Virusul patarii onelare a citrusilor

Virusul patarii onelare a citrusilor - Citrus ringspot virus, CRSV. Virusul a fost raportat prima data, la citrang (Citrus sinensis x P. trifoliata) in California, S.U.A., de Wallace si Drake in 1968. Ulterior, virusuri aparent inrudite au fost descrise si in alte tari (vezi Timmer si Garsney, 1979, Phytopathology 69, 200). Boala este raspandita in Argentina, fiind tinuta sub control prin producerea materialului de inmultire liber de virus. La speciile de Citrus infectate natural, virusul produce epinastie, pete clorotice, marmorare, patari inelare sau desene clorotice formate din pete mari neregulate pe frunzele mature. Tulpina necrotica, descrisa de Timmer (1974, Phytopathology 64, 389-394), se manifesta prin pete mici, blocuri clorotice si patare inelara pe frunze, pete, blocuri si depunere de gome pe fructe si aparitia de necroze pe lastarii tineri. Prin inoculari mecanice, virusul a fost transmis la Catharanthus roseus, Chenopodium amaranticolor, C. quinoa, Citrus aurantifolia, C. aurantium, C. limon, C. medica, C. paradisi, C. sinensis, Crotalaria spectabilis, Cucumis sativus, Gomphrena globosa, Helianthus annuus, Nicotiana benthaminana, N. cleveladii, N. megalosiphon, N. rustica, N. tabacum, Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris, Pisum sativum, Poncirus trifoliata, Sesamum indicum si Zinnia elegans. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale la Chenopodium quinoa si Phaseolus vulgaris soiul Kindney si infectii latente la Zinnia elegans cv.Thembelina. Virusul este neuniform raspandit in tesuturi, izolandu-se numai din frunzele care manifesta simptome. Experimental, virusul se transmite prin inoculare de suc si toate tehnicile de grefare si altoire, iar in natura este raspandit prin producerea si comercializarea materialului saditor infectat. Este posibil, ca virusul sa se transmita si printr-un vector, in Argentina, raspandirea acestuia nefiind corelata cu plantarea materialului saditor sanatos sau bolnav. Longevitatea in suc este de 2 zile la 4ºC, dilutia limita 10^-2, sucul foliar contine putini virioni. Virionii sunt filamentosi, foarte flexuosi, avand 8-10 nm in diametru si lungimi de 300-500 nm sau 1500-2500 nm. Preparatele purificate se sedimenteaza sub forma a doua componente. Probabil, genomul este format din doua parti de ARN monocatenar. În virioni, se gaseste o singura proteina capsidala. Princpalele masuri de prevenire constu in producerea materialului saditor liber de virus si eliminarea pomilor infectati din culturi.