Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » biologie
Increngatura Arthropoda

Increngatura Arthropoda


Increngatura Arthropoda

gr. arthros = articulatie; podos = picior

Artropode

Corp segmentat, in general segmentele corpului se diferentiaza in 3 regiuni: cap, torace si abdomen (metamerie heteromorfa), prezinta un schelet extern (exoschelet) chitinos.

Fiecare segment este prevazut cu cate o pereche de apendice articulate asezate simetric pe partile laterale.

Pentru a creste animalul sufera naparliri.

Sunt metazoare triploblastice, celomate (cavitatea corpului este un hemocel), cu simetrie bilaterala, protostomieni.



Sistem circulator deschis (lacunar).

Sistemul excretor este reprezentat prin metanefridii modificate.

Sistemul nervos este ganglionar de tip scalariform, prezinta un inalt grad de cefalizare.
Organele de simt sunt foarte dezvoltate; majoritatea artropodelor au ochi compusi.

Fecundatie interna in general. Ouale se depun in ponte sau sunt purtate in saci ovigeri.

Reprezinta 80% din fauna actuala, existand mai mult de un milion de specii cunoscute, dintre care 9/10 sunt insecte. Acest phylum include si trilobitii (Subincrengatura Trilobitomorpha - aveau o carapace ca un scut trilobat[1]), animale marine, grup in intregime fosil, foarte numerosi in era Paleozoica.

Clasificare:

Subincrengatura Mandibulata

Supraclasa Diantenata (Branchiata)

Clasa Crustacea

Supraclasa Antenata (Tracheata)

Clasa Diplopoda

Clasa Pauropoda

Clasa Symphyla

Clasa Chilopoda

Clasa Insecta (Hexapoda)

Subincrengatura Chelicerata

Clasa Merostomata

Clasa Pantopoda

Clasa Arachnida

Subincrengatura Mandibulata

Mandibulate[2]

au mandibule si antene;

corpul este segmentat in 3 regiuni care se pot distinge net: capul, toracele si abdomenul;

se imparte in doua supraclase:

Supraclasa Diantenata (Branchiata)

artropode cu doua perechi de antene;

apendice biramate (bifurcate);

respiratie branhiala, aproape toti sunt acvatici.

Exista o singura clasa: Clasa Crustacea. Au exoschelet reprezentat dintr-o cuticula chitinoasa impregnata cu saruri de calciu, formand o crusta (carapace). Corpul este segmentat; cefalotorace si abdomen. Exista cate o pereche de picioare pe fiecare segment al corpului. Dezvoltarea are loc prin metamorfoza, din ou aparand larva caracteristica, numita nauplius. Excretia se face prin glande antenare (glanda verde) sau maxilare (se deschid la baza antenelor sau a maxilelor).

Crustacei inferiori, grupa Entomostracei (7 subclase): corpul are un numar variabil de segmente (10-50) si se termina cu o furca codala. Exemple: Daphnia (puricele de apa), Cyclops, ciripedele (Lepas fascicularis, ciripedul-gasca, Balanus balanoides, ciripedul de stanca) (forme marine fixate cu modificari profunde legate de modul lor de viata).

Crustacei superiori, Malacostracei (o subclasa): corpul are un numar fix de 19 segmente si nu au furca codala.

Corp turtit dorso-ventral: Isopode (Ord. Isopoda)

Corp comprimat lateral: Amfipode (Ord. Amphipoda), exemplu Gammarus.

Carapace care uneste capul cu trunchiul: Decapode (Ord. Decapoda):

a.      Cu abdomen bine dezvoltat: crevetii, langustele, racii si homarii;

b.     Cu abdomen redus si indoit ventral pe cefalotoracele foarte dezvoltat: crabii;

c.      Cu abdomen moale si rasucit, se adaposteste in cochilii goale de gasteropode: pagurii.


Supraclasa Antenata (Tracheata)

artropode cu o singura pereche de antene,

apendice uniramate,

adaptate la viata terestra si, ca urmare, au respiratie traheana.

Clasa Diplopoda

diplos = dublu; podos = picior

Milipedele

corp cilindric, format din segmente duble (diplosomite), cu exceptia primelor segmente, purtand fiecare cate 2 perechi de apendice uniramate;

animale terestre, lucifuge, traiesc in locuri umede si intunecoase, sunt fitofage si saprofage;

au dimensiuni pana la 30 cm;

nu au ochi;

dezvoltare directa;

exemplu: Glomeris marginata, traieste sub pietre, in caz de primejdie se strange ca un ghem.

Clasa Pauropoda

Miriapode

dimensiuni mici (nu depasesc 2 mm),

corp format din 12 segmente,

9 perechi de apendice,

antene bifurcate (biramate),

respiratie tegumentara, terestre

Clasa Symphyla

symphilos = inrudit

Miriapode

Aspect de chilopode, dar au si caractere comune cu diplopodele

dimensiuni mici (nu depasesc 10 mm),

specii lucifuge, fitofage

corp format din 12 segmente, fiecare are o pereche de apendice ambulatoare

Clasa Chilopoda

Centipede

terestre

corp lung (20 cm), plat, flexibil

nocturne, lucifuge, carnivore

corpul are numeroase segmente care poarta cate o pereche de apendice, prima fiind prehensila si veninoasa cu rol in atac si aparare

dezvoltare directa

exemple: Scolopendra gigantea (30 cm lungime), muscatura mortala si pentru om, se hraneste si cu vertebrate (soparle), traieste in Africa de Sud; Littobius forficatus (urechelnita cu multe picioare), traieste in Europa.

Clasa Insecta (Hexapoda)

insectus = sectionat, segmentat ; hexa = sase; podos = picior

Insecte

6 picioare;

o pereche antene;

de multe ori prezinta aripi;

corp cu segmentare heteronoma;

ochi compusi (sau fatetati), ochi simpli, organe tactile, olfactive si gustative;

tuburile Malpighi cu rol excretor;

respiratie prin trahee care se deschid lateral pe corp prin stigme;

circulatie deschisa

reproducere sexuata, rareori partenogeneza.

dezvoltare:

o      prin metamorfoza completa (= holometabola): ou larva pupa (= nimfa) imago (adult); sau

o      prin metamorfoza incompleta (= heterometabola): ou larva imago (adult).

o      directa (= ametabola)

mod de viata: ubicuitari,

dupa natura hranei pot fi fitofage, zoofage (pradatoare, necrofage sau parazite), omnivore

Subclasa Apterygota (fara aripi)

Insecte mici, primitive, aptere.

Dezvoltare directa, fara metamorfoza (ametabole).

Subclasa Pterygota (cu aripi)

Insecte aripate, adaptate la zbor, exista si specii care in mod secundar si-au pierdut aripile (cum sunt formele parazite)

Dezvoltare prin metamorfoza incompleta (Grupa Hemimetabola) sau completa (Grupa Holometabola)

Subincrengatura Chelicerata

cheli = foarfece; keras = coarne, antena

Chelicerate

Nu au mandibule si antene; au chelicere.

Corpul este segmentat in 2 regiuni: cefalotorace (prosoma) si abdomen (opistosoma). Cheliceratele primitive au opistosoma diferentiata in 2 zone: mezosoma (preabdomen) si metasoma (postabdomen).

Apendicele: 6 perechi care se termina cu gheare, prima pereche se termina cu un cleste, prehensil (chelicerele), a doua pereche are forma unor lame taioase prevazute cu palpi (pedipalpi) si pot fi simpli sau terminati in clesti, celelalte 4 perechi de apendice au rol de picioare.

In general au ochi simpli.

Tub digestiv adaptat pentru hrana lichida.

Clasa Merostomata

meros = coapsa; stoma = gura

Chelicerate primitive, marine.

Gura este inconjurata de coxele apendicelor cu rol masticator si cu respiratie branhiala.

Corpul terminat printr-un tep codal (telson).

Exemplu: Genul Limulus (crabul-potcoava), de talie mare, corp ca o potcoava, marin, bentonic, carnivor, considerat o adevarata fosila vie. Traieste pe coasta vestica a Oc. Atlantic.

Fosilele de trilobiti din Ordovician si Permian ajungeau la 1,80 m.

Clasa Pantopoda

panthos = totul; podos = picior

Sunt animale marine bentonice, au picioare mai lungi decat corpul. Orificiul bucal prelungit cu o trompa lunga aspiratoare cu care sug lichidele corporale de la prada sau gazda.

Clasa Arachnida

arachnos = paianjen

Animale terestre. Respiratie pulmonara sau traheana.

Carnivore, forme libere sau parazite, foarte mobile.

Scorpionii

Corpul are 3 regiuni: cap (prosoma), torace (mezosoma) si abdomen (metasoma).

Metasoma are forma de coada formata din 6 segmente mobile terminate cu un tep in varful caruia se deschid glande cu venin.

Chelicere mici, cu cleste, pedipalpi foarte dezvoltati terminati cu clesti puternici, folositi pentru prinderea prazii si la aparare, si 4 perechi de picioare terminate cu 2 gheare.

6 ochi simpli.

Sunt pradatoare nocturne.

Dezvoltare directa

Araneidae (paianjeni):

Prosoma si opistosoma sunt legate printr-un petiol.

Abdomen cu aspect de sac moale.

Chelicerele au cangi cu crosete, strabatute de un canal legat de glanda cu venin.

Apendicele ambulatoare paroase sunt legate de glande sericigene (servesc la tesutul panzei).

8 ochi simpli.

Dezvoltare directa

Acarieni

Prosoma si opistosoma unite intr-o singura piesa.

Chelicerele si pedipalpii formeaza un aparat bucal pentru ros si supt, intepat si supt cu aspect de rostru.

Sunt paraziti ai plantelor, animalelor si omului.

Nu depasesc 2 mm lungime.

Exemple: Ixodidele (capusele), sarcoptidele (sarcoptul raiei).



trilobos = cu trei lobi

aparat bucal complex format dintr-o pereche de mandibule si doua perechi de maxile





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.