Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » biologie
Tesutul conjunctiv

Tesutul conjunctiv


Tesutul conjunctiv

1. Caractere generale

Tesutul conjunctiv cuprinde un grup de tesuturi care indeplinesc rol trofic si mecanic in organism. El intra in alcatuirea tuturor organelor, constituind elementul de unire al partilor componente ale acestora si ale organelor intre ele. Embriologic, se dezvolta din mezoderm.

Tesutul conjunctiv este format din:



celule;

substanta fundamentala;

fibre.

Tesutul conjunctiv are proprietatea de a se metaplazia sau de a-si modifica structura: de ex., in anumite conditii, tesutul conjunctiv lax se poate transforma in tesut osos sau cartilaginos (ex. Formarea calusului intr-o fractura este un proces de metaplazie osoasa).

Clasificarea tesuturilor conjunctive, in functie de rolul indeplinit in organism, se face in: tesuturi trofice si tesuturi mecanice

Tesuturile conjunctive trofice

Au rol in nutritia organismului. Din acest grup fac parte:

tesutul conjunctiv lax;

tesutul adipos;

Tesutul conjunctiv lax este distribuit in toate organele corpului. El insoteste vasele sanguine si nervii in traiectul lor spre organe si in interiorul acestora. Este localizat sub tegument, formand hipodermul, submucoasele si seroasele corpului, in muschi.

Tesutul adipos

Datorita continutului mare in grasimi, tesutul adipos constituie o rezerva a organismului care poate fi mobilizat la nevoie. El se distribuie sub tegument si in jurul organelor interne, avand rol protector

Tesuturi conjunctive mecanice

Cuprind tesuturile conjunctive in care predomina fibrele conjunc­tive, in dauna celulelor si substantei fundamentale. Se impart in:

tesut fibros;

tesut tendinos;

tesut aponevrotic;

tesut cartilaginos;

tesut osos.

Tesutul conjunctiv fibros

Formeaza fasciile de invelis ale corpului si capsula unor organe interne (ficat, rinichi, splina).

De asemenea, tesutul conjunctiv fibros alcatuieste dermul (care se gaseste sub epiderm), fasciile de acoperire ale muschilor, periostul oa­selor, capsula si ligamentele articulare, perinervul.

Tesutul conjunctiv tendinos

Formeaza tendoanele (ex. tendonul lui Achile), prin care muschii se fixeaza pe oase.

Tesutul conjunctiv aponevrotic

Formeaza aponevrozele (ex. aponevroza palmara, aponevroza plantara).

3.4. Tesutul conjunctiv elastic

Este dispus sub forma de lamele elastice in peretii vaselor sanguine, contribuind la realizarea pulsului arterial.

Formeaza ligamentele galbene dintre vertebre, cu rol important in mecanica vertebrala.

Tesutul conjunctiv cartilaginos

Este un tesut mecanic, care se dezvolta in zonele de presiune si frecare pentru a asigura rezistenta.

Tesutul cartilaginos este format din celule, substanta fundamentala si fibre conjunctive.

Celulele au forma ovala sau globuloasa. Celulele cartilaginoase tinere se numesc condroblasti, iar celulele adulte condrocite.

Grupate cate 2 sau mai multe celule, inconjurate de o capsula speciala, formand condromul.

Substanta fundamentala este impregnata cu condrina.

Condrina confera rezistenta tesutului cartilaginos.

Substanta fundamentala este produsa de celulele conjunctive.

Fibrele conjunctive care intra in alcatuirea cartilajului sunt:

fibrele colagene;

fibrele elastice.

Nutritia cartilajului se face prin imbibitie, deoarece nu contine vase sanguine.

Cartilajul are proprietatea de a se metaplazia, transformandu-se in tesut osos.

In functie de cantitatea si calitatea fibrelor continute, exista 3 tipuri de tesut cartilaginos

I. Cartilajul hialin. Cartilajul hialin intra in alcatuirea:

scheletului embrionar (cea mai mare parte a acestuia);

cartilajului de crestere diafizo-epifizar;

scheletului cartilaginos al traheei si bronhiilor;

cartilajului nazal;

portiunii cartilaginoase a coastelor

II. Cartilajul elastic. Cartilajul elastic formeaza:

pavilionul urechii;

epiglota;

cartilajele laringelui

III. Cartilajul fibros. Cartilajul fibros intra in alcatuirea:

discurilor intervertebrate;

cartilajelor simfizelor;

meniscurilor;

unor ligamente, de ex.: ligamentul rotund al capului femural.

3.6. Tesutul conjunctiv osos

Tesutul osos este cel mai rezistent si dur tesut mecanic conjunctiv. Este un tesut conjunctiv metaplaziat. Tesutul osos este format din:

A. celule osoase;

B. substanta fundamentala;

C. substanta osoasa.

A Celula osoasa, numita in stadiul tanar osteoblast, iar in stadiul adult, osteocit, deriva din celula mezenchimala.

B. Osteocitele au forma ovalara, turtita, cu numeroase prelungiri. Ele sunt adapostite in mici cavitati stelate sau fuzioforme, sapate in substanta fundamentala, numite osteoplaste.

Din peretii osteoplastelor pleaca   numeroase canalicule subtiri care se anastomozeaza cu caniculele osteoplastelor vecine.

Canaliculele sunt strabatute de prelungirile os-teocitelor si se anastomozeaza cu cele ale osteocite-lor vecine.

Osteoblastii au o bogata activitate secretorie, participand la formarea oseinei si a unei fosfataze. Osteoblastul se poate transforma in osteoclast si in­vers. Osteoclastul este o celula care intervine in perioada de formare a osului, indeplinind rolul de distrugere si limitare a formarii tesutului, in functie de necesitatile fizio­logice.

Pe masura ce osteocitul imbatraneste activitatea lui secretorie scade, ca si volumul sau.

C. Substanta fundamentala a osului se compune din:  

o parte organica;

o parte minerala.

Componenta organica reprezinta 34% din substanta fundamentala si este formata din oseina.

Componenta minerala reprezinta 66% din substanta fundamentala si este formata din microcristale de fosfat tricalcic, la suprafata caruia sunt absorbite cristale foarte fine de carbonat de Ca, carbonat de Mg si carbonat de Na.

Tesutul osos formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul de sustinere a partilor moi ale organismului; este totodata un important rezervor de substante fosfocalcice.

In functie de structura si arhitectonica sa, exista doua varietati de tesut osos:

tesut osos compact;

tesut osos spongios.

Tesutul osos compact formeaza diafiza oaselor lungi, portiunea ex­terna a epifizelor si oaselor scurte, lama externa si interna a oaselor late.

Pe sectiune transversala, diafiza unui os lung este formata:

-in portiunea centrala de canalul medular;

-la exterior de periost

Microscopic substanta osoasa a diafizei, prezinta o serie de canale numite canale Havers. Acestea contin:

capilare sanguine;

terminatii nervoase;

-tesut conjunctiv lax, in cantitate redusa

In jurul canalelor Havers, substanta osoasa este dispusa in lamele osoa­se concentrice, in grosimea carora se gasesc osteoplastii ce contin osteocitele.

Scheletul lamelelor este format din oseina si fibre de colagen paralele intre ele. Fibrele de colagen din lamelele vecine au directii oblice, spiralate sau circulare. Aceasta structura asigura o deosebita rezistenta osului

Un canal Havers, impreuna cu lamelele din jur formeaza osteonul sau sistemul Havers , unitatea morfo-functionala a osului.

Intre sistemele haversiene se gasesc arcuri de lamele osoase, res­turi de osteoane rezultate in urma remanierii osoase, formand sistemele interhaversiene

Tesutul osos spongios formeaza epifizele oaselor lungi, oasele scurte si late.

Tesutul osos spongios este format din lame osoase numite trabecule, alcatuite la randul lor din mai multe lamele.

Lamele osoase delimiteaza cavitati cu aspect si marimi diferite, numite areole, care dau osului aspect de burete.

Areolele si lamele osoase sunt sisteme haversiene incomplete.

Areolele comunica intre ele si contin maduva osoasa sau maduva rosie, hematoformatoare.-





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.