Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
CARACTERIZARE CLIMATICA

CARACTERIZARE CLIMATICA



CARACTERIZARE CLIMATICA

Datele climatice inregistrate la statia Filaret situeaza teritoriul cercetat predominant in limitele climatului cald-secetos si mai putin in climatul moderat termic-subumed. Acest lucru reiese si din studiul privind zonarea agroclimatica a Romaniei intocmit de A.N.M. (1989), pe baza observatiilor meteorologice dintr-un lung sir de ani (1892-1982). (tabel 1,2)

Din harta care insoteste studiul mentionat mai sus, reiese de asemenea ca bazinul Calnaului apartine zonei calde-secetoase, subzonei a 3-a si a 4-a si a zonei moderate termice-subumede, subzona 1, caracterizate prin valori mari ale resurselor termice, resurse hidrice moderate, rezerve de umiditate accesibile in sol scazute si indici de stres termici si hidrici apreciabili.

In ceea ce priveste temperatura medie anuala in zona calda secetoasa, subzona 3, aceasta depaseste 11sC (10,5-11,5sC). Suma temperaturilor mai mari de 0sC (globale), se situeaza intre 4200-4300sC, iar a celor ce depasesc 10sC (efective) intre 1500-1800sC (tabel ). Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) poate urca pana la 23,5sC (22,5-23,5sC); temperatura maxima absoluta nu depaste 42,0sC (42,0sC), iar cea minima scade pana la - 35sC. Durata perioadei fara inghet nu depaste 230 zile/an (220-230 zile/an).



In ceea ce priveste resursele hidrice (precipitatiile) acestea se caracterizeaza prin cantitati medii anuale de 400-550 mm. Cantitatile medii ale lunilor noiembrie-martie nu depasesc 225 mm (175-225 mm), cele ale lunii mai sunt foarte scazute (55-65 mm), iar in lunile iunie-octombrie pot creste pana la 350 mm. In luna iulie rezervele de umiditate din sol incep sa scada (40-65 mm) cand si consumul de apa al plantelor se accentueaza, iar evapotranspiratia se apropie tot mai mult de cotele maxime.

Parametrii de stes termici se caracterizeaza prin valori ce confirma caracterul secetos al subzonei si implicit al teritoriului. De exemplu, suma temperaturilor critice (> 32sC) ajunge pana la valori de 40-55 in perioada mai-septembrie si respectiv unitati de ger (< -15sC) de 10-20.

Primul inghet de toamna cu ts <0sC este mentionat intre 1-10 noiembrie iar cel cu ts -2sC intre 11-15 noiembrie. Ultimul inghet de primavara cu temperaturi < 0sC are loc intre 1-6 aprilie iar cel cu temperaturi < -2sCintre 13-20 martie.

Numarul de zile cu umiditate relativ scazuta (≤ 30%) (% din numarul zilelor) in perioada 1 aprilie-31 august variaza intre 30-40. Evapotranspiratia a fost evaluata la 730 mm, ceea ce creeaza un deficit de umiditate (Pp-ev) de 210-270 mm.

In ceea ce priveste subzona 4 a zonei calde-secetoase, aceasta se caracterizeaza printr-o temperatura medie anuala ce nu depaseste 11,0sC (10,0s-11,5sC). Suma temperaturilor mai mari de 0sC (globale) se situeaza intre 4000-4300sC, iar a celor ce depasesc 10sC (efective) intre 1400-1700sC (tabel 1). Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) poate urca pana la 44,0sC iar cea minima scade pana la -31sC. Durata perioadei fara inghet nu depaseste 220 zile/an.

Precipitatiile medii anuale depasesc rar 550 mm (400-500 mm), fiind distribuite neuniform in timp si spatiu. Cantitatile medii ce cad in perioada de vegetatie (aprilie-octombrie) au valori cuprinse intre 300-400 mm, iar cele din perioada rece a anului (noiembrie-martie) rar depasesc 225 mm (140-250 mm). Cele mai neansemnate cantitati de apa se inregistreaza la sfarsitul primaverii si inceputul verii (50-70 mm in luna mai).

Rezervele de umiditate accesibila in sol pe adancimea de 0-20 cm sunt deosebit de scazute la inceputul toamnei (10,0-12,0 mm) si relativ ridicate la sfarsitul primei luni de primavara (111-126 mm) pe adancimea de 100 cm. Rezervele de umiditate din sol incep sa scada dupa 20 iunie, cand si consumul de apa al plantelor se accentueaza iar evapotranspiratia se apropie tot mai mult de cotele maxime (tabel ).

Parametrii de stres termici se caracterizeaza prin suma temperaturilor critice (> 32sC) care ajunge pana la valori de 30-50 in perioada mai-septembrie si respectiv unitati de ger (< -15sC) 10-30.

Primul inghet de toamna este mentionat intre 15-18 noiembrie, dar zile cu temperaturi sub 0sC pot aparea in decada a III-a a lunii octombrie. Ultimul inghet de primavara se produce frecvent la jumatatea perioadei de primavara (11-16 aprilie).

Numarul de zile cu umiditate relativ scazuta (≤ 30%) (% din numarul zilelor) in perioada aprilie-august variaza intre 40-45.

Evapotranspiratia a fost evaluata la 730 mm, ceea ce creeaza un deficit de umiditate (Pp-ev) de peste 180 mm (180-230 mm).

Zona moderata termica-subumeda, subzona 1 se caracterizeaza printr-o medie anuala cuprinsa intre 9,0-10,5sC. suma temperaturilor mai mari de 0sC (globala), se situaza intre 3600-3900sC (tabel 1). Temperatura medie a lunii iulie urca pana la 22,0sC (19-22sC), temperatura maxima absoluta nu depaseste 43,5sC iar cea minima scade pana la -33sC. Durata perioadei fara inghet depaseste cu putin 200 zile/an (200-210 zile/an).

Precipitatiile medii anuale pot ajunge pana la 700 mm (450-700 mm). Cantitatile medii ce cad in perioada de vegetatie (aprilie-octombrie) au valori cuprinse intre 350-450 mm, iar cele din perioada rece a anului (noiembrie-martie) sunt cuprinse intre 140-250 mm. Cele mai mici cantitati de apa cad in luna mai (65-80 mm).

Parametrii de stres termici se caracterizeaza printr-o suma a temperaturilor critice (>32sC) care poate atinge valori de 10-40 in perioada mai-septembrie si unitati de ger 10-30 (<-15sC).

Primul inghet de toamna intre 25-30 noiembrie, dar zile cu temperaturi sub 0sC apar intre 18-21 noiembrie. Ultimul inghet de primavara se produce frecvent in perioada 1-7 aprilie.

Numarul de zile cu umiditate relativ scazuta (≤30%) (% din numarul zilelor) in perioada aprilie-august variaza intre 30-40, iar deficitul de umiditate este de 140-230 mm.

Regimul termic

Temperatura medie a aerului la statia Filaret este 10,9sC calculata pe baza observatilor meteorologice pe un numar triplu de ani (1896-1955). In ceea ce priveste mersul anual si lunar al temperaturii, acesta ilustreaza valori scazute doar in timpul trimestrului rece (intre 0sC si –2,2sC), o incalzire brusca la inceputul primaverii (10,5sC) si apoi o crestere treptata pana la jumatatea verii, in luna iulie temperatura medie urca pana aproape de 22sC (21,8sC). Incepand din septembrie vremea se raceste usor (17,0sC), accentuandu-se in lunile urmatoare de toamna, in noiembrie temperatura medie scade pana in jurul a 4sC (tabel ).

O privire mai atenta in ceea ce priveste mersul temperaturii aerului ne arata o foarte mare apropiere intre valorile lunilor aprilie si octombrie (10,5-10,7sC).

Temperatule maxime si minime absolute ating cele mai ridicate valori in luna iulie (41,6sC), dar acestea sunt specifice si celorlalte luni de vara, in timp ce minimele se inregistreaza in ianuarie (-24,2sC). Contrastul termic intre cele doua anotimpuri extreme depaseste 65sC (65,8sC), perioada in care temperatura aerului nu coboara niciodata sub 0sC dureaza 3 sau 4 luni (mai-august) (tabel ).



Data medie a trecerii peste temperaturi de 10sC poate intarzia pana in decada a III-a a lunii februarie, in timp ce intervalul cu temperaturi medii zilnice mai mari de 5sC debuteaza in a II-a decada a lunii martie.

Cresterea temperaturii medii decadale mai mare de 10sC corespunde sezonului cald si dureaza de la inceputul lunii aprilie pana spre sfarsitul celei de-a II-a decade a lunii octombrie. Rezulta astfel ca intervalul cu temperaturi medii zilnice de peste 10sC ajunge sa depaseasca 200 zile.

Trecerea temperaturilor medii zilnice ale aerului, din nou sub 5sC are loc incepand cu a II-a decada a lunii noiembrie si poate dura pana la jumatatea primei luni de iarna.

Durata de stralucire a Soarelui, redusa (61-60 ore) cu perioada rece a aerului, corespunzand de fapt si valorilor celor mai ridicate ale nebulozitatii, se mareste treptat, astfel la jumatatea verii, cand predomina timpul senin, sa depaseasca 300 de ore (314,6 ore). Numarul annual al orelor insumeaza 2059.

Regimul si repartitia nebulozitatii in teritoriu influenteaza multe alte caracteristici ale climei. Astfel, norii pot modifica bilantul rediativ al suprafetei active, pot diminua energia calorica si luminoasa a radiatiilor solare, iar pe timp de noapte pot reduce pierderile de caldura ale solului.

In limitele teritoriului de care ne ocupam, cea mai mare nebulozitate (5,5-6,4) se inregistreaza iarna si primavara, in timp ce vara scade sub 4 (august 3,9). Numarul total al zilelor cu timp senin poate depasi frecvent 130 si predomina in partea calda a anului, iar al celor noroase a fost apreciat la 100-110 zile (cea mai scazuta frecventa lunara a timpului constatandu-se in iulie, 2-3 zile).

Inghetul si dezghetul sunt fenomene care intereseaza in mod special teritoriul de lunca al Argesului, intrucat primavara si toamna pun in pericol mai ales plantele legumicole.

Datele medii ale primului inghet (de toamna) se incadreaza in a II-a decada a lunii noiembrie. Ultimul inghet se produce in prima decada a lunii martie.

Atat toamna cat si primavara, scaderea temperaturii sub punctul de inghet este legata de invazia valurilor de aer rece dinspre est-nord est.

Durata medie a zilelor fara inghet depaseste 250 de zile, intervalul dintre primul si ultimul inghet incluzand si numeroase zile sau ore cu temperaturi pozitive.

Umiditatea relativa a aerului apare mai ridicata in anotimpul rece al anului fara sa depaseasca 95%. Cele mai coborate valori se inregistreaza in perioada calda.

Astfel, in iunie-iulie acestea scad pana la 79%. Aerul incepe sa se incarce din nou cu apa in stare de vapori, aproximativ din lunile septembrie-octombrie.

Regimul precipitatiilor

Precipitatiile atmosferice constituie cel putin pentru teritoriul cercetat, in care irigatiile nu se aplica intrucat instalatiile au fost deteriorate, o caracteristica principala a climei. Apa rezultata din ploi si din topirea zapezii reprezinta singura rezerva de umezeala a solului, necesara plantelor in perioada de vegetatie.

Cantitatile anuale de apa cazute in teritoriu sub diferita forme de precipitatii depasesc cu putin 520 mm (523,6 mm).

Mersul annual al cantitatilor de precipitatii

Sub aspectul distribuirii precipitatiilor in timpul anului pot fi deosebite doua epoci distincte: semestrul rece si uscat si semestrul cald si ploios. Astfel, in cele 6 luni calde bazinul Calnaului primeste o cantitate de precipitatii aproape dubla (321,2 mm) fata de anotimpul rece, perioada cu precipitatii abundente corespunzatoare fazei maxime de dezvoltare a vegetatiei (primavara si vara 327,9 mm).

Frecventa zilelor cu precipitatii. Cel mai mare numar de zile cu precipitatii se inregistreaza in lunile mai-iunie (17 zile). Aproape jumatate din luna mai, cad ploi pe intregul teritoriu.

Frecventa lunara a zilelor cu precipitatii scade spre sfarsitul verii si inceputul toamnei (cand predomina timpul anticiclonic), cea mai scazuta fiind caracteristica lunii septembrie.

Cele mai mari cantitati de precipitatii in 24 ore au scazut la 20.08.1949 (119,7 mm), apoi in octombrie 1910 (95,5 mm) ca si in lunile iunie (82,3 mm) si iulie (82,9 mm) (tabel ).

Intervalele de seceta au o durata de pana la 20 de zile . Asemenea intervale s-au inregistrat in primaverile anilor 1973-1975 si a anului 1983.


Zapada. Precipitatiile sub forma de ninsoare cad incepand de la sfarsitul lunii noiembrie si pot sa dureze uneori pana in jurul datei de 15 martie. Frecventa acestui fenomen pare redusa (sub 25 de zile), iar grosimea tuturor stratelor de zapada cazute in timpul iernii, daca totalizeaza in medie 50 cm.

In privinta duratei stratului de zapada s-a constatat ca acesta poate depasi 50 de zile.

Evapotranspiratia potentiala

Mersul evapotranspiratiei este influentat de temperatura aerului, temperatura solului si de insusirile fizice ale acestuia, de intregul peisaj geografic. In perioada rece a aerului aceasta creste treptat pana la jumatatea verii, cand atinge valori de 136-137 mm.

In timp ce precipitatiile anuale depasesc cu putin 523 mm, evapotranspiratia atinge aproape 670 mm rezultand astfel un deficit de umiditate de 147 mm.

Temperatura solului

Din datele de care dispunem rezulta ca in perioada de iarna temperatura medie a solului la suprafata prezinta valori negative (-0,2…-0,6sC). Incepand insa din luna martie aceasta devine pozitiva (5,0sC) dupa care creste treptat pana in iulie cand atinge 23,6sC. La adancimea de 10 cm solul se caracterizeaza de asemenea in sezonul rece al anului prin temperaturi medii lunare negative cu unele exceptii, diferenta dintre temperatura solului la suprafata (care de regula este mai ridicata si cea inregistrata la adancimea de 10 cm oscileaza intre 1-3sC, temperaturi apropiate sau mai mari s-au inregistrat doar toamna.

Vanturile

In toata campia dintre Dambovita si Arges de la sud de Bucuresti, vanturile dominante sunt cele de est (Crivatul) si vest (Austrul), urmate de vanturile de nord. Dintre acestea, cea mai mare frecventa o are Crivatul, cu 21,2% in comparatie cu vantul de nord care in timpul anului nu depaseste 2,5%. De regula, Crivatul bate mai ales iarna si primavara cand poate atinge viteze medii de 1,7-2,2 m/s.

Consideratii climatice privind perioada 1999-2003

Intrucat in ultimii ani (1999-2003) suprafetele apreciabile de teren din Campia Romana, inclusiv Campia de la sud de Bucuresti au fost supuse unui pronuntat stres climatic, de aridizare cu tendinte de modificare indeosebi a regimului temperaturii si precipitatiilor, ne-am permis ca perioada mentionata mai sus s-o analizam pe ani singulari.

Anul 1999 a debutat cu temperaturi negative (-1,0sC), in februarie s-au inregistrat valori apropiate de 2sC iar inceputul perioadei de vegetatie a fost marcat prin cresteri substantiale, reprezentand 7-12sC. cea mai ridicata temperatura din timpul anului s-a inregistrat in luna iulie (24,5sC). Din noiembrie temperatura coboara mult sub 10sC (5 sC) ajungand in decembrie la valori apropiate de 0sC. Temperatura minima in timpul anului a fost inregistrata in luna ianuarie (-12 sC) iar cea maxima in luna august (36,5sC).

Comparand valoarea medie a temperaturii inregistrata in 1999 cu cea multianuala rezulta ca aceasta a fost mult mai mare (12,1sC).

Resursele hidrice anuale au depasit cu mult pe cele multianuale. Astfel, fata de 523,6 mm media multianuala, in 1999 s-au inregistrat cu 207,5 mm mai mult (731,1 mm). Acestea au fost distribuite neuniform in timpul anului (tabel ).

Cele mai multe precipitatii au cazut in lunile septembrie (139,3 mm), in iunie (102,2 mm) si in aprilie (87,5 mm). Numai in perioada de vegetatie a plantelor (aprilie-septembrie) s-a inregistrat o cantitate (521,1 mm), aproape echivalenta cu aceea multianuala.

Cantitatile de precipitatii scazute s-au observat doar in lunile noiembrie (7,3 mm) si martie (12,3 mm). Pe anotimpuri datele ne arata 121,5 mm pentru anotimpul rece, 147,6 mm pentru anotimpul de primavara, pentru cel de vara 246,5 mm iar pentru anotimpul de toamna 215,5 mm. Din cele de mai sus rezulta vara si toamna.

In ceea ce priveste umiditatea relativa se constata ca cele mai coborate valori au fost inregistrate in perioada mai-august inclusiv (58-59%). In celelalte luni ale anului umiditatea relativa nu a depasit 88%.

In anul 2000 in luna ianuarie s-au inregistrat –2,1sC. Cea mai ridicata valoare a temperaturii a fost de 25,8sC si s-a produs in luna august. Incepand cu luna octombrie temperaturile incep sa scada sub 10sC (10,1sC), ajungand in decembrie la valori negative, sub 0sC (-0,1sC).

Temperatura minima s-a inregistrat in luna decembrie (-18sC) iar cea maxima in luna iulie (39,0sC).

Valoarea medie a temperaturii inregistrata in anul 2000 a fost de 11,9sC.

In ceea ce priveste resursele hidrice, acestea au fost distribuite neuniform in timpul anului si fata de media multianuala (523,6 mm), in 2000 s-au inregistrat cu 185 mm mai mult (388,6 mm). (tabel ).

Cele mai multe precipitatii au cazut in lunile octombrie (102,0 mm) si septembrie (42,0 mm). In lunile de vegetatie a plantelor (aprilie-septembrie) s-a inregistrat o cantitate de precipitatii de 137,8 mm.



Cele mai scazute precipitatii s-au inregistrat in lunile mai (9,5 mm), august (9,7 mm), ianuarie (15,0 mm) si noiembrie (15,4 mm). O analiza a cantitatilor de precipitatii cazute in anul 2000 arata ca in anotimpul rece au cazut 54,6 mm, in anotimpul de primavara auu cazut 67,6 mm, in anotimpul de vara 57,0 mm, iar pentru anotimpul de toamna s-au inregistrat 159,4 mm. Rezulta ca cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in anotimpul de toamna.

Umiditatea relativa a inregistrat cele mai coborate valori in perioada mai-august (58%). In celelalte luni valorile nu au depasit 88% .

Ca si anii precedenti (1999 si 2000), anul 2001 a debutat cu valori negative (-2,6sC), in luna februarie inregistrandu-se temperaturi de - 1sC, iar inceputul perioadei de vegetatie s-a remarcat prin osciatiile temperaturii, si anume in luna martie s-au inregistrat 7,2sC dupa care temperatura a inceput sa creasca ajungand in luna iulie la 22,6sC, dupa luna august aceasta a inceput sa scada, astfel ca in luna octombrie s-au inregistrat 9,9sC. Cea mai ridicata temperatura a fost inregistrata in luna iulie (22,6sC). Din luna octombrie temperatura incepe sa scada de la 9,9sC la 0,4sC in luna decembrie. Valorile extreme ale temperaturii aerului s-au inregistrat in lunile ianuarie (minima ; -14,0sC) si august (39,2sC; maxima). Valoarea medie a temperaturii in anul 2001 a fost de 10,8sC.

Resursele hidrice anuale le-au depasit pe cele multianuale. Astfel, fata de media multianuala a precipitatiilor (523,6 mm), in 2001 s-au inregistrat cu 61,7 mm mai mult (585,3 mm). Acestea au fost distribuite neuniform in timpul anului. (tabel ).

Cele mai scazute cantitati de precipitatii s-au observat in lunile august (7,7 mm) si mai (11 mm). Pe anotimpuri datele ne arata 147,4 mm pentru anotimpul de iarna, 91,2 mm pentru cel de primavara 87,6 mm pentru anotimpul de iarna si 259,1 mm pentru cel de toamna. Din cele de mai sus rezulta ca cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut toamna, iar cele mai scazute cantitati vara.

Umiditatea relativa inregistreaza un minim in perioada iunie – august (53 - 61%). In restul lunilor valorile nu depasesc 82%.

Anul 2002 debuteaza de asemenea cu valori negative (-1,7sC), in luna februarie producandu-se o crestere a temperaturii de aproximativ 7sC. Perioada de vegetatie a fost marcata de o crestere a temperaturii substantiala (10 - 11sC). Cea mai ridicata temperatura din timpul anului s-a inregistrat in luna iulie (25,2sC). Din luna octombrie temperaturile incep sa scada ajungand de la 11,4sC la – 3,6sC in luna decembrie.

Temperaturi minime in anul 2002 au fost inregistrate in luna decembrie (-18,3sC) iar cele maxime in luna iunie (39,0sC).

Facand o comparitie intre valoarea medie a temperaturii inregistrata in anul 2002 cu cea multianuala rezulta ca aceasta a fost mult mai mare (12,1sC), egala cu cea inregistrata in anul 1999.

In ceea ce priveste regimul hidric, acesta l-a depasit pe cel multianual cu 53,4 mm, precipitatiile fiind distribuite neuniform tot anul. (tabel )

In lunile octombrie (93,0 mm), iulie (85,9 mm) si decembrie (70,7 mm) au cazut cele mai multe precipitatii. In perioada de vegetatie a plantelor (aprilie – septembrie) s-a inregistrat o cantitate de precipitatii de 294,6 mm.

Cantitati minime de precipitatii au cazut in lunile mai (9,5 mm), ianuarie (14,3 mm) si februarie (18,2 mm). Pe anotimpuri datele demonstreaza ca pentru anotimpul de iarna s-au inregistrat 103,2 mm, pentru anotimpul de primavara 167,1 mm, 208,7 mm pentru anotimpul de vara, iar toamna 201,2 mm. De aici rezulta ca cele mai multe precipitatii au cazut in anotimpurile de vara si toamna.

In privinta umiditatii relative se poate observa ca cele mai coborate valori s-au inregistrat in perioada martie-iulie (67 – 65%). In celelalte luni valorile umiditatii relative nedepasind 87%.

In ceea ce priveste anul 2003 acesta s-a caracterizat printr-o temperatura medie anuala de 11,3sC putin mai coborata decat cea din anul precedent (12,1sC). Temperatura medie lunara cea mai ridicata s-a inregistrat in august (25,1sC) iar cea mai scazuta in februarie

(-2,8sC). Temperatura maxima absoluta a fost de 39,2sC in luna august, iar cea minima a fost de -14,4sC si s-a inregistrat in luna februarie.

Resursele hidrice anuale le-au depasit pe cele multianuale. Astfel, fata de 523,6 mm media multianuala, in 2003 s-au inregistrat cu 122,9 mm mai mult (646,5 mm). Acestea fiind distribuite neuniform in timpul anului. (tabel )

Cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in lunile septembrie (148,8 mm), octombrie (106,8 mm) si decembrie (78,1 mm). In perioada de vegetatie a plantelor (aprilie – septembrie) s-au inregistrat 287,8 mm.

Cele mai mici cantitati de precipitatii au cazut in lunile august (6,3 mm) si mai (11,8 mm). Pe anotimpuri datele ne arata ca in anotimpul de iarna au cazut 144 mm, primavara au cazut 94,7 mm, vara 87,6 mm iar toamna 320,2 mm. De aici rezulta ca in anotimpul de toamna au cazut cele mai multe precipitatii.

Umiditatea relativa inregistreaza valori minime in perioada iunie – august (63 – 59%). In celelalte luni valorile umiditatii relative nu depasesc 82%. 





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Geografie rurala si agroturism
Elemente de analiza SWOT reiesite din studiul disparitatilor teritoriale in judetul Alba
Metode simple de analiza a sistemelor teritoriale
Consideratii asupra organizarii spatiului urban al municipiului Resita
Psihozele geografiei
Principii specifice de analiza a sistemelor teritoriale
Complexitatea sistemului teritorial
PARCUL NATURAL PUTNA - VRANCEA




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu