Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » botanica
Plante gazda

Plante gazda


Plante gazda, simptome. Plantele de cartof (Solanum tuberosum) infectate natural manifesta simptome care variaza cu sezonul, constand in piticire, aparitia pe frunze a unor pete sau desene lineare (borduri) drepte, curbe sau in forma de V, galbene sau necrotice, evidente mai ales pe frunzele bazale, cele tinere fiind mici, cu suprafata ondulata sau rasucite, simptomele aparand numai pe aproximativ jumatate din plantele crescute din acelasi tubercul. Caracteristice sunt simptomele produse la tuberculi, de regula in timpul pastrarii. Examinati in sectiune, tuberculii unor soiuri, cum este Arran Pilot, manifesta, in anul infectarii plantelor din sol, arcuri interne brune ("spraing") corespunzatoare unor inele brune aparute la suprafata tuberculilor, formarea acestora fiind un raspuns la o schimbare specifica a temperaturii inainte sau dupa recoltare. Tuberculii altor soiuri, pot mnifesta inele superficiale usor adancite fara simptome interne sau nu manifesta semne de infectie. Tuberculuii unor soiuri formati pe plantele crescute din tuberculi infectati pot fi lipsiti de simptome, crapati, distorsionati sau cu pete inelare brune. În S.U.A., virusul a fost descoperit la cartofii "Shepody" si "Russet Burbank" in timpul patrarii, tuberculuii manifestand arcuri si pete necrotice interne ("spraing"), arcuri necrotice interne partiale sau totale, unice sau multiple concentrice, neasociate cu simptome externe. În regiunea Andeana a Americii de Sud, virusul infecteaza natural si unele specii de buruieni din familiile Chenopodiaceae si Solanaceae. Prin inoculari artificiale, a fost transmis la Atriplex hortensis, Atropa bella-donna, Beta vulgaris, Capsicum annuum, Chenopodium album, C. amaranticolor, C. foliosum, C. quinoa, Datura ferox, D. stramonium, Hyoscyamus niger, Lycopersicon esculentum, Nicandra physaloides, Nicotiana benthamiana, N. clevelandii, N. debneyi, N. glutinosa, N. rustica, N. tabacum, Petunia hybrida, Physalis floridana, Ph. peruviana, Solanum nigrum, S. tuberosum si Tetragonia expansa. La 13-16°C, plantele de Chenopodium amaranticolor reactioneaza prin leziuni locale necrotice fine concentrice mari fara infectie sistemica, Nicotiana tabacum (soiurile Xanthi-nc sau Samsun NN), la temperaturi sub 20°C, prin inele clorotice sau necrotice pe frunzele inoculate, infectia sistemica manifestandu-se, mai ales iarna, prin desene lineare clorotice sau necrotice in forma de ghimpi, iar Nicotiana debneyi reactioneaza prin pete necrotice sau inele clorotice sau necrotice pe frunzele inoculate si desene lineare clorotice sau necrotice in forma frunzei de stejar asociate cu nervurile pe frunzele tinere.



La cultivarea si multiplicarea virusului se folosesc Nicotiana benthamiana, N. debneyi si N. clevelandii, iar ca plante diferentiale nesusceptibile Chenopodium capitatum, Lycium hamilifolium si Solanum dulcamara. Identificarea virusului in probele de sol se realizeaza cultivand plantele de Nicotiana debneyi in solul respectiv, dupa ce acesta a fost uscat la aer (20°C) timp de 14 zile. Virionii se gasesc in citoplasma celulelor foliare. În celulele infectate apar incluziuni sub forma de viroplasme si agregate sub forma de manunchiuri rasfirate continand virioni. Experimental, virusul a fost transmis prin inoculare de suc. În natura, se raspandeste prin tuberculii de cartof si prin sol, in prezenta ciupercii Spongospora subterranea. În sporii de rezistenta ai acesteia, virusul ramane infectios timp de cel putin 2 ani. Virusul nu se raspandeste la toti tuberculii plantelor infectate si nici nu a putut fi transmis experimental la sporii ciupercii vectoare. Sucul extras din frunze contine putini virioni. Inactivarea termica are loc la 75-80°C, longevitatea in vitro este de pana la 70 zile, dar scade mult dupa 24 ore la temperatura camerei, iar dilutia limita este intre 10-2-10-4. Virionii sunt in forma de bastonase drepte, de 18-20 nm in  diametru, avand doua lungimi modale mai putin clare, de 100-150 si 250-300 nm, canalul central fiind evident si structura helicoidala evidenta la capetele particulelor. La ultracentrifugarea preparatelor purificate este posibil sa apara trei componente, genomul este format din ARN monocatenar linear tripartit, iar in virion se gaseste o singura proteina. Masurile de prevenire constau in eliminarea plantelor infectate din cultura, folosirea materialului de plantare liber de virusuri, evitarea amplasarii cartofului pe solele contaminate si obtinerea soiurilor rezistente inclusiv prin transformare genetica. Testarea cartofului de samanta pentru acest virus se poate face prin transmiteri pe plante test mentinute la temperaturi sub 160C, sau testele ELISA si RT-PCR. Deoarece nu toate plantele care cresc din tuberculi bolnavi devin infectate, virusul se elimina singur din loturile de samanta, prin cultivarea acestora pe terenuri necontaminate.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.