Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Tesutul conjunctiv - Structura tesutului conjunctiv

Tesutul conjunctiv - Structura tesutului conjunctiv



Tesutul conjunctiv

Se intalneste peste tot in organism, fiind cel mai abundent si mai larg raspandit tip de tesut dintre tesuturile primare

Functii:

leaga si sustine parti ale corpului

protejeaza organe

izoleaza termic

transporta substante prin organism



constituie rezerve energetice

Exista 4 clase de tesut conjunctiv: a) tesut conjunctiv propriu-zis; b) tesut cartilaginos; c) tesut osos; d) sangele

Tesuturile cartilaginos si osos sustin si protejeaza organele; paturile adipoase (tesutul adipos) izoleaza si protejeaza organele si asigura si rezerve energetice

Caracteristici generale

Originea comuna – toate tipurile de tesut conjunctiv au aceeasi origine – provin din tesutul embrionar mezenchimatic.

Prezinta diferite grade de vascularizatie: tesutul cartilaginos este avascular, tesutul conjunctiv dens este slab vascularizat, celelalte tipuri sunt bine vascularizate.

Prezinta matrice extracelulara nevie – tesuturile conjunctive sunt alcatuite in mare parte din matrice extracelulara nevie care contine si separa celulele conjunctive; datorita matricei extracelulare (MEC) tesuturile conjunctive suporta greutati, rezista la tensiuni mari si la „abuzuri” (traume fizice si abraziune) pe care nici un alt tesut nu le tolereaza.

Structura tesutului conjunctiv

Tesutul conjunctiv este alcatuit din 3 elemente/componente principale:

Substanta fundamentala

Fibre conjunctive

Celule conjunctive

Substanta fundamentala

Reprezinta materialul nestructurat care umple spatiile dintre celule si contine fibrele. Este alcatuita din a) fluid interstitial (tisular), b) proteine de adeziune celulara si c) proteoglicani.

Proteinele de adeziune celulara (CAM) – fibronectina, laminina s.a. – au in principal rolul de adeziv (lipici) care permite celulelor conjunctive sa se ataseze de elementele MEC.

Proteoglicanii sunt alcatuiti dintr-un miez fibrilar proteic pe care se ataseaza perpendicular glicozaminoglicani (GAG). Glicozaminoglicanii sunt polizaharide filamentoase de dimensiuni mari, incarcate electric negativ, care se ataseaza perpendicular pe miezul proteic astfel incat acest asamblu seamana cu o perie de sticla. Dintre GAG, cele mai importante exemple sunt condroitin-sulfatul, keratan-sulfatul, dermatan-sulfatul si acidul hialuronic. Proteoglicanii au tendinta de a forma agregate gigantice (adesea prin atasare la o molecula de acid hialuronic). GAG se impletesc (anastomozeaza) si retin apa (in ochiurile „tesaturii” pe care o formeaza), formand o substanta care variaza de starea fluida la starea de gel vascos. In general, cu cat continutul de GAG este mai mare, cu atat substanta fundamentala este mai vascoasa.

Substanta fundamentala contine mari cantitati de fluid si functioneaza ca o sita moleculara (un intermediar) prin care nutrientii si alte substante dizolvate por difuza intre capilarele sangvine si celulele conjunctive.

Fibrele incastrate in substanta fndamentala o fac sa fie putin flexibila (pliabila) si impiedica oarecum difuzia substantelor.

Fibrele conjunctive

Asigura suport/sustinere mecanica. In matricea tesutului conjunctiv se gasesc trei tipuri de fibre – de colagen, elastice si de reticulina (reticulare). Dintre acestea, fibrele de colagen sunt cele mai rezistente si mai abundente.

Fibrele de colagen – sunt alcatuite din proteine fibroase numite colagen. Moleculele de colagen sunt secretate in spatiul extracelular unde se asambleaza spontan in fibrile incrucisate, care apoi se grupeaza in fibre groase de colagen. Datorita incrucisarii fibrilelor, fibrele de colagen sunt foarte rezistente si asigura o mare rezistenta la tractiune/rupere/intindere (adica capacitatea de a rezista la stresul longitudinal exercitat asupra matricei). In preparate histologice proaspete, fibrele de colagen au aspect alb stralucitor, de aceea se mai numesc si fibre albe.

Fibrele elastice – sunt fibre lungi, subtiri, care se ramifica si formeaza retele in MEC. Aceste fibre contin o proteina – elastina – asemanatoare cauciucului, proteina care le permite sa se intinda si sa revina la forma initiala precum benzile de cauciuc. Tesutul conjunctiv se poate intinde doar atat cat ii permit fibrele groase de colagen incordate. Cand forta de intindere inceteaza, fibrele conjunctive readuc tesutul conjunctiv la lungimea si forma normale. Fibrele elastice se intalnesc acolo unde este necesara o mare elasticitate (de exemplu, in piele, plamani si in peretii vaselor de sange). In preparate histologice proaspete, fibrele elastice au aspect galben, de aceea se mai numesc uneori si fibre galbene.

Fibrele reticulare – sunt fibre scurte, subtiri de colagen (avand totusi compozitie chimica si forma usor diferite de cele de colagen) si se gasesc in continuarea fibrelor de colagen. Fibrele reticulare se ramifica foarte mult, formand retele delicate, fine care inconjoara vasele mici de sange si sustin tesuturile moi ale organelor. Sunt prezente acolo unde tesutul conjunctiv se invecineaza cu alte tipuri de tesuturi (de exemplu – in membrana bazala a tesutului epitelial si in jurul capilarelor unde formeaza retele fibroase difuze mai permeabile decat fibrele de colagen).

Celulele conjunctive

Fiecare clasa majora de tesut conjunctiv are un tip celular fundamental, caracteristic care exista in doua forme – imatura, nediferentiata si matura. Celulele nediferentiate – indicate prin sufixul „blast”= mugure (aici se traduce prin „formare”) sunt celule active mitotic care secreta substanta fundamentala si fibrele caracteristice unui anumit tip de matrice, deci unui anumit tip de tesut conjunctiv.

Principalele tipuri de celule blastice sunt:

fibroblastul – specific tesutului conjunctiv propriu-zis

condroblastul – specific tesutului cartilaginos

osteoblastul – specific tesutului osos

celula stem hematopoietica – specifica sangelui (cu toate ca este o celula nediferentiata – un blast – din care rezulta celulele sangvine, ea difera de alte tipuri de blaste deoarece nu este localizata in tesutul sau – adica in sange – si nu formeaza matricea fluida = plasma a acestuia)

Odata sintetizata matricea, celulele blastice devin mai putin active, se matureaza, nemaidesfasurand activitati formatoare, ci doar de autointretinere si intretinere a MEC. Aceasta stare de maturitate este indicata prin sufixul „cit” (fibrocit, condrocit, osteocit). Celulele mature mentin „sanatatea” si integritatea matricei. In situatia lezarii matricei, celulele „cit” pot reveni usor la starea mai activa, aceea de blast, in vederea repararii si regenerarii matricei (din nou, celula stem hematopoietica face exceptie, ea neavand o stare de „cit”, fiind permanent activa mitotic).

In afara de celulele caracteristice permanente, tesuturile conjunctive mai gazduiesc si alte tipuri celulare – adipocitele (depozitare de nutrienti) si celulele mobile care migreaza din fluxul sangvin in matricea tesutului conjunctiv. Din aceasta a doua categorie fac parte leucocitele cu rol defensiv (neutrofile, eozinofile, limfocite) si alte tipuri celulare (mastocite, macrofage, plasmocitele producatoare de anticorpi) implicate in raspunsul tesutului la leziuni. Toate aceste tipuri de celule se regasesc in prototipul de tesut conjunctiv – tesutul areolar.

Mastocitele si macrofagele sunt foarte importante in apararea generala nespecifica a corpului.

Mastocitele sunt celule ovale care, in general, se grupeaza/agrega de-a lungul vaselor sangvine. Au rolul de/actioneaza ca santinele senzitive care detecteaza substantele/particulele straine (bacterii, ciuperci) si initiaza un raspuns inflamator local impotriva lor. In citoplasma mastocitelor se gasesc granule secretoare numeroase (mast = indesat cu granule) care contin cateva substante chimice care mediaza inflamatia, mai ales in alergiile severe:

heparina – anticoagulant care previne formarea de cheaguri atunci cand se gaseste in fluxul sangvin (dar la mastocitele umane se pare ca regleaza activitatea altor substante din mastocit)

histamina – substanta vasodilatatoare

proteaze – enzime care degradeaza proteine

Macrofagele sunt celule mari, cu forma neregulata, care fagociteaza cu mare aviditate o gama larga de materiale/corpuri straine – de la moleculele straine, la bacterii intregi si chiar perticule de praf. Tot ele elimina si celulele moarte din tesut si sunt actorii principali, de prima linie, ai sistemului imunitar. In tesutul conjunctiv macrofagele pot fi atasate de fibrele conjunctive (macrofage fixate) sau pot migra liber prin matrice. Macrofagele sunt raspandite in tesutul conjunctiv areolar/lax, in maduva osoasa rosie si in tesutul limfatic. Macrofagele din diferite tesuturi pot avea nume specifice. Unele macrofage au „apetit” selectiv – de exemplu, cele din splina elimina in primul rand eritrocitele senescente, dar nu numai.

Tipuri de tesut conjunctiv

Toate categoriile de tesut conjunctiv sunt alcatuite din celule vii inconjurate de matrice. Ele se diferentiaza in special dupa:

tipul de celule

tipul si cantitatea de fibre (si consistenta si cantitatea de substanta fundamentala)

Toate tesuturile conjunctive adulte provin dintr-un acelasi tesut embrionar – mezenchimul – derivat din mezodermul embrionar. Mezenchimul prezinta o substanta fundamentala care contine fibre rare/putine si subtiri si celule mezenchimale stelate. Aceste celule se formeaza in primele saptamani ale dezvoltarii embrionare si ulterior se diferentiaza si formeaza toate celelalte tipuri de celule conjunctive. Unele celule mezenchimale se pastreaza nediferentiate si la organismul adult, reprezentand o sursa de noi celule pentru tesuturile conjunctive.

Tesuturile conjunctive propriu-zise (moi)

Se impart in 2 subclase: tesuturi conjunctive laxe (areolar, adipos si reticulat) si tesuturi conjunctive dense (dens regulat = ordonat, dens neregulat si elastic). Cu exceptia tesuturilor osos, cartilaginos si a sangelul, toate celelalte tipuri de tesuturi conjunctive mature apartin acestei clase.

A.    Tesutul conjunctiv areolar

Are ca functii:

suport (sustinere) si legare a altor tesuturi

sustinerea lichidelor corpului (are rol de substanta fundamentala)/contine majoritatea lichidelor corpului

aparare antiinfectioasa – prin activitatea unor leucocite si a macrofagelor

depozitare de nutrienti (substante de rezerva) precum grasimile – in adipocite

Are drept celule caracteristice fibroblastele – celule turtite, ramificate, cu profil fusiform; in tesut fibroblastele predomina, dar sunt prezente si numeroase macrofage, formand o formidabila bariera in calea microorganismelor invadante. Adipocitele apar solitare sau grupate. Se pot identifica ocazional si mastocite (identificarea se face dupa granulele citoplasmatice intens colorate, care adesea mascheaza nucleul).

Cea mai evidenta trasatura structurala a acestui tesut este aranjamentul/dispozitia lax/a a fibrelor. Restul matricei, reprezentat de substanta fundamentala, pare a fi spatiu gol (prin observare microscopica). Areola (lat.) = mic spatiu deschis. Datorita structurii laxe, tesutul conjunctiv areolar constituie un rezervor de apa si saruri minerale pentru tesuturile inconjuratoare, totdeauna continand tot atata fluid cat este si in intregul flux sangvin. Toate celulele corpului isi obtin nutrientii din si elibereaza reziduurile metabolice in acest fluid tisular = fluid interstitial. Continutul mare in acid hialuronic face ca substanta fundamentala sa fie chiar vascoasa, precum melasa, fapt care poate jena/incetini miscarea celulelor prin ea. Unele leucocite, care protejeaza organismul de microorganisme patogene, secreta enzima hialuronidaza care lichefiaza substanta fundamentala, facilitandu-le deplasarea. Din nefericire, si unele bacterii potential patogene au aceeasi capacitate. Cand o zona a corpului se inflameaza, tesutul areolar din regiune absoarbe excesul de fluide precum un burete si se umfla – conditie numita edem.

Tesutul areolar este cel mai larg raspandit tesut conjunctiv in organism si are rolul de material universal de protectie si umplere a spatiilor dintre alte tesuturi. Leaga impreuna parti ale corpului, permitandu-le totusi sa se miste liber una fata de alta. Impacheteaza vasele mici de sange si nervii. Inveleste/acopera glandele. Formeaza tesutul subcutanat = hipodermul care acopera si leaga de piele structurile subtegumentare. Este prezent in toate membranele mucoase constituind lamina propria a acestora. (Membranele mucoase captusesc cavitati ale corpului care comunica cu exteriorul/sunt dechise la exterior.)

Tesutul conjunctiv areolar



Descriere

Functii

Localizare

- matrice gelatinoasa/vascoasa cu toate cele trei tipuri de fibre (de colagen, elastice, reticulare)

- celule – fibroblaste, macrofage, mastocite si unele leucocite

-Distribuit in intreg corpul, legand lax structuri adiacente

acopera (impacheteaza/capitoneaza) organe

macrofagele fagociteaza bacterii

are rol important in inflamatii

contine si transporta fluid interstitial

larg raspandit in corp

sub epitelii, formand lamina propria a membranelor mucoase

acopera organe (participa la formarea fasciilor superficiale)

inconjoara vasele sangvine (capilarele), nervi, muschi

formeaza stratul papilar al dermei

Celule (fibroblastul este caracteristic), fibre si substanta fundamentala in proportii aproximativ egale

Formeaza stroma conjunctiva de sustinere a unor organe

Umple spatiile dintre organe si leaga partile organelor intre ele

Insoteste epiteliile, nervii si vasele sangvine si limfatice, avand rol trofic

Participa la formarea hipodermului

B.  Tesutul conjunctiv adipos

Seamana structural si functional cu tesutul areolar, dar are o capacitate mai mare de a depozita nutrienti. Adipocitele predomina si constituie 90 % din masa tesutului. Matricea este foarte putina/in cantitate foarte mica, celulele fiin strans grupate. Picaturi lipidice stralucitoare (reprezentate de trigliceride aproape pure) ocupa cea mai mare parte a volumului adipocitelor si deplaseaza nucleul la periferie, citoplasma fiind prezenta doar ca o pelicula marginala/parietala fina. Adipocitele mature sunt printre cele mai mari celule ale corpului. Preluand/incarcandu-se sau eliberand grasimi, devin sferice, respectiv cutate/incretite.

Tesutul adipos este bogat vascularizat, indicand o inalta activitate metabolica. Fara depozitele lipidice din tesutul adipos nu am putea trai mai mult de cateva zile fara sa mancam. Tesutul adipos costituie aproximativ 18 % din greutatea medie a organismului.

Tesutul adipos se poate forma/poate aparea aproape oriunde este prezenta o cantitate mare de tesut areolar, dar se acumuleaza, de obicei, in tesutul subcutanat, unde are rolul de absorbant de socuri, de izolator si de loc de depozitare a nutrientilor cu valoare energetica. Deoarece grasimea este slab conducatoare de caldura, tesutul adipos previne termoliza (pierderea de caldura din corp). Tesutul adipos se mai acumuleaza in jurul rinichilor, in spatele globilor oculari; formeaza depozitele lipidice determinate genetic, precum cele de pe abdomen si coapse.

In timp ce grasimea abundenta subcutanata serveste necesitatilor de nutrienti ale intregului corp, depozite mai mici de grasime satisfac cerintele locale ale organelor foarte active. Asemenea depozite se gasesc in jurul inimii si in jurul ganglionilor limfatici (unde celulele sistemului imunitar se lupta energic cu infectia), in interiorul unor muschi si, ca adipocite solitare, in maduva osoasa unde sunt produse la rata inalta noi celule sangvine. Multe dintre aceste depozite sunt bogate in lipide speciale.

Tesutul adipos descris mai sus se numeste grasime alba = tesut adipos alb pentru a fi deosebit de grasimea bruna = tesut adipos brun. In timp ce grasimea alba depoziteaza nutrienti, adipocitele din grasimea bruna contin foarte multe mitocondrii care utilizeaza lipidele drept combustibil pentru a incalzi fluxul sangvin si deci organismul, mai degraba decat ca sa produca ATP (adica energia din lipide nu este depozitata in legaturile macroergice ale ATP). Grasimea bruna bogat vascularizata se intalneste la copii, carora le lipseste inca capacitatea de a produce caldura (de a-si incalzi corpul) prin tremurat/frisoane. Cea mai mare parte a acestui tip de depozit lipidic este localizata intre omoplati, la nivelul regiunii cervicale anterolaterale si la nivelul peretelui anterior abdominal.

Tesutul conjunctiv adipos

Descriere

Functii

Localizare

matrice cu aceeasi compozitie ca in cazul tesutului areolar, dar in cantitate foarte mica

adipocite strans grupate, cu nucleu excentric/parietal si o picatura lipidica mare centrala

asigura rezerve de nutrienti cu rol energetic

izoleaza termic, prevenind termoliza (pierderea de caldura)

sustine si protejeaza organe

sub piele (hipoderm)

in jurul rinichilor si a globilor oculari

in abdomen

in jurul glandelor mamare

este ubicuitar (prezent in tot corpul)

in peliculele fasciale – separa straturile musculare

Celule sferoidale incarcate central cu lipide, iar nucleul este impins la periferia celulei; foarte putine fibre si substanta fundamentala

Formeaza straturi mecano- si termoprotective in jurul unor organe (ochi, rinichi, tiroida etc.)

Participa la formarea hipodermului

Prin lipidele continute, constituie un depozit semnificativ de substante energetice

C.   Tesutul conjunctiv reticular

Se aseamana cu tesutul areolar, dar singurele fibre din componenta matricei sunt cele reticulare care formeaza o retea fina de-a lungul careia fibroblastele numite reticulocite sunt dispersate/imprastiate.

Cu toate ca fibrele reticulare sunt larg raspandite in corp, prezenta tesutului reticular este limitata la cateva locuri. Acest tesut formeaza stroma labirintica sau scheletul/esafodajul/armatura care poate sustine numeroase celule sangvine (in special limfocite) in ganglionii/nodulii limfatici, splina, maduva osoasa rosie.

Tesutul conjunctiv reticular



Descriere

Functii

Localizare

Retea de fibre reticulare intr-o substanta fundamentala

Reticulocite situate in ochiurile retelei

Fibrele formeaza un schelet intern fin – stroma – care sustine alte tipuri celulare (leucocite, mastocite, macrofage)

In organele limfoide (ganglioni limfatici, maduva osoasa rosie, splina)

Celule cu prelungiri (reticulocite) si fibre de reticulina; celulele si fibrele formeaza o retea in ochiurile careia se gasesc celule sangvine si putina substanta fundamentala

Constituie stroma organelor hematoformatoare (maduva osoasa rosie, timus, ganglioni limfatici, splina

D.   Tesutul conjunctiv dens regulat

Este o varietate de tesut conjunctiv dens (toate avand fibre ca element structural principal, predominant, de aceea numindu-se si tesuturi conjunctive fibroase).

Tesutul conjunctiv dens contine manunchiuri/fascicule de fibre de colagen strans impachetate, orientate toate in aceeasi directie, paralel cu directia fortei de tractiune care se exercita asupra tesutului. Acest tip de tesut formeaza structuri albe, flexibile, cu mare rezistenta la tensiune mecanica/la forte de tractiune, in care tensiunea este aplicata intr-o singura directie. Inghesuite printre fibrele de colagensunt siruri de fibroblaste care produc continuu fibre si foarte putina substanta fundamentala. Fibrele de colagen au aspect usor valurit/ondulat, aceasta caracteristica permitand sa se alungeasca putin, dar odata ce fibrele au fost intinse la maxim, nu se mai poate obtine extensie suplimentara. In afara de fibroblaste, are foarte putine alte tipuri celulare si este slab vascularizat.

Avand o tarie enorma, rezistenta la tractiune/intindere/rupere, formeaza tendoanele (structuri cilindrice, asemanatoare unor cabluri, care ataseaza muschiul de os) si aponevrozele (structuri asemanatoare tendoanelor, dar turtite, aplatizate, care ataseaza muschii de alti muschi sau de oase); formeaza fascii – membrane fibroase care invelesc muschi, grupuri de muschi, vase sangvine si nervi, legand aceste structuri impreuna precum un ambalaj de plastic sandwich-ul; formeaza ligamentele articulare (ligamente care solidarizeaza oasele la nivelul articulatiilor). Ligamentele contin mai multe fibre elastice decat tendoanele si sunt putin mai extensibile/elastice.

Putine ligamente – precum ligamentae nuchae = ligamentul cefei si ligamentum flava(-m) = ligamentele galbene de la nivelul coloanei vertebrale – sunt foarte elastice, iar tesutul conjunctiv care le formeaza se numeste tesut conjunctiv elastic

Tesutul conjunctiv dens regulat

Descriere

Functii

Localizare

Fibre de colagen paralele, putine fibre de elastina

Celula principala – fibroblastul

Ataseaza muschii la oase sau la alti muschi

Ataseaza vasele la alte vase (formandu-se pachete vasculare)

Rezista la tensiune mecanica mare cand fortele de tractiune/intindere sunt aplicate unidirectional

Tendoane, aponevroze, majoritatea ligementelor

Fibre de colagen si elastina in cantitate mare; putine celule si substanta fundamentala

Continutul mare de fibre de colagen ii confera rezistenta, fiind un tesut cu rol de protectie

Formeaza fasciile musculare, tendoanele si aponevrozele, capsulele unor organe (ficat, rinichi, splina, ganglioni limfatici, uneori alaturi de tesut muscular neted)

Intra in alcatuirea dermului

Tesut conjunctiv elastic

Numeroase fibre elastice, dar si colagene (in cantitate mai mica), putine celule si substanta fundamentala

Reprezinta componenta principala a tunicii medii a arterelor mari (se intalneste si in tunica medie a arterelor medii si a arteriolelor, dar in cantitate mai mica, in aceste organe predominand tesutul muscular neted)

Constituie componenta principala a parenchimului pulmonar

Intra in alcatuirea corzilor vocale, traheei, arborelui bronsic

Formeaza unele ligamente din regiunea cefalica – ligamentul cefei si ligamentele galbene

E.Tesutul conjunctiv dens neregulat

Are aceleasi elemente structurale ca si varietatea regulata. Insa pachetele de fibre de colagen sunt mult mai groase si sunt aranjate neregulat, orientate in mai mult decat un singur plan, adica in toate directiile spatiului. Formeaza straturi in zone ale corpului expuse/supuse la tensiuni mecanice din mai multe directii. Se intalneste in piele formand dermul, formeaza capsulele articulare fibroase si capsulele fibroase care acopera unele organe (rinichi, oase, cartilaje, muschi, nervi).

Tesutul conjunctiv dens neregulat

Descriere

Functii

Localizare

Fibre de colagen dispuse neregulat

Putine fibre elastice

Tipul celular major - fibroblastul

Capabil sa reziste la tensiune mecanica/tractiune exercitata din mai multe directii

Asigura tarie structurala, duritate, rezistenta

Dermul (stratul reticular), submucoasa tubului digestiv

Capsulele fibroase ale organelor si articulatiilor

Fibre de colagen si elastina in cantitate mare; putine celule si substanta fundamentala



Continutul mare de fibre de colagen ii confera rezistenta, fiind un tesut cu rol de protectie

Formeaza fasciile musculare, tendoanele si aponevrozele, capsulele unor organe (ficat, rinichi, splina, ganglioni limfatici, uneori alaturi de tesut muscular neted)

Intra in alcatuirea dermului

2. Tesutul cartilaginos

Cartilajul, care rezista la tractiune si compresie, are proprietati intermediare intre tesutul conjunctiv dens si tesutul osos. Este rigid/dur/solid/tare, dar flexibil, asigurand rezistenta structurii pe care o formeaza/sustine. Primeste nutrientii prin difuziune din vasele sangvine localizate in membrana conjunctiva = pericondru care il inconjoara.

Substanta fundamentala contine mari cantitati de GAG – condroitin-sulfat si acid hialuronic, fibre de colagen bine fixate/ancorate si, in unele cazuri, si fibre elastice si de aceea este destul de durabil/trainic/dens/coerent/rigid.

Matricea cartilajului contine o cantitate foarte mare de fluid, pana la 80 %. Miscarea fluidului tisular in matrice permite cartilajului sa revina la forma initiala dupa ce a fost comprimat si ajuta la hranirea celulelor cartilaginoase.

Condroblastele – tipul celular predominant din cartilajul in crestere – produc matrice noua pana cand scheletul se opreste din crestere la sfarsitul perioadei de adolescenta.

Rigiditatea/fermitatea matricei cartilajului previne distantarea celulelor si in consecinta, condrocitele = celulele cartilaginoase mature se gasesc in mod normal in grupuri mici in cavitati numite lacune = condroplaste.

Deoarece cartilajul este avascular si celulele imbatranite pierd capacitatea de diviziune, cartilajul se vindeca incet in urma leziunilor. Spre batranete, cartilajele tind sa se calcifice/calcifieze sau chiar sa se osifice si in aceste situatii condrocitele sunt prost hranite si mor.

Exista 3 tipuri de cartilaj – hialin, elastic si fibros, fiecare dominat de un tip particular de fibre.

Cartilajul hialin (zgarci)

Este cel mai abundent tip de cartilaj din corp. Cu toate ca contine un numar mare de fibre de colagen, acestea nu sunt aparente si matricea are aspect amorf si sticlos – alb-albastrui, privit cu ochiul liber. Condrocitele reprezinta doar 1-10 % din volumul cartilajului.

Cartilajul hialin asigura un suport ferm/rigid cu oarecare flexibilitate/suplete acopera capetele oaselor lungi sub forma de cartilaj articular constituind paturi elastice care absorb socurile/compresia la nivelul articulatiilor. Cartilajul hialin sustine varful nasului, conecteaza coastele la stern si sustine cea mai mare parte a cailor sistemului respirator. Cea mai mare parte a scheletului embrionar este alcatuit din cartilaj hialin inainte de formarea osului. Cartlajul hialin scheletal persista in copilarie sub forma placilor epifizare (metafize, cartilaje de crestere diafizo-epifizare) – regiuni de crestere din apropierea capetelor oaselor lungi care asigura continuarea cresterii in lungime.

Tesutul cartilaginos hialin

Descriere

Functii

Localizare

Matrice amorfa, dar solida, dura, densa, compacta, rigida

Fibrele de colagen formeaza o retea imperceptibila/inaparenta

Condroblastele produc matricea si cand se matureaza (condrocite) sunt dispuse in lacune

Sustinere si intarire/consolidare/armare/sprijinire

Are proprietati de patura elastica rezistenta, cu rol de amortizare

Rezista la compresiune

Constituie matricea pentru osificarea endocondrala

Formeaza cea mai mare parte a scheletului embrionului

Acopera capetele oaselor lungi la nivelul cavitatilor articulare (acopera suprafetele articulare formand cartilajele articulare)

Formeaza cartilajele costale, nazale, traheale/traheo-bronsice, majoritatea cartilajelor laringiene

Cartilajul elastic

Din punct de vedere histologic, este aproape identic cu cartilajul hialin Totusi, sunt mult mai multe fibre de elastina in cartilajul elastic. Se gaseste acolo unde rezistenta si o extraordinara extensibilitate sunt necesare, cartilajul elastic formand scheletul urechii externe si epiglota.

Tesutul cartilaginos elastic

Descriere

Functii

Localizare

Similar cartilajului hialin, dar cu mai multe fibre elastice in matrice

Mentine forma unei structuri, permitand in aceasi timp si o mare flexibilitate

Sustine urechea externa (pavilionul si conductul auditiv extern) si formeaza epiglota

Formeaza aripile nasului, unele portiuni ale laringelui si ale trompei lui Eustachio

Cartilajul fibros (=fibrocartilaj)

Este un perfect intermediar structural intre cartilajul hialin si tesutul conjunctiv dens regulat. Sirurile de condrocite (o trasatura a cartilajului) alterneaza cu siruri de fibre colagene groase (o trasatura a tesutului conjunctiv dens regulat). Fiind compresibil si rezistand si la tensiune/tractiune, fibrocartilajul se intalneste acolo unde sunt necesare sustinerea rigida/puternica si capacitatea de a rezista la presiuni mari. De exemplu: discurile intervertebrale (paturi/straturi rezistente dintre corpurile vertebrelor) si cartilajele spongioase ale genunchiului (meniscuri) sunt structuri fibrocartilaginoase.

Tesutul cartilaginos fibros

Descriere

Functii

Localizare

Matrice similara cu cea a cartilajului hialin, dar mai putin rigida

Fibre colagene groase sunt predominante

Rezistenta la tractiune/intindere/rupere, avand si capacitatea de a absorbi socurile de compresie

Discurile intervertebrale

Simfiza pubiana

Meniscurile articulare (genunchi)

Uneori si la locul de insertie a tendonului pe os





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Increngatura Ctenaria
Structura vaselor de sange
IERARHIZARI IN BIOLOGIE
MORFOLOGIE BACTERIANA
GLANDELE ENDOCRINE
Structura rinichiului
Encefalul (sectiune longitudinala)
Plastidele



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu