Virusul latent al kalanchoei

Virusul latent al kalanchoei - Kalanchoe latent virus KLV, Carlavirus, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 176), sin. Kalanchoe I virus, tulpini: KV-1, KV-2. Virusul a fost descris prima data la Kalanchoe blossfeldiana, in S.U.A. (Hearon, 1981, Phytopatology 71, 767), fiind identificcat ulterior si in Belgia (Paluden, 1985, Tidsskr. Pl. Avl. Plantele de Kalanchoe blossfeldiana infectate natural nu manifesta simptome externe. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Chenoppodium album, C. amaranticolor, C. capitatatum, C. murale, C. quinoa si Tetragonia expansa, nesusceptibile fiind Beta vulgaris, Calendule officinalis, Capsicum sativus, Cucurbita pepo, Dahlia pinnata, Datura metel, D. stramonium, Fagopyrum esculentum, Glycine max, Gomphrena globosa, Hibiscus cannabinus, H. esculentus, Lycopersicon esculentum, Nicotiana benthamiana, N. clevelandii, N. debneyi, N. glutinosa, N. glutinosa x clevelandii, N. megalosiphon, N. rustica, N. tabacum, Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris, Pisum sativum, Plantago rugelii, Saponaria vaccaria, Solanum melongena, S. rostratum, Spinacia oleracea, Tropaeolum majus, Vicia faba, Vigna unguiculata si Zinnia elegans. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale fara infectie sistemica la Chenopodium album, C. amaranticolor, C. murale, C. quinoa si Tetragonia expansa. Tulpina KV-2 produce infectie sistemica la Chenopodium amaranticolor si C. quinoa.

Virionii se gasesc in citoplasma celulelor infectate din mezofil si parenchimul vascular, unde se gasesc si incluziuni sub forma de viroplasme continand virioni, incluziuni fusiforme formate din agregate de particule paralele si pungi de material citoplasmatic, vezicule sau microcorpi. Agregate de virioni se gasesc, de asemenea, in lungul organelelor si a tonoplastului, benzi de virioni si incluziuni asemanatori ampretelor digitale gasindu-se si in celulele din cadrul benzilor locale. Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare de suc, iar in natura se raspandeste prin multiplicarea plantelor infectate. Sucul foliar contine numerosi virioni. Inactivarea termica are loc la 75-80ºC iar longevitatea in vitro este de 3-5 zile. Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, avand o lungime modala clara de 600-640 nm, canalul axial obscur si structura helicoidala obscura. Preparatele purificate se sedimenteaza sub forma unui singur component, genomul consta din ARN monocatenar, iar virionii contin o singura proteina capsidala. Plantarea de material de inmultire liber de virus, care, la KV-1, a fost obtinut prin procedeul culturilor meristematice precedat de termoterapie (Paludan, 1985, l.c.).