Virusul
patarii stelate a piersicului - Peach asteroid spot virus, PASV, sinonim Marmor astri Holmes, necaracterizat morfologic si biochimic,
(Ref. Pop, 2009, TVV, III, 424).
Boala "asteroid spot" a fost observata prima data pe portaltoii de
piersic ai unor pomi, la o statiune experimentala din California
si, in 1939, intr-o plantatie de piersic din acelasi
stat (Cochran si Smith, 1951, In: Virus dis. and other
disorders with viruslike symptoms of stone fruts in N.A. Agriculture Handbook
10, p. 84). Boala este raspandita la
piersic in Texas si in California. A fost
observata, de asemenea, in Oregon, Texas, Utah si Colorado
(S.U.A.) si la un piersic foarte batran in Mexico, importanta
ei economica fiind redusa. Ulterior, a fost semnalata in
Jugoslavia si intr-o plantatie de prun din Maroc (Fischer si Baumann, 1979, Abst. 11 th Int. Symp. on Fruit TreeVirus Dis.
Acta Hort. 42). Simptome asemanatoare s-au gasit si
in unele plantatii tinere de piersic din tara noastra (I.Pop, nepublicat). Patara
stelata a fost observata in natura la piersic (P. persica), nectarine (P. persica var. nectarina), migdal (P.
amygdalus), cais (P. armeniaca),
prunul japonez (P. salicina), prunul domestic (P. domestica), caisul japonez (P. mume) si caisul ansu (P. armeniaca var. ansu), experimental, fiind reprodusa la piersic, cais, prunul
japonez si maigdal (Cochran
si Smith, 1951, l.c.). La
piersic (P. persica), simptomele apar
la aproximativ 6 saptamani de la pornirea vegetatiei,
devenind mai pronuntate in luna august. Pe frunze
apar, la inceput, pete mici, trasnlucide, verzi deschis,
contrastand evident cu tesuturile normale, de culoare
verde-inchis.
Spre maturitate, tesuturile normale ale
unor frunze
devin galbene, in timp ce petele complet formate raman de
culoare verde galbuie. Uneori, petele mai mari au
centrul verde, devenind de forma inelara. În cazul unor frunze,
apar pete mai mari, clorotice, unghiulare in lungul nervurilor. Marimea, intensitatea si numarul petelor sunt
variabile, depinzand, probabil, de tulpina virusului. La soiurile
de piersic si de nectarine cu pulpa alba,
petele sunt mai pronuntate decat la cele cu pulpa galbuie.
Simptomele apar, de regula, in fiecare an, fiind
mai evidente in primii ani dupa infectie. La prunul
japonez (P. salicina), simptomele
sunt asemanatoare cu cele de la piersic, dar variaza in
functie de soi, Santa Rosa tardiv, fiind
mai mult afectat decat Santa
Rosa normal, Wickson si Satsuma. La pomii de prun
italian soiul d'Agen si de migdal inoculati
experimental, simptomele sunt neclare. La cais (P. armeniaca), simptomele sunt evidente in primii ani de la
infectie, dar nu mai apar dupa generalizarea acesteia. Transmiterile
de la prunii si piersicii infectati natural la cais au dat rezultate
variabile, unele izolate producand simptome clare,
altele simptome slabe. De regula, piersicii
inoculati toamna prin grefare de scoarta manifesta simptome
primavara urmatoare, la 6-8 saptamani de la pornirea
vegetatiei. La altoirea indicatorului pe pomisori
infectati in repaos, simptomele apar la 8 saptamani
de la pornirea lor in vegetatie. Aparent, translocarea virusului are
loc cu viteza redusa, simptomele initiale fiind slabe si,
ulterior, mai intense. Aparitia generalizata a
infectiei in unele plantatii pledeaza pentru
existenta unui vector inca neidentificat. Desi nu este clar daca patarea stelata produce pagube
sau nu, se recomanda ca aparitia ei sa fie evitata, prin
plantarea de material saditor certificat, liber de aceasta boala.
.com