Virusul 3 al sparanghelului

Asparagus virus 3 AV-3 - Virusul 3 al sparanghelului, Potexvirus, Flexiviridae, (Pop, 2009, TVV, III, 30). A fost identificat prima data la Asparagus spp. in Japonia (Fujisawa, 1986, Phytopath. Soc. Japan 52, 2), in prezent fiind raspandit in estul Asiei. Plantele infectate natural manifesta cloroze foliare fine, variabile in functie de sezon. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Amaranthus retroflexus, Beta vulgaris, Chenopodium amaranticolor, C. murale, C. quinoa, Datura metel, D. stramonium, Glycine max, Gomphrena globosa, Nicotiana glutinosa, N. megalosiphon, N. rustica, N. tabacum, Pisum sativum, Sesamum indicum, Solanum tuberosum, Spinacia oleracea, Tetragonia expansa, Vicia faba, Vigna angularis, V. unguiculata ssp. sesquipedalis si Zinnia elegans (Fujisawa, 1986, l.c Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale necrotice fara infectie sistemica la Nicotiana tabacum cv. Bright yellow si Vicia faba, mozaic la Chenopodium quinoa si Nicotiana clevelandii, mozaic slab la Nicotiana debneyi si Glycine max si infectie latenta la Spinacia oleracea. Virionii se gasesc in citoplasma celulelor mezofilului foliar, incluziunile celulare fiind absente. Experimental, virusul se transmite prin inoculare de suc, iar in natura se raspandeste in lipsa vectorilor animali. Sucul foliar contine numerosi virioni, inactivarea termica are loc 60⁰C, longevitatea in vitro este 23 zile, iar dilutia limita 10^-4. Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, cu o lungime modala clara de 580 nm, grosi de 13 nm, avand canalul central obscur si arhitectura helicoidala obscura, iar preparatele purificate se sedimenteaza sub forma unui singur component.