila transmiterea verticala ( de la mama la fat ) in timpul expulziei , in 50-70% din cazuri . Nou nascutul poate dezvolta conjuctivita , cel mai frecvent , cu secretie purulenta , la 5-12 zile dupa nastere . Ca urmare a colonizarii faringelui , poate dezvolta o pneumonie tardiva , in 10% din cazuri .

C. Trachomatis serotipurile L1 , L2 , L2a si L3 , determina limfogranulomatoza veneriana ( LGV ) sau boala Nicolas – Favre , ce se intalneste in zonele tropicale din Africa , Asia , America de Sud . Aceasta boala sistemica cu punct de plecare genital , se caracterizeaza prin adenopatie inghinala bilaterala , dar sunt afectati si ganglionii iliaci , perirectali , retrocrurali , lombo-sacrali si iliaci profunzi . Ganglionii sunt durerosi , ei supureaza si pot abceda la piele prin traiecte fistuloase multiple . Semnele sunt reprezentate de obstructie limfatica si elefantiazis al penisului , scrotului si vulvei si stricture rectale .

Diagnosticul de laborator

Produsele patologice sunt recoltate de la nivelul mucoasei conjuctivale , cervicale sau uretrale , cu tampoane sterile , prin raclare usoara care sa permita antrenare de celule epiteliale ( deoarece Chlamydia este un microorganism intracelular , probele trebuie sa fie bogate in celule epiteliale din zona infectata ) . Tot in infectiile genitale se mai pot recolta : urina , sperma , secretii purulente . Pentru C.Pneumoniae pot fi secretii faringiana , nazala , sputa , iar in suspiciunea de LCR : aspirat ganglionar , puroi .

Examenul microscopic

Frotiurile effectuate din produsul patologic pot fi colorate prin metode speciale : metoda cu lugol , coloratia Machiavello , coloratia Gimenez . Se urmareste prezenta leucocitelor , semn al inflamatiei si a celulelor epiteliale . Incluziunile se evidentiaza ca aglomerari intracitoplasmatice de material , colorat distinct de restul celulei ( rosu in coloratiile Gimenez si Machiavello , brun in coloratia cu lugol ) .

Imunofluorescenta directa sau indirecta pune in evidenta incluziunile intracitoplasmatice si corpusculii elementari . Sensisibilitatea metodei este de pana la 80% , iar specificitatea de 99% . Necesita reactivi scumpi , microscop cu lampa UV si personal specializat in examinarea pentru IF . Este insa o metoda de diagnostic de electie .

Cultivarea nu este o metoda de rutina . Chlamydiile cresc dificil , numai pe medii celulare ( HeLa , McCoy , Hep-2 ) . Metoda este scumpa , laborioasa , si se obtin multe rezultate fals negative ( sensibilitatea metodei este apreciata la 50-90% de diferiti autori ) .

Diagnosticul immunologic

Detectarea antigenelor de Chlamydia in produsele patologice se poate face prin mai multe metode : ELISA , PCR . Produsele patologice sunt recoltate cu tampoane sterile , prin raclare usoara care sa permita antrenare de cellule epiteliale , apoi se introduce in tuburi cu medii speciale . Dupa descarcarea produsului si eventual centrifugare , supernatantul este folosit pentru detectarea antigenelor prin metodele amintite .

Diagnosticul serologic

Evidentierea anticorpilor IgG anti-Chlamydia trachomatis sau C.Pneumoniae in serul pacientilor , prin diferite metode , dintre care cea mai utilizata in prezent este ELISA . Sensibilitatea este de 60% , specificitatea de 99% . Este o metoda accesibila ca pret si tehnica . Un titru de 1:64 este sugestiv pentru infectie , iar cresterea titrului in dinamica confirma aceasta .

Sensibilitatea la antibiotice

Antibioticele cele mai eficiente sunt cele cu o buna penetrabilitate intracelulara : tetracycline , macrolide , fluorochinolone de generatia a doua si a treia si rifampicine .

Chlamydia poseda rezistenta naturala la beta-lamine si glicopeptide . Rezistenta dobandita este rara . Antibiograma nu se efectueaza de regula .

Tratamentul recomandat in infectii genitale necomplicate este Azitromicina ( Sumamed , Zithromax ) in doza unica de 1g , oral , timp de 7 zile ; nu se administreaza la gravide . Tratamentul simultan al partenerului este obligatoriu , pentru a evita recontaminarea .

Conjuctivita nou-nascutului se previne prin instalarea de colir cu Oxitentraciclina sau Rifampicina .

Chlamydia pneumoniae – patogenitate

Chlamydia pneumoniae determina infectii respiratorii : faringite , bronsite , pneumonie , sinuzite . Transmiterea se face pe cale aeriana , prin picaturi Pflugge . Simptomatologia este moderata , cu tuse , febra , cefalee , stare generala usor modificata . Sunt afectati in special adultii . Aproape 50% dintre adulti au anticorpi anti- C. artralgii si rash cutanat . Este considerate o boala profesionala la crescatorii de pasari .

MYCOPLASMA

Genul Mycoplasma face parte din clasa Mollicutes ( cu membrana moale ) . Organisme procariote , de dimensiuni foarte mici : 150-250 nm , au un genom mic , dar care contine atat ADN cat si ARN , o membrana celulara deformabila ce contine steroli si sunt complet lipsite de perete celular .

Speciile cele mai importante in patologia umana sunt :

  • Mycoplasma pneumoniae , care produce infectii respiratorii
  • Mycoplasma hominis , Mycoplasma genitalium si Ureaplasma urealyticum , care determina infectii genitale .

M. pneumoniae este aeroba , in timp ce celelalte specii sunt aerobe facultative anaerobe . Se coloreaza greu in coloratia Gram ( Gram-negative ) .

Cresc in vitro pe medii de cultura acelulare , dar sunt bacterii pretentioase . Formeaza colonii caracteristice cu aspect de oua ochiuri .

Fiziopatologie . Mycoplasmele se ataseaza pe suprafata celulelor epiteliale , la nivelul unor receptori asemanatori antigenului I al hematiilor . Raspunsul imun umoral duce la aparitia unor anticorpi anti-I sau aglutinine la rece , ce actioneaza ca autoanticorpi . Dupa atasare , mycoplasmele produc un efect citotoxic direct datorita eliberarii de peroxide de hydrogen , sau liza celulei epiteliale ca urmare a reactiei inflamatorii si a raspunsului umoral .





Posibilitatea unor infectii sistemice este redusa .

Transmiterea si manifestarile clinice . M. pneumoniae se transmite pe cale aerogena , prin picaturi Pflugge , infectiile fiind mai frecvente toamna si iarna . Majoritatea cazurilor sunt infectii ale cailor respiratorii superioare si doar 5-10% din cazuri infectia progreseaza spre traheobronsita sau pneumonie , de obicei autolimitare . Afectarea pleurala este posibila .

In general , simptomatologia este nespecifica , debutul este insidios , cu stare subfebrila , cefalee . Tusea neproductiva persistenta este manifestarea cea mai caracteristica . Mucoasa faringiana este eritematoasa , dar adenopatia laterocervicala poate fi absenta . O alta caracteristica este discrepanta dintre semnele clinice putine si aspectul radiologic evident de pneumonie .

Pot fi manifestari extrarespiratorii : cutanate , cardiace , neurologice , anemie hemolitica autoimuna .

La persoanele cu siclemie sau alte hemoglobinopatii , pneumonia cu Mycoplasma evoleueaza mai sever , cu revarsate pleurale importante si insuficienta respiratorie .

Mycoplasma hominis , Mycoplasma genitalium si Ureaplasma urealyticum se transmit pe cale sexuala .

Manifestarile clinice in infectiile genitale la femei sunt :

secretie vaginala anormala ;

simptome de boala inflamatorie pelvica ;

stare febrile post-partum sau post-abortum .

La barbate infectia se manifesta ca uretrita non-gonococica :

secretie uretrala ;

disurie ( arsura , usturile la urinat ) ;

dureri la nivelul prostatei ;

frisoane , febra .

Diagnosticul de laborator

Examenul microscopic nu este sugestiv , deoarece mycoplasmele sunt foarte mici si se coloreaza greu sau nu se coloreaza in coloratia Gram .

Cultivarea este putin utilizata in diagnosticul de rutina deoarece Mycoplasmele sunt bacterii fastidioase si cresc incet pe mediile de cultura .

Diagnosticul serologic este cel mai accesibil

testul aglutininelor la rece ; reactia este nespecifica si in plus , numai 50% dintre bolnavi dezvolta hemaglutinine la rece .

reactia de fixare a complementului pentru anticorpi anti M. pneumoniae . Este mai specifica si o crestere de 4x a titrului anticorpilor intre debutul bolii si covalescenta precizeaza diagnosticul .

ELISA pentru IgM si IgG anti- M. Pneumoniae . Specificitatea si sensibilitatea sunt de 98-99% . Este testul cel mai indicat in prezent .

Alte metode mai rar folosite sunt : Imunofluorescenta directa , ELISA pentru depistarea antigenelor in sputa , RIA , si recent PCR .

In infectiile genitale , Mycoplasmele sunt depistate mai ales prin culturi ale secretiilor uretrala sau vaginala si prin teste imunologice .

Cultivarea se face pe medii speciale : bullion cu extracte de cord bovin si ser de cal , urmata de trecerea pe geloza imbogatita cu aceleasi elemente . Ureaplasma creste de obicei in 2-3 zile , iar Mycoplasma hominis intr-o saptamana . Mycoplasma genitalium necesita pentru crestere 1-2 luni . Coloniile sunt foarte mici , cu centrul dens si marginile clare , aspect caracteristic de oua ochiuri .

Diagnosticul immunologic este disponibil in prezent .

Tratament

In infectiile tractului respirator superior tratamentul cu antibiotice nu este necesar .

In pneumonie , desi este autolimitata , se recomanda antibioterapia , in scopul reducerii duratei bolii si scaderii riscului pentru contactii cu bolnavul .

antibioticele de electie sunt macrolidele ( Eritromicina 500mg/6h/PO 7 zile , Claritromicina 500mg/12h/PO 7zile , Azitromicina 500mg/zi/PO 1 zi , apoi 250 mg/zi/ 4zile , doze pentru adulti ) , ce pot fi administrate la adulti , copii , si chiar la gravide , dupa evaluarea raportului beneficiu-risc .

tetraciclinele ( Tetraciclina 500mg/6h/PO 7zile , Doxicilina 100 mg/12h/PO la adulti ) pot fi administrate la adulti si la copiii de peste 8 ani , dar sunt contraindicate la gravide .



fluorochinolonele ( Levofloxacin este recomandat – 500 mg/12h/PO , dar si Ciprofloxacin , Ofloxacin ) , numai la adultii cu pneumonie din comunitati ; sunt contraindicate la gravide si copii .

In infectiile genitale Tetraciclina si Doxicilina sunt antibiotice de electie , ele avand o buna actiune si pe Chlamydia trachomatis . La gravide se recomanda insa macrolidele .

GENUL RICKETTSIA

Genul Rickettsia apartine familiei Rickettsiaceae , impreuna cu genurile Coxiella si Ehrlichia . Specia tip este considerata Rickettsia prowazecki .

Aceasta familie cuprinde bacilli Gram-negativi de dimensiuni foarte mici ( 0,3-1,2 µm ) , paraziti intracelulari obligatorii .

Speciile patogene sunt mentinute in rezervoare umane si animale si transmise prin intermediul artropodelor ( capuse , paduchi ) . Patrund in celula eucariota prin fagocitoza indusa si formeaza un fagozom . Se multiplica utilizand energia celulei sub forma de ATP , enzimele si aminoacizii disponibili . Ulterior elibereaza o enzima – fosfolipaza A , ce lizeaza membrana fagozomului si elibereaza microorganismele .

Ricketsiile nu pot fi cultivate pe medii artificiale , cid oar pe animale de laborator sau culture celulare embrionare , in centre specializate .

Rickettsia rickettsii

Patogeneza : Rickettsia rickettsii produce febra patata a Muntilor Stancosi , boala mai frecventa pe continental American .

Manifestarile clinice apar dupa o perioada de incubatie de 2-14 ziile dupa muscatura capusei si sunt in special febra , cefalee , mialgii si eruptie cutanata .

Diagnosticul de laborator este serologic si consta in evidentierea anticorpilor anti-Rickettsia prin diferite metode : latex-aglutinare , imunofluorescenta indirecta ( I.I.F. ) , reactia de fixare a complementului ( R.F.C. ) Testele serologice se pozitiveaza dupa 2-3 saptamani de la debutul bolii .

Tratament si profilaxie

Tetraciclinele si Cloramfenicolul sunt antibioticele de electie folosite in tratamentul infectiilor cu Rickettsia rickettsii . Vaccinarea nu este disponibila iar eliminarea rezervorului animal extrem de dificila .

Rickettsia prowatzekii produce tifosul exantematic . Rezervorul este omul iar vectorul care produce transmiterea la om a rickettsiei este paduchele de corp Pediculus hominis . Regiunile geografice cu densitate mare a populatiei ( Africa , America de Sud ) si aglomerarile umane , lipsa de igiena , saracia si dezastrele naturale reprezinta factori favorizanti ai raspandirii bolii .

Manifestarile clinice apar dupa o perioada de incubatie de 2-30 zile . Debutul este brusc , cu febra , cefalee , mialgii , artragii si eruptie cutanata petesiala sau rash macular . Complicatiile tifosului exantematic sunt reprezentate de miocardita si tulburari neurologice . In lipsa tratamentului mortalitatea poate depasi 50% . In cazurile necomplicate simptomatologia dispare dupa 2 saptamani dar remisia completa are loc dupa 3-4 luni .

Diagnosticul de laborator este serologic si consta in evidentierea anticorpilor anti-Rickettsia prowazekii prin diferite metode : prima reactie folosita a fost reactia de fixare a complementului ( R.F.C. ) , in prezent sunt utilizate reactia de latex-aglutinare si imunofluorescenta indirecta ( I.I.F. ) .

Tratament si profilaxie

Tetraciclinele si Cloramfenicolul sunt antibioticele de electie folosite in tratamentul tifosului exantematic . Controlul transmiterii bolii se poate face prin eliminarea paduchilor de corp .

Rickettsia conori

Rickettsia conori este intalnita in Bazinul Mediteranean , Africa si India si produce febra butonoasa ( mediteraneana ) . Rezervorul si vectorul sunt reprezentate de capusa cainelui Rhipicephalus sanguineus .

Transmiterea se face prin muscatura de capusa . La locul intepaturii se poate observa o escara sau o pata de culoare neagra , care uneori trece neobservata .

Manifestari clinice apar dupa o saptamana si sunt reprezentate de febra , cefalee , mialgii , urmate de eruptie cutanata maculo-papuloasa cu evolutie centrifuga : trunchi , membre , palme si plante , cu evolutie de 10-20 zile . Alte manifestari : hepatosplenomegalie si convulsii la copii , manifestari cardio-vasculare si pulmonare . Evolutia este in general benigna , dar pot fi si forme severe .

Biologic se constata sindrom inflamator , trombocitopenie , cresterea LDH .

Diagnosticul de laborator este serologic si consta in evidentierea anticorpilor IgG si IgM anti-Rickettsia conori prin imunofluorescenta indirecta ( I.I.F. ) , reactia imunoenzimatica ( ELISA ) . De asemenea pot fi folosite metode de biologie moleculara : P.C.R. pentru R. Conori .

Tratamentul se poate face cu : Doxicilina , Cloramfenicol , Ciprofloxacin la adulti si Josamicin la copii .

Profilaxia se face prin examinarea si deparazitarea cainilor , examinarea copiilor pentru prezenta capuselor .








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Clasificarea proteinelor
Coloranti antifouling
Cromozomul uman
Transformarea genetica
Increngatura Nemathelminthes
Rolul proteinelor membranare
BIODIVERSITATEA sau Diversitatea biologica
Aparatul respirator




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu