Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » biologie
Tesutul muscular

Tesutul muscular


Tesutul muscular

Tesutul muscular se diferentiaza in:

Tesutul muscular striat;

Tesutul muscular neted;



3)Tesutul muscular striat de tip cardiac

1. Tesutul muscular striat

Tesutul muscular striat formeaza muschii sche­letici ai corpului, organele active ale aparatului lo­comotor.

Fibra musculara striata este o celula dezvoltata in sens contractil, de forma cvasicilindrica si avand urmatoarele dimensiuni:

diametru in medie de 80 µ;

lungime intre l mm si 30 cm.

La extremitati se continua cu fibre tendinoase.

In fiecare fibra musculara se termina o ramificatie nervoasa; jonctiunea mioneuronala for­meaza placa motorie

1.1. In structura fibrei musculare striate intra:

sarcolema sau membrana celulara;

aparatul flbrilar;

sarcoplasma.

Aparatul fibrilar contactil este format din fascicule de miofibrile dispuse paralel in lungul fibrei musculare.

Fiecare miofibrila este alcatuita din doua tipuri de miofilamente:

miofilamentele de miozina sunt mai groase.

Fiecare astfel de miofiiament este inconjurat de 6 miofilamente subtiri,

miofilamentele de actina sunt mai subtiri.

Fiecare astfel de miofliament este inconjurat de 3 miofilamente groase.

Sarcoplasma

Sarcoplasma reprezinta citoplasma necontractila. Ea contine nume­rosi nuclei si organitele celulare (reticulul endoplasmic neted si rugos, mitocondriile cu rol in metabolismul oxidativ) si un bogat continut de mioglobina care fixeaza oxigenul.

Fibrele musculare striate se grupeaza in:

fibre rosii sau lente, bogate in sarcoplasma, care se contracta lent si au regim de functionare continuu, rezistand la oboseala. Ele predo­mina in muschii extensori.

fibre albe sau rapide, sarace in sarcoplasma, dar caracterizate prin dezvoltarea aparatului fibrilar contractil.

1.2. Proprietatile fiziologice ale muschilor striati

Elasticitatea este proprietatea unui corp de a opune rezistenta deformarilor, revenind la forma initiala dupa incetarea actiunii deforma­toare.

Excitabilitatea este proprietatea de a trece din stare de repaus in stare de excitare, sub actiunea unui stimul de o anumita durata si inten­sitate.

Contractia musculara este rezultatul stimularii electrice directe a unui muschi sau indirecte a acestuia prin nervul motor, cu producerea unei secuse musculare (o scurtare rapida urmata de revenire).

Secusa musculara este manifestarea functionala specifica a contractilitatii musculare, constand in scurtarea si dezvoltarea de tensiune in muschi.

Tonusul muscular este o stare de subcontractie a muschilor scheletici din organism.

Tonusul muscular se datoreaza excitarii cu frecventa relativ joasa a unui numar redus de unitati motorii, care se inlocuiesc reciproc.

Reactia de adaptare la frig se face prin cresterea tonusului muscu­lar, pana la aparitia frisonului, ceea ce este elementul cel mai important al termogenezei.

2. Tesutul muscular neted

Fibrele musculare netede se gasesc in peretii vaselor de sange, in peretii unor organe interne (uter, ureter, vezica urinara, tub digestiv, bronhii), la nivelul ochiului (iris, muschii acomodarii).

Structura si proprietatile fibrelor musculare netede sunt mai putin unitare decat ale fibrelor striate.

Structura

Au aspect fusiform si dimensiuni mai mici. Contin un singur nu­cleu, dispus central.

Miofilamentele nu sunt organizate in miofibrile, iar actina, miozi-na si ATP-ul se gasesc in cantitati reduse.

Placile motorii lipsesc.

Fibrele musculare netede sunt organizate in sincitiu, cu punti intre celulele vecine.

Inervatia este exclusiv vegetativa.

Proprietati

proprietatea elastica este mai putin evidenta si in detrimentul celei plastice (nerevenirea la forma initiala dupa intindere).

muschiul neted ramane in stare contractata fara consum de energie, un timp indelungat (tonus plastic).

Tesutul muscular striat de tip cardiac

Tesutul muscular striat de tip cardiac sau miocardul este de aseme­nea un sincitiu functional, deoarece fibrele musculare par a fi anastomozate. Excitatia se raspandeste in toata masa musculara a inimii, care se contracta simultan formand o singura unitate functionala, fapt deosebit de important pentru rolul ei de pompa.

Miocardul prezinta asemanator musculaturii striate, striuri trans­versale, dar mai estompate, fiind determinate de organizarea miofilamentelor de actina si miozina.

Fibrele miocardice se dispun liniar, fiind asezate cap la cap si despartite de o membrana numita disc intercalat care nu opune nici o rezistenta influxului ionic de-a-lungul axului muscular.

Sarcolema (membrana celulei miocardice) este bogata in Na+, K+ si Ca++ si contine ATP-aza Na^ - K+ dependenta, care asigura procesul repartitiei inegale intra- si extracelulare a ionilor de Na+ si K, precum si o ATP-aza care asigura transferul Ca++ extracelular in schimbul Na+, in cursul activarii si depolarizarii.

Reticulul endoplasmatic este bine dezvoltat si are rolul de a fixa Ca in diastola si de a-1 elibera in sistola, intervenind astfel in activi­tatea ciclica a inimii.

Miocardul este organizat in doua unitati distincte: musculatura atriala si musculatura ventriculara, separate prin tesut fibros si conectate doar prin nodul atrio-ventricular.

Musculatura ventriculara este mult mai dezvoltata deoarece solici­tarea functionala este mai mare.

Fibrilatia atriala nu afecteaza prea mult functia de pompa a inimii, dar cea ventriculara de o anumita durata, este incompatibila cu viata.

Miocardul mai contine zone de musculatura cardiaca asemanatoare tesutului miocardic embrionar, numite tesut nodal sau embrionar specific.

Acesta este format din celule fuziforme care se anastomozeaza in retea sau cordoane.

Ele contin miofibrile cu striatii putin evidente, asezate longitudinal sau transversal, trecand dintr-o celula in alta.

Acest tesut formeaza aparatul de conducere al inimii, si alcatuieste:

nodul sinuzal sau sino-atrial;

nodul atrio-ventricular;

fasciculul His;

reteaua Purkinje.

Proprietatile miocardului

automatismul (cronotropismul) = inima se contracta ritmic datorita unor impulsuri produse in ea insasi si anume la nivelul tesutului nodal.

conductibilitatea (dromotropismul) prin care se asigura raspandirea excitatiei in intregul miocard. Ca si automatismul, conductibilitatea este asigurata de tesutul cardiac specific.

excitabilitatea (batmotropismul).

contractilitatea (inotropismul),

tonicitatea (tonotropismul).

Definitia data anterior tonusului muscular, nu se poate aplica mio­cardului, deoarece acesta este sau contractat sau relaxat, niciodata in stare de semicontractie

Tonicitatea desemneaza deci starea functionala in care este sur­prins miocardul in momentul in care se declanseaza excitatia. Se mai foloseste si termenul de stare functionala a miocardului, care ii confera o apreciere calitativa atat in conditii normale, cat si patologice.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.