Virusul mozaicului slab al golomatului

Virusul mozaicului slab al golomatului - Cocksfoot mild mosaic virus, CMMV, Sobemovirus. A fost descris prima data la Phleum pratense si Dactylis glomerata in Anglia si Germania, Carr (1966) si Huth (1968, Phytopath. Z., 62, 300), fiind raspandit in Anglia, Canada, fosta Cehoslovacie, Danemarca, Franta, Germania si Norvegia. În conditii naturale, virusul produce simptome persistente, cu variatii sezoniere, sub forma de striuri verzi deschis sau cloroze foliare fine la Agrostis stolonifera, Bromus mollis, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Holchus lanatus, Phleum pratense si Poa trivialis. La inocularea artificiala, Avena sativa, D.glomerata, F. pratense, Secale cereale si Setaria italica reactioneaza prin mozaicuri slabe difuze, iar Hordeum vulgare prin dungi de culoare verde deschis. Alte specii susceptibile sunt Avena strigosa, Bromus inermis, B. racemosus, B. secalinus, B. tectorum, Lamarkia aurea, Lolium multiflorum, L. temulentum, L. persicum, Panicum miliaceum, Paspalum membranaceum, Phalaris arundinacea, Phleum arenarium, Poa compressa, Secale cereale, Setaria viridis, Triticum aestivum si Zea mays. Inoculate artificial, plantele de Hordeum vulgare reactioneaza prin dungi de culoare verde deschis, cele de Avena sativa, Dactylis glomerata, Festuca pratense, Secale cereale si Setaria italica prin mozaicuri difuze sistemice slabe, la ultima specie simptomele aparand dupa 7 zile, aceasta folosindu-se si la mentinerea si propagarea virusului, iar nesusceptibile la CMMV sunt Agropyron repens, Anthoxanthum odoratum si Lolium perenne. Experimental, virusul poate fi transmis prin inoculare de suc. În natura, se raspandeste, nepersistent si cu eficienta redusa, prin Myzus persicae (Afidae ca vectori fiind mentionati, de asemenea, Oulema melanopa si O. cyanella. Nu se transmite prin contactul dintre plante, nici prin polen sau samanta. Sursele de infectie sunt asigurate de speciile de plante susceptibile perene. Sucul extras din frunzele infectate contin numerosi virioni. Inactivarea termica are loc la 80-85ºC, longevitatea in vitro este de 3 zile, dilutia limita 10^-5, iar la -20°C infectiozitatea este mentinuta pana la 5 ani. Virusul poate fi purificat prin clarifierea sucului cu n-butanol si ultracentrifugare, dovedindu-se puternic imunogen (Huth s.a., 1970, Phytopath. Z. 68, 367). Virionii sunt izometrici, de 25-30 nm in diametru, avand aranjamentul capsomerelor evident si, unele, profil unghiular. Nu se gasesc particule goale, dar penetrarea colorantului este variabila. La ultracentrifugare, preparatele purificate se sedimenteaza sub forma unei singure fractii, genomul consta din ARN monocatenar, linear, unipartit, iar  virionii contin o singura proteina capsidala. La clonele valoroase si in cazul culturilor speciale (ameliorare, producere de samanta), boala poate fi prevenita prin izolarea in spatiu a acestora de culturile mai vechi si combaterea preventiva a vectorilor.