Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Muntii Valcan - zona central-vestica a Carpatilor Meridionali

Muntii Valcan - zona central-vestica a Carpatilor Meridionali



CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Situati in zona central-vestica a Carpatilor Meridionali,muntii Valcan se intind pe 45km lungime intre Motru si Jiu,si 20km latime medie antre depresiunea subcarpatica a Olteniei la sud.

Izvoarele ce-si culeg apele dintr-e varfurile Paltinis si Piatra Brostenilor,impreuna cu apele Tismanitei,formeaza ,,La Triunghi,,raul Tismana.

Tismana este situate in sud vestul tarii,si este unul dintre afluentii de dreapta ai raului Jiu,situandu-se printre afluentii important ai acestuia.

De la izvor catre varsare raul traverseaza atat zona montana,cat si de podis,varsandu-se in lacul Ceauru din depresiunea Tg-Jiu,lac ce functioneaza ca albie minora a Jiului in portiunea respective,cu scopul prevenirii viiturilor.



Raul Tismana prezinta importanta in special din punct de vedere energetic,datorita hidrocentralei Tismana,ce face parte din complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

Hidrocentrala de pe suprafata raului este o importanta sursa de energie pentru locuitorii din zona si nu numai.

De asemeni raul Tismana alimenteaza cu o apa de buna calitate,localitatile din bazin in diferite scopuri.

Valea raului Tismana este si o importanta zona turistica,cu un potential ridicat atat datorita elementelor naturale-spatiu pitoresc,relief complex,situarea cursului atat in zona montana cat si de podis,forme de relief carstice,reprezentate de 20 de pesteri,chei,forme spectaculoase create de apa,flora si fauna bogata;cat si elemente antropice reprezentate in special de manastirtea Tismana cat si de localitatile din zona.

Datorita complexitatii deosebite,si a potentialului mare,Valea Tismanei,se constituie,in una dintr-e cele mai spectaculoase si importante zone din tara noastra.

Pe linga importanta economica,sociala si industriala,Valea Tismanei se face remarcata,in special datorita cadrului natural de o frumusete deosebita,a peisajului in ansamblu,a formelor de relief create,a unor importante resurse de flora si fauna,a caror importanta a fost subliniata prin crearea de arii naturale protejate.

Cultura si traditia sunt importante atractii datorita obiceiurilor pastrate,dar valea este si o cunoscuta zona religioasa si de pelerinaj chiar si peste hotare toate acestea facand din Valea Tismanei un spatiu foarte vizitat de turisti si deosebit pentru potentialul tarii noastre.

Complexitate raului si a vaii Tismana din punct de vedere turistic, energetic, peisagistic, speologic,s.a. va fi prezentata in amanunt in capitolele urmatoare.

CAPITOLUL II

Asezare geografica a bazinului Tismanei

Foto.2.1.Vedere panoramica muntilor Valcan

Muntii Valcan se situeaza in sectorul sud-estic al Carpatilor Meridionali. Impreuna cu Muntii Mehedinti ei inchid la sud arcul carpatic cuprins intre Jiu si Dunare.

Spre nord sun limitati de Jiul de vest, rau care strabate depresiunea Petrosani, incepand din pasul Jiu-Cerna-1330m, pana la intalnirea cu Jiul de Est, la Iscroni-556m. Pe parcursul sau, lung de 51km, Jiul de Vest separa Muntii Valcan mai intai in Muntii Godeanu, intre pasul Jiu-Cerna si gura vaii Soarbele, apoi in Muntii Retezat, intre gura vaii Soarbele si Campu lui Neag. In cadrul depresiunii Petrosani se insira vestitele localitati miniere si industriale Uricani, Lupeni, Paroseni si Vulcan. La nord depresiunea este flancata de Muntele Tulisa culme ce se desprinde din Muntii Retezat spre est. De la Iscroni cele doua rauri formeaza Jiul, rau puternic ce patrunde navalnic spre sud prin spectaculosul defileu Lainici sau Surduc, cre formeaza limita estica a muntilor Valcan. Mai intai gatlejul Surducului apoi mai jos de Pietrele Albe, Carligele de la Lainici inched strans valea spre stancisi abrupturi prapastioase.

G:andra pozepoze tismana mai06Copy (2) of poze tismana mai06 042.jpg

Foto.2.2.Imagine de ansamblu a zonei de izvor.

Limita sudica a masivului, la contactul cu depresiunea gorjana, poate fi considerate pe directia Bumbesti-Runcu-Tismana-Pades pan la vestita vale a Motrului.

Limita vestica porneste cam din dreptul localitatii Closani, poi urca spre Izvorul Motrului pana sub varful Alunul, la circa 1000m, langa creasta Oslei, lasand astfel la sud-esr Muntii Mehedinti. O ultima portiune de limita o formeaza culmea Turcinoasa-Sarba, apoi piciorul nordic al Muntelui Sarba pana in pasul Jiu-Cerna, care se pierde printer culmile scunde din preajma Ciucevelor, loc de unde porneste spre nord tinutul Muntilor Godeanu.

Harta bazinului hidrografic Tismana

CAPITOLUL III

Elemente morfologice,carstice si geologice

G:andra pozetismana 26 noiembrieCopy of Picture 096.jpg

Foto.3.1.Pestera de la manastirea Tismana

.Cursul superior

Muntii Valcan sunt alcatuiti dintr-o culme principala asimetrica orientata E-V, din care pornesc spre sud culmi secundare prelungi. Culmile sudice sunt alcatuite din dolomite si calcare jurasic-cretacic . Morfologia Muntilor Valcan este caracterizata prin existenta a trei mari trepte de relief corespunzatoare celor trei suprafete de nivelare din Carpatii Meridionali; Borascu, Rau-Ses si Corcovita . Ca urmare formele exocarstice sunt numeroase si variate. Ele ocupa suprafete intinse si nivelare in dealurile Tufoaia, Cornovita, Cornetu pe care pot fi intalnite numeroase lapiezuri, doline sau uvale.

G:andra pozetismana 26 noiembriePicture 094.jpg

Foto.3.2.Intrarea in pestera

La traversarea calcarelor raul Tismana si celelalte rauri din zona au format chei spectaculoase.

Apele de infiltratie si cele din reteaua hidrografica au generat o curgere subterana intense. Circulatia subterana a apelor a dus la aparitia a numeroase pesteri; Pestera de la Apa Moistii, din Piatra Pocruia, Fusteica etc.

La Pestera de la Manastirea Tismana se poate ajunge trecand prin comuna Tismana. Zona respectiva este caracterizata de versantii inalti ce caracterizeaza valea raului Tismana cu vegetatii de padure de molid si fag.

In 1951 A. Wiwaler face o descriere sumara a pesterii. Este cunoscuta ca si pestera Tezaurului . Este sapata la aproximativ 350m altitudinein versantul drept al vaii Tismanei si se afla langa manastire.

Printr-o deschiderte paraseste pestera cursul subteran care condus printr-un canal trece pe sub manastire si se varsa in raul Tismana, dar ianite formeaza o cascada de 40m. La deschidere se observa o sala mare dezvoltata pe diaclaza si strabatuta de cursul de apa.

G:andra pozeandra craiova noiemandra tismanaPicture 039.jpg

Foto.3.3.Curs de apa la intrarea in pestera.

In trecut comunica cu exteriorul dar in present a fost zidit un perete si pusa o poarta metalica.

Urmeaza un tunel de aproximativ 3m, care conduce inb cea de-a doua sala, aceasta este lipsita de concretiuni si are planseul acoperit cu material aluvionar si scanduri putrezite.

Este o pestera calda, 10 gradeC, foarte umeda si cu caracter dinamic.

Fauna acestei pesteri este destul de bogata. Intalniom elemente subtroglofile sezoniere, prezente intr-un numar foarte mare pe culoar si pe peretii salii a doua; traiesc aici specii permanente troglofile si troglobionte.

Mai mentionam o mica colonie de lilieci, care pot fi observati pe tavanul salii a doua si mai in interiorul pesterii.

Importanta pesterii este hidrologica si mai ales biospeologica, caci ea adaposteste cinci specii de animale troglobionte.

Din punct de vedere turistic este importanta in cadrul complexului pe care il formeaza cu manastirea si cu Valea Tismanei.

Cursul inferior

Cursul mijlociu si inferior apartine zonei subcarpatice cu areale de subsidenta[depresiunea Tismana si Celei],unde panta raului este mica 1-2 ‰ si cu sectoare de traversare a dealurilor subcarpatice.

Subcarpatii Getici sunt formati din roci neogene cutate, fiind in acest fel o regiune de orogen asemanatoare Carpatiior. Cutele (succesiunea de anrjcitnale si sinclinale) sunt mai slab exprimate comparativ cu Subcarpatii Curburii.

Relieful de dealuri ii aseamana cu regiunile de deal si podis, iar altitudinile (pe alocuri de peste 1.000 m) cu regiunile montane. Pe alocuri apar si cute 'diapire' (cu simburi de sare), cum ar fi la Ocnele Mari.

Altitudinea medie este de 500-600 m, mat coborita in partea de vest (400-600 m) si mai ridicata in est (700-1.000 m).

Altitudinea maxima din zona propriu zisa este de 1.018 m (Magura Matau), desi spre contactul cu muntele se intilnesc si tnaftimi mai mari (1.150 m).

Altitudinea minima coboara sub 300 m in Depresiunea Trrgu Jiu. Subcarpatii Getici (asemanator sectorului de ia curbura) se afla in prezent intr-o miscare de ridicare.

Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea - dinspre Carpatii Meridionali

spre Podisul Getic - a cite doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel:

a) in apropierea muntelui, un sir de depresiuni 'submontane' puse in evidenta in cea mai mare parte de eroziune, cum ar fi Depresiunea Campulung (pe nul Tirgului), Arefu (pe Arges), Jibtea {pe Olt), Horezu, Potovract (pe Oftet) si depresiunile submontane dintre Gilort si Motru (mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si Tismana pe rauri cu acelasi nume.

b) un sir de dealuri, cu structura cutata, care prin pozitie au un caracter 'intern' (dealuri subcarpatice interne), cum ar fi: Magura Matau (1.018 m). Dealul Carlige (871 m).

Statioarei (767 m) si Dealurile Gorjului.

c) un al doilea sir de depresiuni ('intracoiinare'), cum ar fi depresiunile intracoNnare dintre Arges si Argesel si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare;

d) un alt sir de dealuri, situate spre exterior (dealuri 'externe') foarte slab cutate, de unde ktcepe marginea Podisului Getic; Dealui Negru (581 m). Dealul Birzei (560 m). Dealul Bran (333 m).

O importanta aparte o au depresiunile situate la extremitati - Depresiunea Campulung(submontana) si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare (intracolinara).

CAPITOLUL IV

Clima

Clima sectorului montan

Fiind situati la adapost de masele de aer nord-vestice, nordice si nord-estice,datorita prezentei Muntilor Godeanu, Retezat, Sureanu si Parang, Muntii Valcan sunt sub influenta circulatiei de mase de aer sudic, sud-vestic si vestic. Temperatura medie anuala la Tg Jiu este de +10,2 grade C, car ridicata fata de media pe tara. La nivelul comunei schela media este mai mica cu 2-3 grade C , iar la conacele pentru fan din poieni, situatela 800-900m altitudine, temperature medie anuala este in jur de +6grade C. Pe culmea principala media temperaturii anuale este de circa +3grade C cu exceptia Oslei unde scade sub +2grade C.

Temperatura medie a lunii Iulie variaza in functie de altitudine; la poalele muntilor gasim circa +18grade C, ca pe culmea principala, mai ales pe Straja si Arcanu-Nedeia-Oslea sa scada la +10grade C. Temperatura medie a luni Ianuarie este de -2grade C la poalele sudice ale muntilor, iar pe culmea principala -5 grade C, inclusive pe Piatra Borostenilor.

Primavara si toamna cerul acoperit si ploios este determinat de activitatea ciclonilor mediteraneeni ce vin din sud-vest. Din acest motiv, in afara de un maxim de precipitatii din Mai-Iunie, apare in toamna cel de al doi-lea maxim, mai ales in zona Motru,Tismana, Oslea si Bistrita. Anual cantitatea de precipitatii masoara in medie circa 900mm, iar pe culmile inalte circa 1200mm, Oslea primind 1400mm.

Zapada cade de obicei pe culmile inalte, formand un strat continu, mai ales de Noiembrie. Ea se mentine in special in lunile Februarie-Martie, perioada favorabila practicarii sporturilor de iarna. Ultimele petice de zapada se curate pe Oslea si Straja perioada Mai-Iunie.

Geomorfologia sectorului

Cursul superior corespunde zonei montane cu energie mare de relief,si cu o densitate a fragmentarii peste media specifica.

Albia Tismanei si a Tismanitei prezinta an partea superioara pante de 30-60%o,cu multe trepte si repezisuri.

.Clima din zona subcarpatica si de podis

Subcarpatii Getici au un climat de dealuri, influentat de altitudine si pozitia in sudul Carpatilor Meridionali (de unde un caracter de 'adapost', pe ansamblu). Caracteristicile elementelor climatice:

a) Regimul termic

Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10oC (in Depresiunea Tirgu Jiu * Campu Mare), 9oC pe cea mat mare intindere (indeosebi in depresiuni), scazind apoi cu inaftimea la 8oC si 7oC (la peste 900 m). Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) scade cu inaltimea, corespunzator, de la 22oC la 20oC, iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de la -1oC (in Depresiunea Tirgu Jiu) la -2o C, -3oC la cete mai mari altitudini.

b)  Regimul eoflan cuprinde vinturile circulatiei generale (Vmturile de Vest) si fenomene de foen (Vintu Mare.)

CAPITOLUL V

Vegetatia

G:andra pozepoze tismana mai06Copy (2) of Copy of poze tismana mai06 026.jpg

Foto.5.1.Vegetatie pe parterul padurii de fag.

Vegetatia din zona montana

Vegetatia Muntilor Valcan este caracteristica Carpatilot Meridionali, cu unele particularitati conferite de relief, altitudine, clima, natura rocilor si a solului. Altitudinea mai mare in partea de vest (Oslea 1868m) si mai coborata in partea centrala precum si expunerea si inclinarea versantilor-cel sudic prelung, puternic fragmentat, cu deschiderea larga spre regiunile sud-vestice cu clima mai blanda, fata de cel nordic abrupt si expus influentei maselor de aer rece stagnante in Depresiunea Petrosani la care se adauga prezenta rocilor calcaroase ce duc la diferentierea covorului vegetal pe verticala dar si in privinta compozitiei floristice.

Judecand dupa altitudine suprafata Muntilor Valcan ar trebui sa fie coperita aproape in intregime de padure. Coborarea limitei padurii se datoreaza inca circulatiei advective foarte active pe culme dar in special actiunii distructive a omului, in special pentru extinderea pasunilor. Aceasta explica de ce padurea de fag se termina uneori in golul de munte.

Pe versantul sudic fagetele formeaza adesea un zid compact pana la golul de munte, iar pe versantul nordic urca sporadic alaturi de molid.

Hoina padurilor acopera in general versantii pana la 1400-1500m. In portiunile stancoase si abrupte si pe versantul sudic al Oslei ea urca pana la 1600m, iar pana l versantul nordic ajunge pana la 1650m .

Uneori, molizii razleti apar si la golul de munte doar cu exemplare mici, chircite, sau cu coroana deformata de vanturile puternice.

pe versantul sudic fagetele vegteaza pure sau in amestec cu gorunul mai rar cu bradul sau insotite de specii de amestec. Diseminat apare si molidul. In zona de limita, fagetele sunt marginite, uneori, de un brau ingust de molizi.

In apropierea localitatilor Tismana, Topesti si Pocruia pe pantele domoale, insorite si adapostite, intalnim castanul comestibil. In vecinatatea vaii Motrului gasim frecvent alunul turcesc. Pe terenurile calcaroase se dezvolta tufarisuri de specii mezoxerofile si xerotermofile, in special corn, mojdrean, lemn cainesc, dirmox, paducel , maces, scumpie si liliacul salbatic pe care il gasim in Cheile Motrului, pe Steiul Rosu, pe vile Susitei, Tismanei pe Piatra Borostenilor, in Cheile Runcului, iar in nord pe valea Sohodolului si pe valea Balomirului.

Pe versantul nordic, in partea inferioara si mijlocie, intalnim fagul, in care, subordonat, apar bradul si molidul, urmat de o fasie ingusta de paduri mixte de fag cu molid si apoi molidisuri pure cu extindere variabila.

La parterul padurii se dezvolta arbusti si plante erbacee viu colorate formate din ghiocei, ciubotica cucului, floarea pastelui, leurda, macrisul iepurelui, endemismul crucea voinicului in Cheile Sohodolului si pe Piatra Borostenilor s.a. La limita superioara a padurii se intinde domeniul pajistilor. Cea mai mare diversitate a vegetatiei se observa insa pe Oslea, datorita prezentei calcarelor a abrupturilor stancoase si a grohotisurilor.

Braul de jnepeni este prezent numai pe Oslea; in lungul ravenelor se dezvolta arinul de munte.

Pajistile sunt invadate de tufe de ienupar, tufe de afin, de merisor, coacaz si foarte rar smirdarul.

In vegetatia pajistilor multimea gramineelor este formata din iarba vantului, firuta, paiusuri, taposica,coada iepurelui. Alaturi gasim argintica, sanziene, rogoz, malaoaie, clopotei, martisor, rusulita, horsti, babornic, sangele voinicului,planta ocrotita,turta s.a. In hornuri si abrupturi intlnim bulbuci, planta ocrotita, oite,cruciulita,cujmarea de munte si multe altele.

Pe stanci plantele devin pitice sau se strang in pernite viu colorate, cautand adapost, cum sunt ochii soricelului, urechiuse, laptele stancilor si multe ltele.

In locurile defrisate si in tufarisuri s-au instalat rugi de zmeura, fragi,zburatoare.

Foto.5.2.Padure de fag(fagus silvatica)la Tismana

G:andra pozepoze tismana mai06Copy of poze tismana mai06 009.jpg

Vegetatia din zona subcarpatica

Vegetatia predominanta este vegetatia forestiera cuprinzmd paduri de stejar (pma la 500 m), paduri de amestec stejar-fag {intre 400 si 600 m) si paduri de fag (pe dealurile mai inalte).

Etajul stejarului cuprinde cer, gtmfe, stejar peduncuiat, gorun, la cafe se adauga alte foioasen(carpen,ulm,tei).

Etajul fagului caracterizeaza dealurile subcarpatice, in partea de vest a Subcarpatitor Getici (Indeosebi in depresiunea Tirgu Jiu - Campii Mare) apar si specii meridionale, submediteraneene. Asemanator vegetatiei altor regiuni si cea a Subcarpatilor Getici este de data relativ recenta (postgtaciara) si destul de mult transformata de activitatea antropica

CAPITOLUL VI

Solurile si tipul de statiuni

Vegetatia si solurile

Foto.6.1.Padure de carpen la Tismana

G:andra pozepoze tismana mai06poze tismana mai06 007.jpg

Geografic vorbind, padurile din apropierea raului Tismana sunt situate in tinutul muntilor Valcan (partea vestica a acestora si tinutul Subcarpatilor Getici-Depresiunea Tismana-Stanesti cu altitudini ce variaza intre 240 m (u.a 12F) si 1550m (u.a 113N). In cuprinsul U.P se gasesc patru etaje fitoclimatice:

etajul montan de amestecuri (FM2) 44%

etajul montan si premontan de fagete (FM1+FD4) 27%

etajul deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete (FD3) 27%

etajul deluros de cvercete (de GO, CE, GI) amestecuri dintre acestea si sleauri de deal 2%

Din punct de vedere al elementelor goelogice Muntii Valcan, spre zona de contact cu sub Carpatii Getici, sunt alcatuiti din calcare din cretacicul inferior, pe alocuri rupturi tectonice si blocuri masive de calcare. in partea din amonte ,in bazinele Tismana si Tismenita apar sienite, gnaise, sisturi sericito-cloritoase si calcare recifale alb-galbui din cretacicul inferior si jurasicul superior. Tot aici se intalnesc paragnaise, amfibolite, gresii si conglomerate din Paleozoic.

Configuratia terenului este ondulata (98%), pe unele portiuni plana (1 %) si framantata (1 %).Pe categorii de altitudine, panta si expozitie, fondul forestier se distribuie astfel.

Altitudine

inclinatie

Expozitie

Categ.  Surpraf. % (m) (ha)

Categ. Supraf. %

(g) (ha)

Categ.  Supraf. % (ha)

insorita

insorita

umbrita



TOTAL

Padurile sunt situate in bazinul principal al raului Tismana care strabate U.P de la nord la sud. Ca afluenti principali se intalnesc: paraul Tismenita, Ogasul lui Condoiu pe versantul stang. Sodoesul, Valea Sasa si Paltinei, afluenti de dreapta.

Regimul hidrologic al acestor paraie este relativ echilibrat, exceptie facand Valea Sasa, Sodoesul, Ogasul lui Condoiu care nu au apa in cea mai mare parte a anului.

Regimul hidrologic relativ echilibrat este mentinut de padure ,iar prin aplicarea unor taieri concentrate acest regim se distruge .producand eroziuni si scurgeri de suprafata.

Pentru a evita fenomenele de eroziune este necesar ca pe portiunile foarte accidenta te, sa nu se exploateze vegetatia existenta, iar scoaterea materialului lemnos sa ocoleasca aceste portiuni, delimitandu-se fasii special amenajate .

Tinand seama de faptul ca cea mai mare parte din padurile acestui U.P indeplinesc un rol hidrologic deosebit, este necesar ca recoltarea masei lemnoase sa se faca pe baza unor procese tehnologice specifice bazinelor de interes hidrotehnic.

In vederea asigurarii cursurilor normale de ape se vor curati permanent vaile de resturile de exploatare , iar pe anumite sectoare ( eroziuni si prabusiri de maluri) se vor face ai regularizari.

Toate aceste masuri, combinate cu dispersia taierilor si cu aplicarea corecta a tehnologiilor de exploatare vor conduce la asigurarea unui regim hidrologic echilibrat al apelor din acest U.P.

Temperaturile medie anuala pentru regiunea montana este de +5,1°C, iar pentru regiunea de dealuri +9,3°C ; temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este -5,8°C , iar a luni celei mai calde (iunie) +20,2°C

Datele medii si extreme ale inghetului sunt redate in tabelul ce urmeaza :

Primul inghet

Ultimul imghet

Data Medie

Cel mai timpuriu

Cel mai tarziu

Data medie

Cei mai timpuriu

Cel mai tarziu

15.X

21 .IX

6.XI

30. IV

15. V

Anual, numarul zilele cu temperaturi peste 0°C este de 293, iar sub 0°C este de 72.

Durata sezonului de vegetatie este de circa 6-7 luni.

Pe intreg teritoriul U.P IV Tismana, regimul climatic este temperat.

Desi predomina zilele cu vant (62% vant, 38 % calm ) acestea au o intensitate redusa (1,8 - 5,5 m/s) si nu provoaca pagube deosebite .Directiile principale din care bat vanturile sunt de ta est si de la nord-vest. in ultimul timp s-au semnalat doboraturi izolate de vant.

Regimul pluviometric este caracterizat de urmatoarelor cantitati de precipitatii medii anuale :

-pentru regiunea montana : 951.0 mm -pentru regiunea de dealuri: 925,0 mm

Indici de ariditate au urmatoarele valorii medii

-pentru regiunea montana 63,0 -pentru regiunea de dealuri 47,9 Perioade de seceta accentuata nu sunt.

Dupa clasificarea Koppen , teritoriul Tismana este situat in provincia climatica Dnfabnx, deci un climat ploios (D), cu precipitatii in tot timpul anului (f), cu temperaturi de peste +10°C in luna cea mai calda (b), pentru zona de munte si provincia climatica C«frbax pentru regiuni de dealuri.

Dupa 'Monografia Geografica RPR' teritoriul U.P IV se situeaza in cea mai mare parte in provincia climatica de munte (IV), subtinuturile de versanti adapostiti (F), iar in zona de dealuri este situata in provincia climatica de dealuri acoperite cu paduri (II Bp6) si cu influenta de fon.

G:scan0001.jpg

G:andra pozepoze tismana mai06Copy (4) of poze tismana mai06 007.jpg

Foto.6.2.Padure de carpen in bazinul Tismanei

Foto.6.3.Fag secular in bazinul superior al Tismanei

G:andra pozetismana 2006IMG_1328.JPG

CAPITOLUL VII

Fauna

Fauna din zona montana

Fauna Muntilor Valcan este foarte variata si foarte bogata. Clima blanda, cu influente mediteraneen, a permis localizarea unor specii de animale venite din Peninsula Balcanica.

Dintre nevertebrate, foarte numeroase, nu vom cita decat unele specii endemice de coleoptere, Tismanella chapuissi si Closania Winkleri, descoperite in pesterile din bazinul Motrului si Tismanei.

Din lumea pasarilor botgrosul, huhurezul, lastunul, acvila tipatoare, uliul, codobatura de munte sunt mai des intalnite de drumeti.

Pestii sunt bine reprezentati in apele de munte, mai cu seama prin pastrav in Jiul de Vest, de la gura paraului Boul pana la Uricani, precum si pe paraiele Boul, Garbovul,Rastovanul,Braia, pe Motrul mijlociu si pe afluentii Zglavocul, mreana si moioaga sunt la fel de raspanditi.

Dintre batracieni mentionam salamandra, tritonul cu creasta si buhiul. Dintre reptile intalnim des vipera comuna si vipera cu corn atat pe calcarele ramei sudice, cat si in unele locuri de pe Scocu Jiului etc.

G:andra pozetismana andra sept 2007Picture 070.jpg

Foto.7.1.Salamandra patata.

G:andra pozepoze tismana mai06Copy (2) of poze tismana mai06 031.jpg

Foto.7.2.Salamandra cenusie.

Mamiferele sunt la fel de bogat reprezentate: ele traiesc in special in padurile intinse si sunt reprezentate prin pisica salbatica, vulpea, lupul, veverita, mistretul, ciutele, capriorul, dihorul, liliacul, rasul.

Ursul ocupa un loc de seama printre vietuitoarele acestor munt. In ultima vreme efectivul de ursi este in crestere si, in anumite zone, vizitele la stane au devenit frecvente. In padurilee de la izvoarele Bistritei si Motrului, de la izvoarele paraielor Stirbu si Ursu sau Vija, Cartianu, Cindetu, acest animal are conditii mai propice de dezvoltare.

In ultimul timp, capra neagra, al carei efectiv a crescut in Muntii Retezat, trece in mod natural si in Oslea.

Fauna subcarpatica

Fauna este, de asemenea, postglaciara. Predomina speciile comune padurilor de foioase, specifice fiind

mistretul si viezurele, plus animale de prada, ca lupul, vulpea, pisica salbatica, pasari, cum sunt

ctocanitoarea, cinteza s.a., la care se adauga animate venite din sirvostepa (iepurele) sau din padurile de

munte {caprioara, veverita).

Raurile cuprind specii de pesti, intre care predomina cleanul si mreana. In partea de vest exista specii submediteraneene.

CAPITOLUL VIII

Reteaua hidrografica

8.1.Caracterizare de ansamblu a retelei hidrografice

Toate apele curgatoare cu obarsia in Muntii Valcan sunt tributare Jiului, direct sau indirect.

G:andra pozetismana 2006IMG_1313.JPG

Foto.8.1.Izvor in muntii Valcan.

Jiul cu o suprafata de 10070kmp si cu o lungime de 331km; se formeaza la Isroni, prin unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest ; pana la Isconi cei mai importanti afluenti pe dreapta sunt Sarba, Stirbul, Ursul, Boul, Garbovul, Rastovanul, Valea de Pesti, Balomirul, Braia, Baleia, Merisoara; in defileu se varsa in Jiu o serie de paraie cu carcter torrential, din care mai importante sunt Murga Mare, Dumitra,Cerbanasul, Bratcul, unele insotite de drumuri forestiere.

Susita sau Susita Verde isi trege izvoarele de sub varful Straja prin paraiele Amaru si Cartianu.

Sohodolul, dup ace strabate un traseu lung in munti si aduna o serie de afluenti(Jeleselul, Podul, Plesul, Plescioara), taie cheile Patrunsa si Vidra si rezbate in depresiunea gorjana prin Cheile Sohodolului.

Bistrita isi aduna apele de sub Oslea si strabate stramtori si chei, ca afluenti mai importanti mentionam Vija, care izvoraste din Arcanu, si Bistricioara care coboara de sub Piatra Borostenilor.

Tismana este alimentatade izvoare ce culeg apele intre vanturile Paltinis si Piatr Horostenilor ; el aduna si apele Tismanitei in cheile de la punctul La Triunghi.

Pocruia face parte din bazinul Tismanei, ea izvoraste din muntele Piatra Taiatasi strabate o zona cu relief carstic.

Motrul cu o suprafata de 1900kmp si o lungime de 120km, este cel mai important afluent al Jiului; izvoraste de sub saua lui Suliti, in apropiere de varful Pestisanu.

8.2.Raul Tismana

Tismana este un curs de apa afluent al Jiului,si isi are izvorul in muntii Valcan,prin unirea a doi afluenti,Tismanita si Tismana propriu zisa,cota izvoarelor situandu-se la 1280m,respectiv 880m.Altitudinea medie este de377m.

Panta medie a raului este de 17%.

Intreaga lungime a cursului de apa este de 42km,si acesta se varsa in lacul Ceauru la o cota de 163m,suprafata bazinului este de 894km patrati.

Coeficientul de sinuozitate al acestuia este de1,45.

Debitul mediu al raului este de 4,12m3 pe s,debitul maxim inregistrat fiind de 636m3 in anul 1969 30.07,iar minim de 0,733 in anul 1978.29.08.

G:andra pozeandra craiova noiemandra tismanaPicture 009.jpg

Foto.8.2.Raul Tismana in zona de izvor.

G:andra pozeandra craiova noiemandra tismanaPicture 015.jpg

Foto.8.3.Tismana in amonte de manastire

Raul este localizat pe suprafata jud Gorj,si are ca afluenti urmatoarele cursuri:de dreapta,Crisanu Nou,Paltinei,Geamanu,Gramna;iar ca afluenti de stanga Crisanu,Gurnia,Tismanita,Sohodol,Calnic,Orlea etc.

Utilizarea apei raului.

Debitul raului este utilizat pentru racirea termocentralei de la Rovinari.

Raul a suferit cea mai mare modificare a scurgerii naturale in urma construirii complexului hidroenergetic,format impreuna cu raurile Cerna,Motru,Bistrita,apa este utilizata in scopuri hidroenergetice in cadrul complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

Debitul mediu a crescut de peste 4 ori,iar fluctuatiile zilnice sunt de la 1 la 35m3/s.

Acest complex a fost construit pentru suplimentarea debitelor Jiului in perioada apelor mici,in scopul functionarii la capacitate a termocentralelor Rovinari si Turceni.

Mai este utilizata si pentru producerea de energie electrica,Valea Mare,Tismana.

Alimentarea cu apa potabila a localitatilor din vestul jud Gorj.

Atenuarea viiturilor ce se formeaza in bazinele superioare ale raurilor Cerna si Motru.

De la localitatea Tismana pana la confluent raul are curs artificial in urma regularizarii albiei.

Sunt sectoare in care albia minora prezinta pavaj din piatra la maluri si an patul albiei,iar albia majora are diguri de 1,5-2m,astfel k pericolul inundatiilor nu mai exista.

Debitul mediu multiannual al raului este de 4,12m cubi pe sec,date valabile pana in oct.1983.

De la aceasta data regimul hidrologic este influentat de sistemul hidroenergetic Cerna-Motru Tismana,iar debitul mediu multiannual este de 10,0m cubi pe sec.

G:andra pozeandra craiova noiemandra tismanaPicture 002.jpg

Foto.8.4.Barajul de la Tismana

Caracteristici ale barajului Tismana,din cadrul complexului hidroenergetic:

Baraj Tismana aval:

-stavilar din beton,tip cuva.

-cota coronament,-219.90mdM

-cota NNR-217.0mdM

Centrala

-tip baraj

-2turbine hidraulice tip Kaplan verticale.

-nivelul minim de exploatare-213.0mdM

-debit mediu-40.0 mc

Baraj de inchidere mal drept

-lungime-257.0m

-inaltime maxima-10.0m

-cota la coronament-219.55md.M

Dig mal stang.

-lungime 750.0m

-inaltime maxima-12.55md.M

Lacul de acumulare

-suprafata-22ha

-volum lac-0.750 milioane mc

-lungime lac 1km.

8.3.Caracterizarea zonei de amplasare a statiei hidrometrice Godinesti.

(cursul superior al raului)

Foto. 8.5.Mira hidrometrica la statia hidrometrica Godinesti

Geomorfologia sectorului

Zona in care este amplasata statia hidrometrica Godinesti se afla situata la contactul subcarpatilor externi cu podisul Getic fiind Incadrata la ulucul depresionar subcarpatic Tismana-Novaci.

Acest uluc depresionar are orientare SV-NE sl este paralel cu lantul muntos punind in evidenta intinsa platforma Gornovita care domina depresiune avind inaltime de peste 200 m.

Interfluviile apar sub forma unor spinari largi si netede, fragmentarea pe orizontala fiind destul de redusa.

Latimea medie a interfluviilor este de cca, 3km. Terenul din zona prezinta stabilitate, nu se produc fenorsene ds tasare, spalare sau alunecare.

Fenomenele erozionale se manifesta mai ales pe malul sting favorizate fiind si de constitutia litologica nisipoasa-argiloasa. Malurile au panta relativ lina cu malul sting mai abrupt decat cel drept.

Albia majora este dezvoltata in sectorul statiei hidrometrice pe malul sting si este consolidata sub forma unui nivel de terasa relativ inalt, ce a permis asezarea de locuinte si utilizarea tere¬nului pentru culturi agricole. Acest nivel de terasa nu est inundabil decit extraordinar.la viitura din 31.07.1969,si pe suprafete limitate.

Albia minora este destul de stabila, cu malul drept mai inalt si mai inclinat si malul sting mai jos cu o inclinare ceva mai mica. Malurile albiei minore sint in general paralele sl au o altitudine relativa fata de oglinda apei de 2 m malul sting si 4,25 m malul drept.

Ambele maluri sint supuse proceselor de eroziune laterala. In sectorul statiei nu se remarca procese da despletire a albiei,albia fiind unitara sl in general rectilinie.

Foto.8.6. Rau Tismana la statia Godinesti

Geologia sectorului.

Din punct de vedere stratigrafic cea mai mare parte a depozitelor din regiunea cercetata apartine pliocenului.

Sedimentele meotiene le gasim repauzand peste sarmatian sau tortonian fie direct peste sisturile cristaline ale arcului carpa¬tic si sunt reprezentate printr-un facies meritic de marne nisi¬poasa cu intercalatii de nisipuri si pietrisuri.

Depozitele pontiene cuprind alternante marne nisipoase argile si intercalatii de nisipuri si pietrisuri peste care se depun marne compacte nisipuri si pietrisuri rulate,grosiere cu stratificatie incrucisata de virsta daciana.

Depozitele fluvio-lacustre de virsta cuaternara cuprind orizonturi de pietrisuri si nisipuri grosiere impanate uneori.

Albia minora este alcatuita din pietris fin,nisipuri diferite granulometric,combinate pe alocuri cu miluri argiloase.

Pedologia sectorului.

Solurile din zona sint alcatuite din pseudorendzine cu petece de soluri negre de finete umeda;

Pe vsrsantii riului Tismana se dezvolta regional soluri brune de padure.

In lunca riului Tismana apar soluri aluviale,neevoluate .

Foto .8.7.Limnograf.(aparat de inregistrat nivelul de fluctuatie al apei)

la statia hidrometrica Godinesti.

G:andra pozetismana andra sept 2007Picture 088.jpg

Hidrografia sectorului

Foto .8.8.Albia minora a raului

Principalul curs de apa care aduna apele din zona este Tismana.Atit la ape mici cit si la ape mari intregul debit da apa,trece prin sectiunea unde se executa observatii si masuratori iar la ape extraordinare se produc revarsari pe malul sting care este mai jos. Inundarea se face pe o distanta de pina la 25 m fata de malul propriu zis al riului.

Albia riului are o forma simetrica cu malurile paralele, cel drept fiind eu 1 – 2,5 m mai inalt decit cel stang ,nu prezinta meandre deschideri bruste praguri brate moarte bancuri.

Firul apei nu se muta de la un mal la altultdar la ape mari are tendinta de eroziune asupra malulul sting.

Din cercetarile facute s-a constatat ca riul nu mai are alt curs decit cel actual,iar patul albiei nu prezinta tendinta de modifcare.Riul nu a secat niciodata. Viiturile s-au produs datorita ploilor torentiale riul colecctind cantitatea de apa cazuta pe versanti si in depresiune prin intermediul unor piraie si torenti.

Deversarea apei pe malul sting incepe sa se produca de la cota de 270 cm. In albia majora nu se formeaza brate. Dintre fenomene-de iarna se intilnesc gheata la mal,podul de gheata, zapoarele.

Caracterizare climatic in perimetrul statiei hidrometrice

Climat local de podis cu influente din SV de nuanta mediteraneana.

Temperatura medie anuala a aerului in sectorul statiei este de 10 grade C,si variaza intre -2grade C media lunii ianuarie si 21 grade C media lunii iulie.

Vantul predominant este din directia NV.

Cantitatea medie anuala de precipitatii locala este de 800mm.

Vegetatia sectorului.

Vegetatia lipseste din albia minora a riului Tismana. Ia albia majora in imediata apropiere se dezvolta 0 vegetatie de tufisuri de salcii si arini.

Pe malul sting sint gradini de zarzavaturi si culturi cerealiere. Pe malul drept terenul arabil este ocupat de culturi agricole si numai partial este ocupat de finete.

Influenta vegetatiei asupra scurgerii se manifesta numai la ape mari exceptionale si in special in perioada de maxima dezvoltare a acesteia.

Foto .8.9. Rau Tismana,albia minora,si vegetatia specifica

Foto.8.10.Morisca de masurat viteza apei la statia hidrometrica Godinesti


G:andra pozetismana andra sept 2007Picture 086.jpg

8.4.Descrierea sectorului statiei hidrometrice Calnic

(amplasata pe cursul inferior).

G:andra pozetismana andra sept 2007Picture 090.jpg

Foto.8.11.Nivela Zeiss(utilizata pt ridicari topografice.)

Zona se incadreaza din punct de vedere geomorfolegic in subcarpatii Olteniei in subunitatea acestora care este ulucul depresiunilor intracolinare Cilnic-Targu Jiu-Scoarta-Cruperul Mare.

In partea de sud se inalta Dealul Somanesti cu altitudini de 370 m sa in partea de nord dealul Sporesti cu altitudinea maxima de 402 m iar in partea de vest Dealul Negoestilor.

Terasele Tismanei bine conturate in amonte de zona-regularizata sunt in numar de 3 fiind fragmentate de piraieie din zona.

Toate piraiele din zona care coboara din dealuri la patrunderea lor in depresiunea Ciuperceni-Cilnic formeaza mici conuri de dejectiei.

Treapta joasa a depresiunii Ciuperceni-Cilnic o formeaza lunca Tismana in zona Cilnic si are o latime de 3 km. Panta este domoala cu valor in jur de l,5-2%o si inclina spre sud-est.

Spre est apare susenarea dintre dealurile Sporesti si Somanesti cu altitudinea in jur de 175 m fiind considerata un curs mai vechi al piriului Cilnic si care se indrepta spre est si era afluent al Bistritei.

Procesele de eroziune se manifesta in aval de statia hidrometrica in patul albiei regularizate pe portiunea unde albia nu a mai fost dalata cu piatra sparta fiind influentata sl de structura litologica argiloaso-nisipoasa.

In amonte de statia hidrometrica Cilnic, albia minora este dalata cu piatra sparta avind o stabilitate deosebita.

In momentul de fata eroziunea regresiva din aval spre amonte a ajuns chiar in sectiunea de masuratori de la podul rutier Cilnic Viot dand un caracter foarte instabil patului albiei.

Geologia sectorului

Din punct de vedere geologic depozitele din zona statiei hidrometrice apartin pliocenului.

Depozitele meotrene in facies nerific formate din marne nisipoase cu intercalatii de nisipuri si pietrisuri sint acoperite de depozitele pontiene care cuprind marne nisipoase, argile si intercalatii de nisipuri si pietrisuri.

Depoziteier de virsta daciana si levantina formate din

marne compacte nisipuri si pietrisuri grosiere cu stratificatie . incrucisata le urmeaza depozitele fluvio-lacustre de v irsta cuaternara.

Acestea sunt formate din orizonturi de pietrisuri si nisipuri grosiere pe alocuri cu lentile de marne nisipoase.

In aval de sectiunea de masuratori patul albiei este format din argile si marne nisipoase, galbui~roscate care se dezvolta frecvente fenomene de eroziune diferentiata;

Pedologia sistemului

Ia zona statiei hidrometrice Calnic solurile predominante sunt solurile podzolice acide si solurile brun roscate de padure cu dezvoltare mai mare pe versanti si in zonele impadurite.

Prooesul de podzolire a decurs sub influenta asociatiei vegetale lemnoase si in conditiile unui climat umed si racoros.

Din cauza texturii argilo-lutoase a solurilor din zona drenajului apelor de suprafata este defectuos ceea ce face ca apele sa balteasca la suprafata sau sa dea nastere unor procese de inmlastiniri local pe arii restrinse asa cum se poate vedea pe malul drept al Tismanei in aval de statia hidrometrica;

Pe versantii dealurilor din zona procesele erozionale au dus la degradarea puternica a stratului vegetal.

Fertilitatea acestor soluri este mediocra si necesita incorpo¬rarea de ingrasaminte chimice ai organice.

Vegetatia zonei

In albia mjaora vegetatia lipseste, aceasta este regularizata cu maluri inalte indiguite si taluzate. in albia majora si pe diguri vegetatia este bine dezvoltata si reprezentata prin ierburi perene.

Salciile se dezvolta sporadic si anual sint taiate de catre agentii hidrometricii.

Dat fiind caracterul regularizat al albiei consideram ca vegetatia poate influenta scurgerea numai in perioada de maxima dezvol¬tare, lunile iunie~iulie inainte de cositul ierburilor pentru nutret.

Temperatura aerului si vanturile

Climatul local este de podis cu influente submontane, temperatura medie anuala a aerului este de 10-11 grade C, temperatura medie a lunii iulie este de 21,5 grade C, iar cea a lunii Ianuarie este de -2,5 grade C.

Precipitatiile medii anuale ale acestei zone sunt de 600-700mm/an.

Vanturile dominante bat din vest si nord-vest.

CAPITOLUL IX

Populatie si asezari

9.1.Scurt istoric al zonei

Inaltarea generala din timpul miscarilor valahe, cand lantul dobandeste inaltimea actuala, duce la saparea in regim freatic a unor vaste retele subterane care apar astazi ca pesteri. Zona carsturilor Tismanei oferea omului primitiv adaposturi naturale, si a fost in consecinta, una dintre primele zone locuite din Romania. Speologii care au cercetat zona afirma ca pe aliniamentul Dobrita - Runcu - Borosteni - Topesti - Tismana - Sohodol -Pades - Ponoare nu exista pestera accesibila si cu un depozit sedimentar care sa nu contina URME DE CULTURA UMANA dintr-una din perioadele istorice!

Iar descoperirea in partea inferioara a coloanei stratigrafie© a unor pesteri de ia nord de Valcele, spre Borosteni, a unor unelte de cuartit si resturi faunistice, atesta ca aici sunt cele mai vechi locuiri musteriene de pe teritoriul Romaniei (Pestera Vulpii si Pestera Cioarei).

Alte dovezi ale valorii arheologice de exceptie a zonei:

unelte din mezolitic, la Steiul Coziei. (Ion Conea);

asezare din epoca bronzului, la nord de Topesti (Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei);

loc amenajat (Tismana=„diz' sau „tiz' + „meni') pentru intruniri legate de cultul mamei, in perioada precrestina, pe Valea Tismanei (Nicolae Densusianu) si practici zalmoxiene la Pestera Fusteica (fustus=toiag).

Relicvele pastrate, legate de cultul si mitologia geta, altele ce tin de obiceiurile locului, ni se par astazi foarte enigmatice dar la Tismana ele sunt prezente si detectabile: sarbatorile babesti, folclorul epic (balade, basme), superstitii, descantece, priveghiul, zorile si cantatul mortilor, memoria oieritului transhumant, traditia poetica pastorala si altele.

Nu intamplator Sfantul Nicodim de la Tismana, gaseste aici cel mai fertil teren pentru a pune bazele unui centru de mare valoare spirituala: Manastirea Tismana.

Imbinarea in zona Tismanei a vechii mitologii gete cu mitologia romaneasca din perioada crestina este evidenta.

Gasim in cadrul toponimelor zonale ,urmatoarele denumirii:Dumnezeu,Sfantul Soare, Ursitoarele, Sanpetru, Sfanta

Duminica Sfanta Miercuri, Sfanta Vineri: Trifoi, Zburatorul, Luceafarul.

; Mosii, Uriasii, Moasa.: Baba Dochia,

Paparuda, Zorila, Mos Crivat.  : Sanziana, Piaza Buna.: Rusaliile, Piaza Rea.

: Iovan Iorgovan, Fat Frumos. : Baba Harca, Baba Cloanta, Muma

Padurii, Joimarita, Moroiul, Pricoliciul si Dracul.: Balaurul, Zmeul, Ghionoaia,

Capcaunul. apa vie, valvataia : ceasornicul casei, putregaiul,

matraguna, iarba fiarelor.

Prin secolul al JV-lea, dupa Edictul de la Milan (313 DH.), crestinii avand asigurata libertatea, crestinismul se imbina de la sine (spontan) cu religia geta, dovada fiind simbolurile crestine aparute in interiorul Pesterii Fusteica, langa pesterile de pe Valea Tismanei, Valea Pocruii si Steiul Coziei pe stancile plaiurilor, la intersectii de drumuri si poteci.

Cu exceptia acestui edict, care consfintea o stare de fapt si care a avut un efect general.

Cercetatorii care acreditau implicit ideea ca, daca s-a gasit sub Manastirea Tismana o temelie veche din bolovani de rau si caramida romana, acest locas dateaza din epoca romana, s-au inselat.

Argumentele le gasiti pe pagina „Tismana, o urma romana?' sau Locurile de cult religios de la Tismana sunt mult mai vechi, ele sunt legate de reformele zalmoxiene. Religia dacilor adusa de Deceneu („cel onorat') la forme populare, simple, dar atat de folositoare incat uimise regii antichitatii, nu avea sau se baza pe un panteon propriu absolut incompatibil cu panteonul roman complicat al celor 30.000 de zei si zeite, (numar sustinut de Marcus Terentius Varro, 116-27 AH).

Spre deosebire de slavi, bulgari, sarbi, unguri si alte popoare ce au migrat pe teritoriul nostru, poporul roman este singurul din spatiul balcanic care nu are consemnata perioada trecerii la crestinism deoarece trecerea de la religia geta la religia crestina s-a facut in mod unanim acceptat (spontan) date fiind marile lor asemanari.

Ideea despre existenta unei vieti viitoare si ideea de jertfa exista la geti prin reformele zalmoxiene insa vremurile, si deci noua religie crestina, era acum indreptata nu spre distrugerea vrajmasului, ci spre binele aproapelui, spre binele omului, oricare ar fi acesta.

Dupa atatea razboaie sangeroase, noutatea placea getilor, vedeau noua religie ca una a pacii si a iubirii de oameni, o religie pentru care nu exista cucerit si cuceritor, dupa cum nu exista 'nici rob, nici slobod, nici elin, nici barbar', toti fiind frati, ca fiii egali indreptatiti ai aceluiasi Parinte ceresc, al Carui Fiu, Iisus Hristos, s-a jertfit pentru iertarea, impacarea si infratirea tuturor.

Acest fapt Istoric de mare importanta pentru continuitatea noastra este bine dovedit la Tismana. Toate lacasurile de cult de pe teritoriul comunei Tismana au fost construite pe locul sau langa vechi biserici crestine de lemn, care la randul lor au fost construite pe vechi locuri de cult getice, 'pagane', care au fost mai apoi crestinate. Vechile denumiri de cult precrestin au fost adaptate, bisericile purtand pecetea hramurilor crestine.

Astfel, dupa crestinarea locurilor de cult „pagane', pe Valea Tismanei cultul mamei, semnalat de N. Densusianu, este inlocuit cu cultul adorarii Fecioarei Maria, in cinstea ei construindu-se prima biserica crestina de lemn de pe teritoriul Romaniei de azi cu hramul Nasterea Sfintei Fecioare Maria. Se organizeaza primele balciuri ale „Santamariei Mari' pe poiana de langa paraul Furniei, amenajata cu „scaunele' din piatra.

La doua secole inainte de Nicodim, dupa anii 1200, Negru Voda (Detalii foarte interesante in legatura de mai jos, care deschide pagina aparte) sau alti conducatori locali ai unor formatiuni prestatale, incep langa vechea

bisericuta de lemn, o constructie a unei biserici din piatra. Oslu, care va deveni primul „ban de Severin' (1240), daruieste caramizi romane de la Drobeta pentru constructia ei. Acest inceput de constructie, dovedit recent prin sondaje arheologice, nu are insa

finalitate ca cel de la Campulung unde Radu Negru e mai ferit de dusmani. La Tismana, perioada dificila din jurul datei invaziei tatare si numeroasele conflicte ale Basarabilor cu regii unguri, Litovoi intre (1247 - 1277), fratele sau Barbat (1277 - 1290), apoi Tihomir (Thocomerius) intre 1290 - 1310, face ca abia in vremea lui Nicodim, Basarabii, recunoscuti la aceea data de regii unguri, sa reia planurile.

Inceputul il face Vladislav I (Vlaicu-Voda) Basarab (nascut in 1325, mort in 1377, la domnie intre 1364-1377, fiul iui Nicolae Alexandru) care staruie pe langa varul iui, Nicolae, zis Nicodim dupa tunderea la monahism, sa continue constructia inceputa pe la 1200 de stramosii sai Negru Voda si Tihomir.

Nicodim, fiul Teodorei, sora lui Nicolae Alexandru, se instruise „in greceste si slavoneste' la Manastirea Cutulmus de la muntele Athos, adaogita cu turnul mare de Nicolae Alexandru . Var, dupa tata, si cu Lazar cneazul sarbilor, fusese avansat staret la Manastirea Hilandaru iar cneazul, il solicitase sa preia mitropolia sarba. Constient insa ca originea sa se trage din neamul Basarabilor, trece Dunarea.

Faptul ca fratele lui Vlaicu-Voda, Radu I, sfinteste biserica in anul 1378, creeaza si astazi confuzie in istoriografie nascand un legendar „Radu Negru Voda'. Radu I fiind trecut in pomelnicele primelor manastiri romanesti si pierzandu-se amintirea inaintasilor sai, calugarii si-au zis ca acela care e primul in pomelnic trebuie sa fi fost si primul voievod al tarii, adica Negru Voda. Negru Voda insa, e altul decat Radu I, el precede pe Tihomir (Thocomerius) tatal lui Basarab I (1310 - 1352), zis si „intemeietorul Tarii Romanesti', confuzia datand deja din a doua jumatate a veacului al XVI-lea, cum arata un document din 1576, de la Alexandru al Il-lea.

Alte marturii asupra vechimii primei constructii:

Paisie, patriarhul Ierusalimului, inca de la 3 iulie 1638 afirma ca Tismana fusese fundata 'de mult, ca de 400 de ani', deci dupa anii 1200.

Mihnea Turcitul la 1590: „este sfanta manastire Tismana cea mai batrana din toate manastirile din tara Domniei Mele'.

Manastirea a fost terminata de fii lui Radu I: Dan I (1383-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418) cel din urma afirmand in hrisovul din anul 1387 „ca a mai avut de a ispravi cele nesavarsite'. Neagoe Basarab (1512-1521) o acopera cu plumb si ii daruie o tava mare de argint drept multumire ca a scapat aici de persecutiile lui Mihnea cel Rau, in 1509. Biserica actuala dateaza din 1541-1542 iar Matei Basarab (1632-1654) reface zidurile inconjuratoare care-i dau aspect de cetate.

Pentru toti, de la Nicolae Alexandru I, Vladislav I, Radu I, Dan I si pana la Mircea cel Batran, Nicodim a fost marele sfatuitor. Dar si constructor al Manastirii Tismana. Om ales, de vasta cultura, „talmaci de cuvinte' in misiunea sarbeasca la Constantinopol face ca Patriarhul Pilotei sa-i acorde atunci cuviosului Nicodim rangul de arhimandrit, cu dreptul de a sfinti biserici, „precum si particele din moastele Sfintilor Ignatie Teoforul, Ioan Gura de Aur si ale mucenicului Teofil, odoare de mare pret pentru manastirea Tismana'. (Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu)'. Si fiind Nicodim arhimandrit, manastirea Tismana, devenea acum, automat, arhimandrie. Lavra Tismanei nu era cu nimic mai prejos decat manastirile Muntelui Athos iar faima Manastirii Tismanei a ramas de atunci si pana in zilele noastre!

Localitatea Tismana este atestata prin Hrisovul din anul 1385 octombrie 3 de catre domnitorul Dan I, iar in documentele veacurilor al XV-lea si al XVI-lea (3 sept. 1841 si 11 ian. 1585) gasim consemnat „orasul de la Tismana', ceea ce denota o dezvoltare timpurie a unora dintre elementele constitutive ale societatii urbane in acest perimetru.

Ca dovada a anvergurii localitatii o reprezinta faptul ca dupa anul 1831, Tismana a fost aproape un secol resedinta de „plasa', si ca dupa anul 1879 numele ei a fost atribuit Judecatoriei de pace din zona.

In vilele din Tismana ale lui George Sfetea si Nicu Milosescu s-au adunat ani de-a randul scriitori, oameni de stiinta, actori, muzicieni si artisti plastici, adica toti aceia pentru care frumusetea locurilor Tismanei a fost si ramane un punct de atractie.

In anul 1916 tipograful Milosescu si poetul George Cosbuc pun bazele societatii culturale „Dorna' Tismana, in al carui statut se regasesc actiuni de restaurare a monumentelor religioase, infiintarea unui muzeu religios, biblioteca, si recunoasterea localitatii ca statiune climaterica, actiuni duse la capat, inclusiv recunoasterea in 1938, a statutului de statiune climaterica in Regatul Roman.

Tismana, localitate istorica, a cuprins in perimetrul ei sate atestate prin hrisov cu o vechime de sute de ani din care amintim:

-satul Pocruia atestat prin hrisovul de la 27 iunie 1387 de Mircea Voda.

-satul Vanata atestat prin hrisovul de la 11 mai 1399 de Mircea cel Batran.

-satul Racoti atestat printr-un act la 12 nov. 1463 de Alexandru Voda.

-satul Topesti atestat prin hrisovul de la 1470 de Radu Cel Frumos.

-satul Costeni atestat prin hrisovul de la 2 iunie 1552 de Mircea Ciobanu.

-satul Sohodol atestat prin hrisovul de la 3 sept. 1560-1567, de Petru cel Tanar.

-satul Celei apare pe harti in 'Circulatia drumurilor', ca drum catre minele de arama de la Bratilovo.

Anvergura Tismanei, localitate istorica, important centru al ortodoxismului romanesc si balcanic, factorii geografici, vecinatatea unor locuri de o rara frumusete, armonia desavarsita a caselor, ospitalitatea oamenilor, obiceiurile si traditiile, au constituit si reprezinta si azi tot atatea elemente care favorizeaza turismul cultural si agroturismul in comuna Tismana.

9.2.Orasul Tismana

Caracterizare generala

Orasul Tismana, este situat in sud-vestul Romaniei, in partea de nord-vest a judetului Gorj, aflata pe paralela de 45° 07' a emisferei nordice si meridianului de 22° 50' longitudine estica. Se invecineaza la est cu comuna Pestisani; la vest cu comuna Pades, la sud-vest cu judetul Mehedinti, la sud cu comuna Godinesti iar la nord cu judetul Hunedoara.

Pana de curand Tismana a fost cea mai mare comuna a jud.Gorj si impreuna cu cele 10 sate apartinatoare avand o suprafata de 30778,79 si o populatie de 7839 locuitori.

Ca numar de locuitori intra in categoria oraselor mici, avand in componenta sate cu populatie peste 1 000 locuitori (Tismana, Pocruia, Sohodol), sate mijlocii cu populatie intre 501 si 1000 locuitori (Gornovita, Costeni, Celei) si sate mici cu populatie sub 500 locuitori (Vanata, Topesti, Valcele, Isvarna si Racoti)

Tismana este un oras din judetul Gorj, Oltenia, Romania, fiind declarat oras abia la data de 5 aprilie 2004, conform Monitorului Oficial Nr. 310 din 7.04.2004.

Localitatea este bine cunoscuta deoarece, la nord, pe Valea raului Tismana se afla Manastirea Tismana un simbol al istoriei noastre, la Tismana se executa covoarele 'Tismana' si 'Oltenia' simboluri ale artei traditionale mestesugaresti, iar vanatul exista din abundenta pentru ca teritoriul orasului cuprinde o parte din Parcul Natural Domogled-Valea Cernei si se invecineaza la nord cu Parcul National Retezat.

Principala activitate economica, de importanta nationala, o reprezinta productia de energie electrica prin doua din hidrocentralele Sistemului Hidroenergetic Cerna - Motru - Tismana. Acest complex hidroenergetic face parte din Planurile de amenajare a apelor din Romania

Geologic, zona Tismana este una din cele mai interesante.La limita miocen/pliocen au loc miscari attice, care duc la ridicarea Carpatilor iar in pliocen, la nivelul lacurilor pliocene (panonic si dacic) are loc taierea platformei Gornovita (700-800m) si a carstoplenelor corespunzatoare.

Coordonatele localitatii Tismana sunt:

paralela 45° 03' 02 emisfera nordica, meridian 22° 56' 56 longitudine estica. Paralela 45° exact, trece prin dreptul troitei de la intrarea dinspre nord in satul Racoti iar meridianul 23° trece prin capatul estic al satului Valcele, DJ 672, Tismana - Targu-Jiu. Se invecineaza la est cu comuna Pestisani la vest cu comuna Pades la sud-vest cu judetul Mehedinti, la sud cu comuna Godinesti iar la nord cu judetul Hunedoara.

Localitati componente

Localitatea de resedinta si cele 10 sate apartinatoare au o suprafata de 30778,79 ha si avea in anul 1980,9202 locuitori, in anul 1992, 8497 locuitori,in anul 1996, 9598 locuitori,in anul 2002, o populatie de 7578 locuitori.

Orasul Tismana are sate cu populatie peste 1000 locuitori (Tismana, Pocruia, Sohodol), sate mijlocii cu populatie intre 501 si 1000 locuitori (Gornovita, Costeni, Celei) si sate mici cu populatie sub 500 locuitori (Vanata, Topesti, Valcele, Isvarna si Racoti).

Cai de transporturi si telecomunicatii

Tismana este situata la 30 km fata de municipiul Targu-Jiu (resedinta judetului Gorj) si este strabatuta de la est la vest de drumul national 67D, Targu-Jiu - Pestisani -Baia de Arama, drum in intregime modernizat ce are pe raza orasului o lungime de 13,5 km, strabatand localitatile Vanata, Tismana si Celei.

Alte artere de circulatie importante ce strabat localitatile orasului Tismana sunt:

drumul judetean DJ 672 Ciuperceni - Tismana - Pestisani, drum partial modernizat care traverseaza localitatile Valcele, Topesti, Gornovita, Pocruia (pe o lungime de 12,8 Km

■ drumul judetean DJ 672 A - din DN 67D - Tismana Manastire -modernizat, ce strabate localitatea Tismana de la sud spre nord (pe o lungime de 7 km).

drumul DC 125, Pocruia - Isvarna - Costeni - Celei - Racoti, drum ne modernizat in lungime de 16 km. Lungimea retelei de strazi, drumuri satesti si vecinale cuprinse in teritoriul administrativ al orasului Tismana este de 78 km, din care 50 % modernizati. In anul 2000 in Tismana este pusa in functiune o retea de televiziune prin cablu, care la momentul actual asigura serviciile pentru un numar de peste 1000 abonati, fiind intr-un continuu proces de extindere.

Reteaua de telefonie fixa asigura serviciile pentru un numar de 800 abonati, iar telefonia mobila (Orange si Cosmote), are instalate doua releuri in zona Tismana.

Dotari edilitar gospodaresti

In anul 2007, printr-un Proiect de Hotarare prezentat de Comisia pentru Cultura, Sanatate si invatamant si aprobat in Consiliul Local Tismana s-a trecut la reabilitarea Caminului Cultural 'George Cosbuc' din Tismana caruia i s-a atribuit numele Casa de Cultura 'George Cosbuc'. intregul centru civic Tismana a fost modernizat, trotuarele largite, spatiile verzi extinse, in intersectie s-a amplasat o frumoasa fantana arteziana iar in jurul ei, prin panouri de semnalizare rutiera s-a semnalizat sens giratoriu.

Reteaua de alimentare cu apa.

Tismana are o retea de aductiune si distributie de 56 km, la care sunt racordate un numar de 2723 gospodarii si 70 agenti economici. Restul gospodariilor fiind alimentate prin nidrofoare cu captare din fantani sau direct, din puturi comune sau individuale.

Reteaua de alimentare cu apa este tehnic ingrijita de SC Stanjenelui SA bunul mers fiind asigurat de Consiliul Local Tismana. Acesta a definitivat in anul 2006, un proiect de extindere, reabilitare si modernizare a retelei de alimentare cu apa finantat prin programul SAPARD.

Reteaua de canalizare are o lungime de 7,8 km deservind un numar de 350 abonati, retea aflata in extindere.

Reteaua de televiziune prin cablu ofera 25 canale de televiziune.

Printr-un Proiect de Hotarare al presedintelui Comisiei pentru invatamant, sanatate si familie, activitati social-culturale, protectie copii, turism, tineret si sport, d-1 Nicolae N. Tomoniu, in luna aprile 2006, s-au aprobat si denumirile strazilor din reteaua stradala a orasului Tismana.

Sistemul educational

Tismana are unitati scolare in care se asigura toate formele de invatamant preuniversitar: invatamant prescolar, primar,

gimnazial, liceal si profesional.

In localurile de scoli si gradinite isi desfasoara activitatea elevi, cadre didactice si personal auxiliar si dupa cum urmeaza:

invatamant prescolar: 14 sali de clasa pentru gradinite, 298 copii, 14 cadre didactice.

invatamant primar: 22 sali de clasa, 374 elevi, 22 cadre didactice.

invatamant gimnazial: 23 sali de clasa, 382 elevi, 39 cadre didactice.

invatamantul liceal.

In cadrul liceului industrial „Grupul Scolar Industrial Tismana', invata 177 elevi, veniti si din comunele limitrofe, in 13 sali de clasa, cu 17 cadre didactice.

invatamantul profesional se desfasoara in 6 sali de clasa, ateliere si laboratoare, cu 143 elevi si 15 angajati reprezentand personal auxiliar.

Sanatate si asistenta sociala

in Tismana asistenta medicala este asigurata de 8 medici si 10 asistenti. in prezent sunt functionale 4 cabinete medicale individuale, deservite de 4 medici de familie si 8 asistenti.

Centrul de Sanatate, cu cladire proprie, este deservit de 2 medici, 2 asistenti si un ingrijitor.

Activitatea celor 4 medici de familie se desfasoara in incinta Dispensarului Uman Tismana, un imobil modern de tip P+2, bine dotat cu aparatura necesara si amplasat in centrul orasului Tismana. Tot aici functioneaza 2 cabinete stomatologice deservite de 2 medici.

Medicii de familie asigura asistenta medicala pentru specialitatile medicina generala si pediatrie.

in oras mai functioneaza si un Dispensar Veterinar unde lucreaza un medic si 4 tehnicieni veterinari. in sate exista patru puncte de insamantari artificiale si naturale. Taurii, armasarii si vierii sunt autorizati. Activitatea este asigurata de patru cadre calificate in acest domeniu.

In centrul Tismanei functioneaza o farmacie de uz veterinar cu un salariat.

Cultura

in trecut, au fost construite sase camine culturale la Tismana, Topesti, Pocruia, Costeni, Sohodol si Isvarna, care sunt folosite in diverse activitati culturale. In anul 2007, Caminul Cultural 'George Cosbuc' din Tismana transformandu-se in Casa de Cultura 'George Cosbuc' Tismana s-a amenajat pentru prima data in judetul Gorj un muzeu al costumului popular. Lui i s-a atribuit denumirea 'Muzeul Costumului Popular Gorjenesc Tismana', si are piese unicat, costume populare din secolul al XlX-lea.

Biblioteca Publica din centrul orasului a fost mutata si ea in Casa de Cultura 'George Cosbuc'

Noul local de cultura si are acum in evidenta peste 14.000 volume de carte, ca urmare a unor donatii din partea

Asociatiei Romane pentru Patrimoniu si din partea d-lui Mihail Aristotel Ungureanu, fiu al satului, fost secretar de stat in guvernarea 1996-2000. Biblioteca este frecventata de circa 1000 cititori anual. in afara bibliotecii publice isi desfasoara activitatea si alte cinci biblioteci scolare cu un numar total de 29.987 volume.

Lacasuri de cult

Un fapt istoric de mare importanta pentru continuitatea noastra este bine dovedit la Tismana. Toate lacasurile de cult de pe teritoriul orasului Tismana au fost construite pe locul sau langa vechi biserici crestine de lemn, care la randul lor au fost construite pe vechi locuri de cult getice, „pagane', care au fost mai apoi crestinate. Vechile denumiri de cult precrestin au fost adaptate, bisericile purtand pecetea hramurilor crestine.

Astfel, „locul amenajat' („diz' + „meni') pentru intruniri pagane legate de cultul mamei, in perioada precrestina, este crestinat prin constructia unei biserici cu hramul Sfintei Fecioare Maria. Mai tarziu aici se incepe amenajarea platoului Pisatori, in partea de est, cu blocuri de siga si tiranti din lemn de tisa. La mijloc, pe versantul estic, se construieste prima biserica din tisa, care prin pozitia naturala, avea alura de cetate fiind numita 'Tis' + 'meana', de unde denumirea de Tismena, apoi Tismana atestata documentar abia intre anii 1364-1373 .

Alte lacasuri de cult:

1. Biserica „Buna Vestire' de la intrarea in defileul Vaii Tismanei, atestata in anul 1720, pe locul alteia mai vechi.

Schitul, acum manastire, Cioclovina de Jos, cu chilii, datat din anul 1715.

Schitul acum manastire, Manastirea Cioclovina de Sus, datat din anul 1714.

Biserica din lemn din satul Gornovita, datata din anul 1764

Biserica din satul Vanata, datata din anul 1714.

Biserica din satul Sohodol, datata din anul 1720

Manastirea Tismana de care apartine si satul Seuca, Gorj

Foto.9.1.Pictura manastirea Tismana.

G:andra pozetismana 2006IMG_1302.JPG

Alte biserici construite:

Biserica din orasul Tismana -centru.

Biserica din orasul Tismana-Ungureni

Bisericile din satul Pocruia (una din lemn, alta din piatra) sunt construite dupa ce stravechea biserica, de pe Valea Pocruii, nu mai este folosita si de sohodoleni, acestia construindu-si propriul locas de cult.

Biserica din satul Costeni

Biserica din satul Isvarna

Biserica din satul Celei

Monumente ale eroilor

Monumentul „Capitanului Ioan Neferescu' construit in anul 1980 pe Dealul Nereaz, din satul Gornovita, in onoarea capitanului Ioan Neferescu distins cu ordinele „Mihai Viteazul' si „Legiunea de onoare a Frantei' in luptele de la Marasti, Marasesti si Oituz din primul razboi mondial. Alaturi de Ecaterina Teodoroiu tine piept dusmanului in luptele de la Jiu, tunurile capturate de el strajuind si astazi podul Jiului.

In centrul orasului s-a construit Monumentul Eroilor ridicat in cinstea eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale si razboiul de independenta.

NumaruTeroilor cazuti este urmatorul:

77 eroi cazuti in razboiul din 1877-1878.

680 eroi cazuti in campania din 1916-1918

peste 460 eroi cazuti in ce-1 de al doilea razboi mondial 1940-1945.

Sport si agrement

Activitatile sportive se desfasoara pe Stadionul Tismana (1050 m2), pe terenurile sportive scolare si alte terenuri sumar amenajate in unele sate. in anul 2004 a fost data in folosinta si noua sala de sport.

Consiliul local, societati comerciale si unele persoane sustin material echipa de fotbal „Energetica Tismana' care activeaza in divizia judeteana.

Pe terenurile sportive ale unitatilor scolare, elevii sunt antrenati, la orele de sport, pentru fotbal, handbal, baschet si volei.

Pentru agrement, trei discoteci cu o capacitate totala de 300 locuri, sunt amenajate de natura sa satisfaca cerintele de relaxare ale tinerilor.

Raza de deservire

Zona de deservire in afara unitatii administrativ teritoriale este mult mai mare, incat aceasta are dotarile necesare asigurarii serviciilor publice pentru, cetatenii care apartin comunelor limitrofe (Tismana, Godinesti Pades, Glogova, Pestisani si Catunele)

Serviciile publice pe care Tismana le asigura unitatilor administrativ teritoriale invecinate se refera la: operatiuni bancare Agentia CEC Tismana, Perceptia Rurala Tismana, FDEE Electrica Oltenia S.A. - PE Tismana si prin PTTR Tismana.

Primaria Tismana si Consiliul Local Tismana au un aparat propriu format din 21 salariati si 15 consilieri locali.

Postul de politie Tismana asigura servicii publice pe raza orasului Tismana si s-a reorganizat cu un numar mai mare de angajati. Rata de infractionalitate este una din cele mai scazute din tara datorita cinstei dar si vigilentei tuturor locuitorilor. Institutia are un volum de lucru de aproximativ 150 plangeri pe an din care se finalizeaza, cu trimitere in judecata, 50 dosare pe an.

Adrninistratia Finantelor Publice prin perceptia Tismana asigura servicii publice pentru cinci comune: Pestisani, Godinesti, Glogova, Catune si Pades. Are un numar de 10 salariati, din care: un sef unitate, un sef de serviciu, doi inspectori de specialitate si sase referenti.



Societatea civila

O buna parte din sectorul civil este constituit si actioneaza prin asociatii libere neguvernamentale (ONG) create unui scop anume: cultural, turistic, religios, sportiv, ajutorul persoanelor sarace, handicapate, fara locuinta, sinistrate etc.

In comuna isi duc activitatea:

ANTREC retea de turism rural organizata in 17 pensiuni turistice in care activeaza circa 50 de persoane.

* Asociatia crescatorilor de animale, de ale carei activitati beneficiaza cea mai mare parte din crescatorii de animale.

Asociatia de mosneni sodoleni, Sohodol, in care activeaza peste 300 de membri.

Asociatia de mosneni topesteni, 'Nedeia Mare' din satul Topesti, in care activeaza peste 200 de membri.

Asociatia ELVEROM care intretine relatii cu ONG-uri din Elvetia si Belgia. De activitatea ei beneficiaza toti cetatenii satului Vanata si scolile Vanata si Pocruia, in total circa 300 de persoane.

Fundatia Tismanacare este partener al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile Bucuresti, al Federatiei ONG Gorj, Targu-Jiu. intretine relatii cu ONG-uri din toata lumea prin intermediul Intemetului si este creatorul site-urilor Internet despre Tismana Partenerul ei din Franta este Asociatia Umanitara La Gerbe

Fundatia Tismana a finalizat un proiect PHARE pentru pensiunea turistica Jerca si unul proiect de reabilitare a caminului cultural din Topesti.

POPULATIA

Comuna Tismana are un numar de 7839 locuitori, satele componente fiind urmatoarele:

Tismana - sat resedinta de comuna -657 gospodarii cu i 122 locuitori.

Pocruia - sat cu 458 gospodarii si 1122 locuitori

Sohodol - sat cu 458 gospodarii si 1115 locuitori

Gornovita - sat cu 211 gospodarii si 511 locuitori

Topesti - sat cu 161 gospodarii si 363 locuitori

Vanata - sat cu 172 gospodarii si 302 locuitori

Valcele - sat cu 218 gospodarii si 341 locuitori Isvarna - sat cu 198 gospodarii si 388 locuitori Racoti — sat cu 235 gospodarii si 355 locuitori Costeni - sat cu 235 gospodarii si 811 locuitori Celei - sat cu 299 gospodarii si 686 locuitori

G:andra pozetismana 2006IMG_1344.JPG

9.2.Foto orasul Tismana si lacul de acumulare

4.3.Populatia si asezarile din zona de varsare a raului

Populatie. si asezari din zona subcarpatica si de podis.

Conditiile naturale (relief, clima, ape, vegetatie, soluri, resurse) sunt deosebit de favorabile vietii si activitatii societatii omenesti. Relieful depresionar permite concentrarea populatiei, localitatilor si activitatilor agricole. Reteaua de nuri influenteaza transporturile si asezarile. Resursele naturale au dus ia aparitia unor industrii noi.

Subcarpatii Getici reprezinta o zona de straveche si continua populare umana. Aici au aparut primele capitale ale Tarii Romanesti: Campulung si Curtea de Arges.

Densitatea populatiei este de peste 100 loc/km2 pe ansamblul Subcarpatilor Getici, m depresiunile mari ajunge la 150 ioc/km3, tar pe dealuri se diminueaza corespunzator.

Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori mai reduse in vest (Gorj) decit in est (Arges).

Existe deplasari de populatie cu caracter definitiv (spre orasele mari, spre centre industriale noi), periodic (prilejuite de unele lucrari, cum ar fi constructiile hidroenergetice de pe Oft si Arges) si zilnic (navetism) spre orasele mari (Tg. Jiu, Ramnicu Valcea).

Asezarile rulare sunt in generai mijlocii (500-1.500 ioc.) si mici (sub 500 loc.) au o structura rasfirata (cu case printre gradini si vii), functii agricole, iar mai recent, functii miniere, industriale sau mixte.

Subcarpatii Getici au fost o regiune predominant necooperativizata, ceea ce s~a rasfrint favorabil asupra functiilor economice si aspectului asezarilor rurale.

Asezarile urbane. In Subcarpatii Getici se afla situate urmatoarele orase: Campulung, Curtea de Arges, Ramnicu Valcea, Baile Govora, Calimanesti, Baile QJanesti, Horezu, Bumbestkfiu, Tfcteni, Targu

Carbunesti (ultimele doua In zona de contact), Ocnele Mari, Novaci, Tirgu Jiu.

Campulung (44.000 ioc.) prima capitala a Tarii Romanesti, oras de o in semna tate deosebita In evul mediu, are, in prezent o industrie cu profil complex (Intreprinderea de autoturisme de teren ARO, combinatul chimic, combinatul de lianti si azbociment, ramuri ale industriei usoare), monumente isterice sl culturale.

Curtea de Arges (36.000 loc.), are in prezent si o vocatie industriala (industrie electrotehnica, industria lemnului) si turistica.

Ramnicu VaJcea (113.000 loc.), o ras comercial inca din evul mediu, are o industrie bine reprezentata (rafinarie, combinat de prelucrare a lemnului, industria pielariei) sl functie administrativa. Are un aspect urban modem si importante obiective turistice.

n apropiere (combinatul de industrializare a lemnului de (a Preajba, combinatul de lianti de la Barsesti, cea mai mare din

tara); este un centru turistic, administrativ si comercial.

Celelalte orase Tirgu Jiu (98.000 tec.) are industrii in interior (utilaj minier, industrie textila si alimentara) si iau ctte o ramura mai reprezentativa: Ocnele Mari - extractia sarii, Bumbestkfiu - industria constructoare de masini, Ticteni - extractia petrokrtui si gazelor naturale), Novaci si Horezu - industrie mica si artizanala. Altele au functie balneoclimaterica (Baile Oianestj, BaHe Govora, Calimanesti). Tirgu

Carbunesti, oras cu o insemnatate regionala in trecut, isl caute in prezent o identitate proprie.

Pe ansamblul tarii, Subcarpatii Getici au o industrie notabila, bazata pe resurse proprii (petrol, gaze naturale, carbuni, sare) sau din zone apropiate (calcare, lemn, resurse agroalimentare).

CAPITOLUL X

Cadrul economic

10.1.Industria

Industria energetica cuprinde exploatari de petrol, gaze naturale si carbuni. Petrolul se extrage de aproape patru decenii: exploatarile sunt situate ia limita cu Podisul Getic; Babeni, Tictenl, Scoarta, Albeni, iar prelucrarea se realizeaza la rafinaria de la Ramnicu Valcea si Combinatul petrochimic Pitesti, gazele

asociate se exploateaza la Tideni si Bustuchm.

Subcarpatii Getici dispun, de asemenea, si de exploatari insemnate de Rgnrt; zona traditionala se aHa situata in est si cuprinde exploatarile de la 8erevoiesti, Jugur, Godeni, Antnoasa, Boterri; o zona noua se afla la limita cu Podisul Getic, cu centre la Atunu, Babani, Cemisoara, Cucesti, iar pentru transportau

carbunelui de aici a fost construita calea ferata Babent-Alunu.

Energie electrica se obtine in citeva termocentrale mai mici (Ramnicu Valcea, Govora) st hidrocentrale (pe Olt, pe Arges), centralele mari {hidrocentrala Arges, termocentralele Rovlnari, Turceni) fiind situate In

exteriorul subcarpatilor, dar in imediatei apropiere a acestora.

Industria chimica cuprinde exptoatari de sare (la Ocnele Mari), produse clorosodice (la Govora si Ramnicu Vatcea, pe baza materiei prime de la Ocnele Mari), fire sintetice (Campulung).

Industria lemnului este bazata indeosebi pe matern prime (lemn de fag si rastnoase) din Carpatii Meridionali; cheresteaua de rasinoase (pe baza lemnului din grupa Fagaras) se prelucreaza la Curtea de Arges, iar furnire, placi aglomerate, fibrolemnoase si mobila se produc la combinatele de la Preajba (linga

Tirgu Jiu) si Ramnicu Valcea.

Industria materialelor de constructie este reprezentata de intreprinderile de Hanti (ciment si var) de la Campulung (care se aprovizioneaza cu calcar din Muntele Mateias) si de la Birsesti, linga Tirgu Jiu (cea mai mare din tara, care se aprovizioneaza cu calcar din Muntii Vilcanuiui, din cariera de la Suseni), precum si de intreprinderi de ceramica fina de la Tirgu Jiu si Curtea de Arges.

Industria usoara este reprezentata de intreprinderi de incaltaminte si tabacarii, la Ramnicu Vatcea, iar industria alimentara - de intrprinderfle de conserve din fructe Riureni, produse lactate din Campulung, precum si alte produse in principalele orase.

10.2.Agricultura

a) Fondul funciar, conform conditiilor naturale, are calitati medii. Solurile mai slabe calitativ, alunecarile de teren si substratul argitos diminueaza calitatile naturale ale fondului funciar, chiar daca conditiile de clima sunt foarte favorabile. Terenurile accidentate (dealurile) si extinderea relativ redusa a suprafetelor orizontale din depresiuni reduc considerabil cultivarea plantelor agricole. De aceea in Subcarpatii Getici predomina suprafetele cu pasuni si finete si cele prielnice culturii pomilor fructiferi.

b) Cultura plantelor cuprinde, pe suprafete mici, culturi cerealiere (porumb indeosebi), plante tehnice, cartofi, legume, leguminoase pentru boabe (in zonele perturbarte) si indeosebi pomi fructiferi (pruni, meri, peri etc.); Subcarpatii Getici impreuna cu Subcarpatii Curburii si portiunea nordica a Podisului Getic formeaza principala regiune pomicola a terii, in care predomina prunul, dar noile plantatii extind cultura marului; judetele Arges si Valcea au cete mai mari livezi din tara. Mari plantat» pomicole exista la Campulung, Ramnicu Valcea si Tismarta.

c) Cresterea animalelor se bazeaza predominant pe pajisti de dealuri, mai modeste calitativ (dectt la munte si campie), datorite eroziunii si suprapasunatului si mai putin pe cultura plantelor furajere. Se cresc

ovine - favorizate si de apropierea muntelui (Novaci) - bovine, pasari.

10.3.Transporturi

Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale, astfel:

pe Jiu este calea ferata electrificata Fifiast - Tirgu Jiu - Bumbestf - Livezeni - Simeria; intre Ffliasi si Tirgu Jiu are o varianta pe Gifort (FUiasf - Tirgu Carbunest - Tirgu Jiu) si un segment mai nou, pe Jiu (Filiasi - Rovinari - Tirgu Jiu);

pe Ift, calea ferata Piatra Olt - Ramnicu Valcea - Sibiu: la Babeni (sud de Ramnicu Valcea) se desprinde calea ferata noua Babeni-Alunu;

pe Arges, calea ferata dintre Pitesti si Curtea de Arges;

pe Rau Tirgului, calea ferata Pitesti - Campulung;

Sosetele sunt axate, de asemenea, pe val (Jiu, Olt Arges, Riu Tirgului), dar penetreaza mai mult in interiorul Subcarpatilor. Exista si sosele longitudinale, cum ar fi intre Ramnicu Valcea - Horezu - Tirgu Jiu -Baia de Arama sau intre Campulung si Curtea de Arges. Aceasta se racordeaza cu soselele transcarpatice cunoscute: Novaci - Sebes ('Transalpina') si Curtea de Arges - Vidraru - Depresiunea Fagaras (Transfagarasanul).

10.4.Obiective naturale

Subcarpatii Getici au obiective naturale relativ reduse (Albesti, Valea Oltului, izvoarele minerale de ia Baffe Olanesti, Baile Govora), dar, datorite apropierii de zona montana (Iezer, Cozia, Muntii CapafJnii, cu Pestera Muierii, Paringului, Muntii Vulcanului - cu Cheile Runcufui - Defileul Oftului, Defileul Lainici), reprezinta o cale de tranzit importanta. Exista insa numeroase obiective cultural istorice, focalizate la Campulung, Curtea de Arges, Horezu, Tfemana, Tirgu Jiu. Datorita conditiilor naturale s-au dezvoltat si cunoscutele statiuni balneoclimaterice Baite Govora, Baile Olanesti, Calimanesti.

Lacuri.

lacuri in masive de sare: Ocnele Mari;

lacui pentru hidroamelioratii (st apa potabila si industriala) Ceauru, pe Jiu, in Depresiunea Tirgu Jiu -Campu Mare;

Apele subterane sunt relativ discontinui (datorita reliefului).

In unele locuri apar ta suprafata sub forma unor izvoare minerale (Baile Otanesti, Baile Govora).

Dintre rezervatiile naturale se remarca cea de ta Albesti (rezervatie geologica si paleontologica), din

apropiere de Campulung.

Resursele naturale ale Subcarpatilor Getici sunt petrolui, gazele naturale, lignitul, masivele de sare, paduri, pasurti, hidroenergie, izvoare minerale, ta care se adauga suprafete de terenuri arabile.

CAPITOLUL XI

Turismul

Muntii Valcan sunt inconjurati pe trei laturi de drumuri nationale, care inlesnesc accesul spre punctele de plecare in ascensiune. Centrele de unde este dirijata intreaga circulatie spre Muntii valcan sunt Targu Jiu,pentru latura de sud si est,si Petrosani, pentru latura de nord si mai putin cea de est.

Cele trei artere modernizate: Targu Jiu-Tismana-Baia de arama(DN 67D); Targu Jiu-Petrosani(DN 66) si Petrosani-Lupeni-Valea lui Neag(DN 66 A)inconjura masivul pe trei laturi, usurand accesul in Muntii Valcan

Manastirea Tismana-Muntele Cioclovina-Muntele Bou-saua la Suliti-Pasul Jiu_Cerna-Casa de vanatoare Campusel.

Unul dintre cele mai frumoase trasee din Muntii Valcanului este un vechi drum pastoral ce leaga tinuturile Tismanei cu plaiurile Oslei,Godeanului si Retezatului. Prin inlocuirea liniei ferate inguste de pe valea Tismanei cu drumul forestier,traseul la Plaiul Paltinei a devnit practicabil pentru mijloace de transport auto. vechiul drum pastoral si al pandurilor lui Tudor Vladimirescu isi mentine insa farmecul si a fost recent marcat de echipajul pionierilor din Celei(jud Gorj)

Autobuzele I.T.A Tg Jiu-Tismana ne lasa la locul de parcare unde incepe drumul forestier pe valea Tismanei. Trecem prin fata restaurantului complexului turistic Tismana, apoi urmarim drumul si marcajul triunghi rosu pe malul stang al apei. In poienite se vad cateva vile, iar ceva mai sus baracile complexului hidroenergetic Motru-Tismana-Bistrita. Dupa circa 1km de la statia I.T.A trecem pemalul drept ,iar dupa 30m de la pod ajungem la punctul de ramificatie. Un indicator cu sageata ne indreapta la stanga pe poteca. Urcusul in padure este prelung si greu, iar serpentinele se inscriu pe o culme priporoasa. Dupa circa 20min de urcus traversam un drum al santierului, care vine din valea Dasul Cioclovinei: regsim poteca intrerupta de rambleu si urcam tot pe culme pana in luminisul cu troita Cioclovina(25 min, 450m alt) loc de unde avem o priveliste frumoasa spre Manastirea Tismana. Urcusul continua pe culme apoi pe versantul estic al ei pe la banca schitului in apropiere se aflaun sipot (545m alt). De aici urcusul este mai domol traversam prin padure doua paraiase apoi ne apropiem de paraul Cioclovina si patrundem in poiana schitului Cioclovina(cca 590m alt) Inainte de schit traseul marcat se abate spre stanga pe o poteca firava dar poteca buna incepe de la chiliile schitului si intra orizontal in padure spre vest. Dupa cateva zeci de metri regasim marcajul. Ne mentinem pe curba de nivel si dupa 7-8 minute intram pe un fagas de caruta. Dupa o bucla scurta marcajul paraseste drumul de caruta, urcam usor spre dreapta si traversam un izvor. continuam traseul pe poteca ingusta trecem peste un alt drum de caruta (645m alt) Spre Valea Procuia se deschide o larga priveliste. In continuare poteca larga, numita plaiul Tismana-Oslea nu mai prezinta dificultati de orientare. In zona defrisata de pe Muntele Cioclovina s-a instalat un tufaris bogat in fragi, poteca vizibila urca in saua Cioclovinainsemnata cu doi fagi falnici langa o pepiniera. Depasim succesiv sei si mici varfuri. Dupa circa 2ore de la plecare traversam saua la Teiul si Fagul cu Galca, apoi Poiana Frumoasa cu privelisti pitoresti spre Valea Tismanita. Poteca larga trece pe versantul estic si atinge culmea in saua Piatra Taiata in care se afla o stanca izolata. La nord de stanca se ramifica la stanga o poteca ce trebuie evitata. Urmeaza un urcus mai ccentuat pe culme pana intr-o noua poiana pe care coboram in panta domoala apoi un palc de padure si poiana La Pojorata de unde se desprinde la stanga o alta poteca; aici se afla un mic refugiu. Ocolim pe la est culmea Paltineiului unde gasim un sipot. In partea de nord a taieturii pe varful Paltineiului se vad potecile muncitorilor forestieri care fac legatura cu drumul de pe valea Paltineiu. In punctul La Icoane reintram in padure coborand panta mare. Din saua putin adanca incepe un urcus mai prelung prin padure. iesim in poiana Muntelui Carpinei, in care se afla o stanca. Poteca se mentine pe liziera estica apoi reintra in padure pe Muntele Frumosu. Strabatem poiana cu ruine, apoi o sa cu poiana si, urcand usor , ajungem la golul Muntelui Frumosu de la obarsia vaii Lespezei, unde se cpoate instala cortul.

De aici se desfasoara o larga priveliste spre Piatra Borostenilor si spre inaltimea golase a Muntilor Mehedinti avand in prim plan Piatra Closanilor. Poteca larga trece de Izvorul Lespezelui si strabate poienile numite la Bordei. Poteca pieptis pe culme de faget si dupa 3-4 min de la poiana se face o ramificatie: poteca vizibila duce la dreapta la stana Bou. Cea care urca direct pe panta este utila traseului nostru si iese dupa cateva minute la golul de munte, langa un sipot. o curba spre stanga si iata-ne in sfarsit pe un munte cu perspective largi; de pe versantul vestic al Muntelui Bou se etaleaza Piatra Closanilor, izvoarele Motrului, culmea scunda a Muntilor Mehedinti si, dincolo de ea, spinarile inalte si prelungi ale Muntilor Godeanu. Oslea apare aici doar cu Varful Pestisan. Poteca inconjura ca un brau Muntele BOu pe sub stancariile varfului(1671m alt) si coboara lent prin padure la saua nordica cu poiana

Depasim un varf mic ocolindu-l pe la vest si iesim din padurea de carpen in curmatura Gropilor(1505m alt). Privelistea splendida asupra abruptului sudic al Muntilor Pestisanu-Oslea si indeosebi asupra vaii Gropilor ne imbie la un popas. Curmatura Gropilor se remarca prin stancarii pe langa care poteca serpuieste elegant; urmeaza urcusul cel mai important, pe fata sud-vestica a Muntilor Pestisanu, pe sub Piatra Traznita si peste ravenele care marcheaza izvoarele Motrului. Razbatem pe culmea principala Oslea-Mehedinti in saua La Suliti (1703m).

Trecerea pe la peisajul culmilor sudice, domoale, punctate de cusmele putin stancoase la fantastica feerie a marilor inaltimi si a splendidelor vai Cerna si Jiu e spectaculoasa. Rareori in excursiile din Carpati ne este dat sa incercam aceasta explozie de frumuseti care ne face sa uitam de timp, de lungimea traseului, de noaptea ce se propie. Lasam privirea sa mangaie culmile masive si greoaie ale Godeanului, Galbenei, Surului, Paltinului si sa descifreze stralucirea de argint a stanuletilor si Iorgovanului. Inchisa privirilor de culmile unduios randuite din abrupturile Oslei se ghiceste Scocul Jiului, iar Cerna, rau de balada, trimite un joc de creste daltuite-ciucevele anume implantate in covorul fagetelor ca sa tainuiasca jocul de-a v-ati ascunselea al apelor, cand la lumina cand la intunericul pamantului.

Pe platoul Sulitilor poteca se pierde, asa ca vom inainta pe versantul nordic coborand usor spre N-NV pana ce firul potecii prinde contur. Cobariera se accentueaza pe Muntele Sarba. Inainte de a intra in padure se ghiceste in stanga, partial ascunsa, stana sarba. Prctic culmea coboara printre palcuri de carpeni pana in saua Sarba. Din saua Sarba coboram la stanga si intram in desimea paduriide brad. Poteca trece pe flancul drept al vaii seci cu inclinare spre izvoarele Cernei si ocoleste pe la poale muntele Galma Ratii; trecem spre dreapta printr-o mica strunga si iesim intr-o poiana lunga, mocarloasa in care se vad calcare ; acum urcam prin mijlocul poienii la stana si lacul Ratii; poteca neclara aici urca la est in Pasul Cerna-Jiu (1330m alt) aflat intr-o sa impadurita.

De partea cealalta a pasului, poteca coboara printr-o zona unde apa musteste, apa iesind pe la izvorase in poiana Soarbele (1290m alt); aici se vede capatul superior al drumului forestier Scocul Jiului de Vest. Coboram pe drum la poiana din gura vaii Sarba, prin care ajunge scurtatura din saua Sarba, apoi traversam paraul si coboram pe sosea pana la poiana Campusel. Casa de vanatoare se afla la circa 180m spre sud pe ramificatia drumului (circa 1800m altitudine)

In Muntii Valcan exista frumuseti ale peisajului, care, desi nu sunt incluse inca intr-un statutde ocrotire, merita atentia corespunzatoare din partea celor ce cutreiera aceste meleaguri. Exista insa si rezervatiile de castani comestibili Pocruia-Tismana si Eroni, ca si cea de pe dealul Gornovita pentru faii seculari care se bucura de un regim de protectie si pe care turistii, alaturi de ceilalti oameni care patrund in zona, trebuie sa le ocroteasca.

G:andra pozeandra craiova noiemandra tismanaPicture 019.jpg

Foto .11.1. Aria naturala protejata Cioclovina

Rezervatiile de castan comestibil Pocruia_tismana

Arborele de castan comestibil sunt semnalate in doua rezervatii, una pe versantul estic din cursul superior al Pocruiei si alta in partea resariteana a cursului mijlociu a Tismanei. Castanul comestibil, destul de rar pe teritoriul tarii noastre, cauta zone mai calduroase si umede, cum ofera platoul corstic dintre Tismana si Bistricioara. El vegeteaza in palcuri pure sau in amestec cu alte specii.

Suprafata castanisurilor de la Pocruia este de circa 240ha la care se adauga si circa 43ha arborete plantate. Aceste zone, ca si padurile de protectie invecinate nu sunt exploatabile si sunt supuse regimului de ocrotire acordat de statutul de rezervatie stiintifica.

Padurea seculara de fag(170 ani) de pe platoul Gornovita este de asemenea rezervatie stiintifica de seminte, ea are circa 55ha.

O mentiune speciala pentru ocrotirea naturii o merita Scocul Jiului de Vest, culmea Oslea si rama calcaroasa din sud, in special cheile Sohodolului,platoul Gornovita-Gura Plaiului, unde se dezvolta alaturi de alte plante, Leontopodium alpinum, Gentiana lutea, plante ocrotite, intalnite din ce in ce mai rar.

Pesterea Gura Plaiului(0,5ha) din partea de sud-vest a masivului, a fost declaratamonument al naturii si este pusa sub ocrotirea legii dtorita minunatelor formatiuni de pestera care o impodobesc.

Pe langa toate aceste frumuseti deosebite,valea Tismanei are si un deosebit potential turistic,situate atat in zona montana,cat si pe cursul inferior.

Foto.11.2.Manastirea Tismana

G:andra pozetismana 2006IMG_1303.JPG

Manastirea Tismana este unul dintr-e principalele puncte de atractie,ale vaii,cat si orasul cu acelasi nume.

Aceasta este unul dintre cele mai pretuite locuri de rugaciune si reculegere din tara,fiind cunoscuta si peste hotare.

Grigore Alexandrescu zicea despre Tismana ca este ,,Cea mai veche si mai mareata manastire de peste Olt,,

G:andra pozetismana 2006IMG_1338.JPG

Foto.11.3.Imagine de ansamblu a vaii Tismana

Aceasta este deosebita si prin frumusetiile locului,a asezarii si prin multimea apelor sale.

Este cel mai vechi asezamant monahal din Tara Romaneasca,avand un rol primordial in credinta ortodoxa de peste 600 ani.

Ctitorul manastirii este Cuviosul Nicodim Cel Sfintit de la Tismana 1310…1406.

Foto.11.4 Clopotnita manastirii

G:andra pozetistama sept 2006Picture 016.jpg

G:andra pozetismana 2006IMG_1302.JPG

Foto.11.5.Pictura din manastire

Concluzii

Lucrarea de fata,a fost realizata,in urma unui studiu amplu asupra elementelor caracteristice ale bazinului hidrografic, si vaii Tismanei.

Am incercat in studiul meu sa efectuez o caracterizare complexa a zonei,prin care sa subliniez importanta deosebita a Vaii Tismanei.

In cadrul lucrarii am luat in calcul o serie de factori caracteristici,ai vaii Tismanei precum:

Asezarea bazinului hidrografic al Tismanei,pe spatiul a doua forme de relief distincte,si anume zona montana si de podis.

Zona este caracterizata de o mixtura a aspectelor climatice,morfologice,geologice,faunistice si floristice determinate de diferenta celor doua forme de relief,din cadrul Vaii Tismanei.

Un accent important am pus pe studiul retelei hidrografice,deosebita de altfel datorita bogatiei si calitatii resurselor de apa.

Principalul curs de apa analizat,a fost raul Tismana,datorita importantei sale,atat din punct de vedere energetic,afluent de seama al Jiului si nu in ultimul rand sursa de apa pentru oamenii si animalele din cadrul vaii.

Spatiul respectiv este de asemeni o zona bine populata,datorita conditiilor naturale si nu numai;

CUPRINS

1.Introducere si argument.

2.Asezare geografica a raului Tismana.

2.1.Clima.

2.2.Geologie,morfologie si carst.

2.3.Vegetatia.

2.4.Aspecte generale ale vegetatiei si solurile.

2.5.Fauna.

3.Reteaua hidrografica.

3.1.Aspecte generale ale raurilor din zona.

3.2.Raul Tismana.

3.3.Caracterizarea zonei de amplasare a statiei hidrometrice Godinesti.

3.4.Caracterizarea zonei de amplasare a statiei hidrometrice Calnic.

4.Populatie si asezari.

4.1.Scurt istoric al zonei.

4.2.Orasul Tismana.

4.3.Populatia si asezarile din zona de varsare a raului.

5.Cadrul economic.

5.1.Industria.

5.2.Agricultura.

5.3.Transporturile.

5.4.Obiective naturale.

6.Turismul.

7.Concluzii.

Bibliografie

Nae Popescu(1986) Muntii Valcan’’Ghid Turistic”Editura Sport Turism.

Muica Cristina(1991)“Muntii Valcanului aspect ale peisajului’’Editura Academiei Bucuresti.

Rosu Alexandru(1967)“Subcarpatii dintre Motru si Gilort-Studiu geomorfologic”Editura Academiei Bucuresti.

***Date furnizate de Ocolul Silvic U.P.V.Tismana.

***Date furnizate de Directia Apelor Tg-Jiu,Compania Nationala a Apelor Romane.

www.geocities.com

https://ro.wikipedia.org

Harta bazinului hidrografic Tismana





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Diagnoza modului de organizare a sistemelor teritoriale
STUDIU de evaluare a hazardelor, riscurilor si vulnerabilitatilor la nivelul judetului Bihor
Consideratii asupra organizarii spatiului urban al municipiului Resita
ECOSISTEME DIN ROMANIA
Elemente privind dezvoltarea regiunii dunarene romanesti
POTENTIALUL NATURAL SI TURISTIC AL MUNTILOR RARAU SI GIUMALAU
Variatia potentialul mediului si gradului de antropizare, ca element al diversitatii sistemelor teritoriale
Dezvoltarea durabila si organizarea sistemelor teritoriale




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu