Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » geografie
Pozitia geografica si geopolitica - Romania, tara carpato-danubiano-pontica

Pozitia geografica si geopolitica - Romania, tara carpato-danubiano-pontica




Pozitia geografica si geopolitica

Romania,tara carpato-danubiano-pontica

Suprafata:238.391 km

Populatia:21698181 loc

Locul Romaniei-ca suprafata:pe glob-80,in Europa-13

-ca populatie:pe glob-43,in Europa-10




A.Romania-stat central European de marime mijlocie, dist aprox egale de extremele V si E ale continentului.

-la intersectia paralelei de 45 grade lat N cu meridianul de 25 grade long E(jumatatea distantei :oc Atlantic si M Ural)-tara central europeana

-caract, continental al climei si intrepatrunderea elem de veg

B.Pozitia geopolitica-tara pe deplin suverana ;se afla in ’zona gri’(balamala),intr U Europeana(V),respectiv fostul spatiu sovietic si Orient

-se afla pe directia unor axe economice 

a)axa marilor ::M Neagra-M Caspica(exista resurse de petrol si gaz nat).Avantaje :cel m mare port la M Neagra ;Constanta

b)axa fluviilor si canalelor :canalul Rin-Main-Dunare.Rinul face leg intre portul Constanta cu cel mai mare port din lume,Rotterdam(Olanda-M Nordului)

c)axa N-S :leaga pen Balcanica de Federatia Rusa si spatiul Marii Baltice

d)axa V-E:intre U.E si statele care vor sa adere la uniune

Romania,tara carpatica

2/3 din lantul carpatic formeaza Carpatii Romaniei

-relieful Rom este de origine carpatica,cu exc Pod Dobrogei;28% din supr Rom-ocupata de Carpati;in acesti munti se exploateaza principalele resurse ale litosferei.

-Configuratia retelei hidrografice se datoreaza distributiei M Carpati:

a)convergenta in Pod Transilvaniei

b)divergenta si radiala catre ext M Carpati

-alimentarea fluviilor este nivala (topirea zapezilor) si in cea m mare parte pluviala (pp ce cresc odata cu altitudinea)

M Carpati-bariere orografice in calea maselor de aer care au det climatul temp cu influente :1)continentale in E si S-E

2)oceanice in V

3)submediteraneene in S-V

4)tropicale in S si S-E

Romania,tara dunareana

Detine 1075 km din lung fl(38%)intre orasul Ostrov si E orasului Galati ;cel mai mare defileu din Europa(100km lung)+gurile de versare

Delta Dunarii repr rezervatia biosferei-cel mai bine conservat spatiu deltaic din Europa dpdv al faunei si veg,dar si al vietii lacustre.Potentialul hidroenergetic al Dun :Portile de Fier 1 si 2(sau Ostrovu Mare) ;navigatia pe Dunare :org numita Comisia Dunarii

-Lunca si terasele Dunarii-spatii propice de locuit,agricultura,act piscicola

Dezvoltarea oraselor portuare :Drobeta-Turnu-Severin Targu Magurele

Zimnicea,Giurgiu,Calarasi,Braila,Tulcea,Sulina ;Orsova :oras,port,centru turistic

Romania,tara pontica

-lung tarmului-244 km

Dezvoltarea oraselor portuare :Sulina,Midia,Constanta,Mangalia

Importanta turistica:talasoterapia,bai heliomarine(bai de soare+apa),ap si dezv statiunilor climaterice si balneoclimaterice

Canalul Dunare-M Neagra diminueaza traseul fluvial cu cca 400 km

Paralela de 45 grade lat N traverseaza M Banatului,Subcarpatii Getici,Campia Baraganului,P Dobrogei, D Dunarii

Puncte extreme :S-Zimnicea,N-Horodistea,V-Beba Veche,E-Sulina

Particularitatile reliefului Romaniei

Relieful Romaniei este distribuit concentric :in int Depr Col a Trans,inconjurata de ramurile Carpatilor :

a)C Orientali :puternic fragmentati,alcat din roci vulcanice,metamorfice si sedimentare distribuite in fasii paralele si long ;b)C Meridionali :alt cele m mari(vf Moldoveanu-2544m) :alcat predominant din sisturi cristaline si distr-noduri orografice :c)C Occidentali :discontinui,alcat din mozaic petrografic,alt cele mai reduse(1800-Bihor)

Materialul erodat este depus si se form Subcarpatii Getici,Curburii si Moldovei,respectiv Dealurile de Vest

-podisuri :Getic(S),Moldovei(E)

-Campia Romana in S si Campia de Vest in V

-in S-E s-a format pod Dobrogei,unitate gepgrafica cu o evolutie distincta

-vaile raurilor-chei,defile,versanti abrupti,interfluvii;vai cu terase si lunci si interfluvii;vai cu lunci largi,cu cursuri meandrate si interfluvii

Tipuri de relief 

1)Muntii :a)dezv pe unitati cristaline :masivi,abrupti,putin fragmentati,alt de peste 2000m,afectati de glaciatiune

b)dezv pe roci vulcanice :conuri vulcanice,cratere,caldere ;relief vulvanic relict(scheletic-‘Creasta Cocosului’),neckuri(Apuseni-Coloanele de bazalt de la Detunatele),maguri granitice(Dealurile de V-Dealurile Silvaniei)

c)form pe roci sedimentare :culmi domoale,depresiuni,culoare de vale,vai cu lunci si terase

2)Dealuri si podisuri :alt de 300-500m,culmi si platouri,cueste,vai subsecvente,consecvent si obsecvente(mai ales in Pod Mold si Trans)-struct monoclinala :creasta Iasilor

3)Campiile :-de acumulare fluviala(C Romana si C de V) :procesul de tasare mai ales in loess,rezultand crovuri(microrepr),hrube,gavane ;vaile-lunci,balti,lacuri de lunca,ostroave,belciuge

-de eroziune :C Mold si C Transilvaniei

Microrelieful :suprafete de eroziune-numite platforme,inaltate tectonic

-terase fluviale :trepte create de eroziune



-luncile :create de rauri :largi la Dunare si raurile mari

-relief glaciar :s-au form circuri si vai glaciare,praguri glaciare pe care s-au dezv cascade,morene si microdepr cu lacuri

-relief carstic-campuri de lapiezuri,doline,depr intinse,chei,pesteri,domuri,coloane,draperii,pe masive de sare nisipurile si rel de dune :C Carei,C Olteniei,Lunca Siretului,Letea si Caraorman

-rel vulcanic :conuri vulc-vf Ciomatu,platouri vulc_V M Harghita,Gurghiu,Raurile au creat vai inguste(defileul Oltului,Tusnad,Mures)

-rel de sfincsi,babe si coloane-culmi alcat din conglomerate :M Ceahlau,Ciucas,Bucegi

-rel litoral-s-au form lagune(Razim-Sinoe),limane)Costinesti,Mangalia,Techirghiol)

Particularitati climatice

Climat temp-traversate de paralela de 45 grade lat N :det de fact cosmici(115-125kcal :N-S)+fact fizico_geogr(circulatia maselor de aer,config lantului carp)

Temps cade si pp cresc odata cu alt, deasemenea cant de pp scade de la V la E odata cu diminuarea infl V oceanice.Se resimt :

1)Influente E europene( de ariditate) :Consecinte-ierni geroase,uscate,bate crivatul in baragan cu troienire de zapada si veri secetoas ;in Pod Mold,Baragan,C Romana(intre Olt si Arges),P Dobrogei

2)Influenta scandinavo-baltica :consecinte :ierni geroase,cant imp de pp solide si veri racoroase ;in P Sucevei si Obcinele Bucovinei

3)Influenta V oceanica :consecinte :cant de pp ridicate(1000mm/an),ierni blande si veri ploioase si racoroase ;in V si centrul Romaniei

4)Influenta submediteraneana :consecinte :ierni cu pp solide,veri calde,bate austrul(P Mehedinti si C Olteniei)

5)Influente tropicale :mase de aer uscat si cald dinspre Asia Mica,Anatolia ;veri caniculare cu pp scazute-det o incalzire in perioada verii

Etajare climatica :

1)climat de campie :T :10-8 grade ;pp :400-600mm/an

-iarna bate crivatul in Baragan(secete vara)

2)climat de deal si podis:T:6-8 grade;pp:600-800mm/an

-efectul de foehn in Subcarpati

3)climat de munte :T :6-2 grade ;pp :1000-1400mm/an

Subtipuri :a)climat alpin(la peste 2000m alt) ;peste 180 zile /an-strat de zapada

b)climat de depr intramontana si cul de vale :iarna-stagneaza nasele de aer rece,det form cetii,scaderea temp(in depr Brasov si Giurgeu Ciuc se inregistreaza temp minime)

Particularitati hidrologice

Suprafata acvatica repr 1,1% din supr Romaniei;reteaua hidrografica apartine bazinului hidrografic al fluviului Dunarea, cu exceptia raurilor dobrogene(Telita,Taita,Casimncea,Slava)

-raurile cu o distributie radiara sunt imp in urm grupe :

a)grupa NV si V+ raurile din depr Maramures,Viseu,Iza,care se varsa in raul Tisa ce form pe o dist de 60 km granita nat cu Ucraina

-raurile din V au o directie de curgere EV sectionand C Occ si creand defilee : Somesul form din S Mare si S Mic ce se unesc in dreptul orasului Dej ;S Mic este form din S Cald si Rece cu izv in mtii Apuseni,iar S Mare isi are izv oarele in gr N a C Orientali;Crisurile-Repede,Alb,Negru

-Muresul:cel m lung rau din Rom,sg care isi aduna afl din toate ramurile carp

-in C Orientali:Tarnava Mica si Mare

in C Meridionali:Cerna,Sadu,Sebes ;in M Apuseni :Aries,Ampoi

b)grupaSV :rauri scurte,se varsa direct in Dunare :Bega,Cerna,Timis

Bega-primul rau canalizat din tara,prezinta ecluze si poate fi navigabil,traverseaza Timis

c)grupaS :afluenti directi ai Dunarii :au bazine hidrografice alungite :Jiu,Olt,(afl :Raul Negru.Harlibaci,Cibin,Oltet,Lotru),Arges(Dambovita cu Colentina,Neajlov,Argesel,Raul Doamnei,Raul Targului)Vedea(Teleorman),Ialomita(Prahova cu Teleajen),Calmatui

d)grupa E :Siret(debit mediu-222m cubi/sec)-colecteaza toate raurile din E C Orientali,se varsa in Dunare ;Prut(form granita nat cu Mold),se varsa in Dunare/s-a creat lacul de acumulare de la staca Costesti(afl :Jijia,Bahlui,Baseu)

e)grupa SE :raurile dobrogene

Iarna :pp solide,form apelor mici de iarna datorita fen de inghetului ;pe Dunare se pot forma poduri de gheata

Primavara :ape mari,pp si topirea zapezilor,viituri de primavara(inundatii)

Vara :pp reduse-in anii cu averse se produc vituri de vara

Toamna :seceta,debite mici,

Ape subterane :C Romana,P Getic,C de Vest)-in straturi freatice,ape de adancime-mineralizare variata,duritate cresceda

Lacurile :peste 3400 ;2/3 au caract natural,restul antropic



-lacuri in doline pe platouri carstice :Varasoaia(in platoul Padis),Ighiu(in m Trascau),Sf Ana in masivul Ciomatu

-ochiuri de ape:L Rosu(valea Bicazului-baraj nat);l de baraj antropic(pe Bistruta,Arges,Lotru,Olt,Cerna,Ialomita,Sebes,Dambovita)

-l sarate:Ocna Sugatag,Costiui

l de alunecari:Slanic,Ocnele Mari,O Sibiului,Sovata,) ;iazuri-C Trans(Stiucii,Legii),in C Mold(Drocsani)

-balti :in luncile raurilor si D Dunarii ;limane fluviatile(pe Buzau,Ialomita,Mostistea)

Particularitati biopedogeografice

1)Zona de stepa(S,SE,E)-ierburi xerofite,animale mici,pasari ;sol–cernoziom si balan

2)Zona de silvostepa(C Romana,de V,Dobr,S si E Pod Mold)-pad de stejar+pajisti cu ierburi de stepa ;s cernoziom ;fauna ca a stepei

3)Zona pad de stejar :reg de deal si pod pana la 600m ;s cenusii si brun-roscate/caprioara,cerb,veverita,pasari,reptile)

A)et pad de foioase :1200m-pad de gorun si fag ;s brun-acide,erodate rapid/ursi luri pasari ;plantatii de vie si livezi

B)et pad de conifere :1800m-molid,brad,pin,zada ;s acide si podzoluri/intre 1200-1400m amestec de fag brad si molid/urs,cerb,ras,cocos de munte,gainusa de alun

C)et subalpin/alpin :1700-2000m/peste2200m ;jneapan si ienupar,muschi si licheni ;s humico-silicatice/capra neagra,marmota,vulpea

Veg azonala-nu tine cont de pozitia Rom in zona temp si nici de etajare

-de lunca(arin,plop,trestie,papura,rogoz,salcie,stuf,nuferi)

-pe nisip

-saraturilor

Hazarde naturale si antropice

HAZARD :fen care nu se declanseaza in mod ciclic,producand pagube materiale si victime omenesti

a)hazarde naturale :cutremure de pam(Vrancea)

-h geomorfologice :alunecari de teren,curgeri de noroi,prabusiri si eroziuni(glime in Pod Trans)

-procese de tasare(reg de campie)

-procese de eroziune(deal si pod)-diminuarea act agricole :e de suprafata se e de ravenare

-h climatice :furtuni(M Neagra,delta,campii) ;viscole ;secete(Dobr,SE C Romane,S Pod Mold)

b)hazarde antropice :tehnologice(explozii,incendii,scurgeri de subst,poluari,) ;nucleare(subst radioactive) ;legate de transport(acc rutiere,feroviare,aeriene) ;legate de act agricole(eroziunea accentuata) ;sociale(saracia,comercializarea si consumul de droguri)

Resursele naturale ale Romaniei

Resurse de subsol :aur argint,fier,sare ;subst radioact ;petrol,gaze nat

-in Carpati min feroase si neferoase,mat de constructii

-in dealuri si campii :subst minerale si diversi combustibili

-in Subcarpati :mat de constructii

Exploatari de aur argint(Apuseni),cupru(Poiana Rusca,M Toroiaga-M Maramuresului),mangan(Obcina Mestecanis),fier(Poiana Rusca,Banatului),bauxita(Apuseni),mica(bazinul Lotrului)

-in M Banatului si M Valcan :cant mici de carbuni(huila,antracit)

Alte rezerve :minereuri radioactive-M Bihor,Almaj,Bistritei ;molibden-M Aninei,Bihor ;crom-M Almaj ;nichel-M Sureanu ;grafit-M Parang

-sulfuri polimetalice(v C Orientali si S M Apuseni) ;sulf(M Calimani) ;cariere de andezit si caolin(M Harghita) ;huila(depr Petrosani),carbunii bruni(depr Comanesti si Almaj),lignit(Subcarp de Curbura,Getici,N Pod Getic,M Baraolt)

-zacaminte de petrol(Subcarp,Pod Getic,C Romana,platforna M Negre, Depr Brasov)

-gaze de sonda(Subcarp,C Rom,P Getic)

-gaz metan(C Trans si Pod Tarnavelor)

-sare(in Subcarp,Depr Maramures)

Resurse de apa :37miliarde m cubi date de raurile int,170 miliarde date de Dunare,1 miliard apele lacurilor si peste 8 miliarde apele subterane

Resurse vegetale :pad,pasuni si fanete de munte,deal si campie ;pad de molid si fag,pajisti montane

Resurse de sol :fertile(cernoziomuri si balane-C Rom,de Vest,P Mold,Getic,C Trans) argilo-iluviale(utile pt pomicultura),brune acide(slab fertile-zona montana-pt pasunat)

1.Evolutia geodemografica

21 mil loc ;cea mai mare parte a pop-zona joasa ;densit medie-91 loc/km(2*media mondiala :45 loc/sub media europeana-peste 100 loc)



2.Structura geodemografica

a)etnie :89% romani,7%maghiari(Harghita,Covasna,Mures,Satu-Mare,Bihor si Salaj),1,8%romi(capitala,centrul Trans,V,Oltenia(Dolj mai ales),0,3%germani(Brasov,Sibiu,Timis,Caras-Severin,Arad,Satu Mare) evrei greci armeni turci si tatari(P Dobr) slavi(polonezi,bulgari,sarbo-croati,croati,cehi)

b)religie :86%crestin-ortodoxa,catolici(romano-catolici,greco-catolici) musulmani protestanti(luterani,evanghelisti,calvini),neoprotestanti

c)varsta :in dec 8 pop se afla intr-un proces de intinerire(30% :0-18 ani,14% :varsta 3)

-incepand cu anii 90-proces de imbatranire-natalitate redusa

d)sex :pop feminina-numeroasa dat sperantei de viata mai mare

e)ocupatia pop activa(sect primar,secundar,tertiar) si inactiva

f)pe medii :52,7%in m urban

Habitatul uman

-repr un terit unde o comunitate cu trasaturi specifice isi desf act cotidiana si economica

H rural si urban

A)Habitat de tip carpatic:puternica fragmentare,existenta de pasuri,trecatori,culoare si vai,depresiuni(D Transilvaniei-cea m mare din Eur)-au permis umanizarea si existenta asezarilor umane pana la alt de 1600m in m Apuseni

-densit pop :50 loc/km),densit asezarilor :4 localitati/100km in zona Montana si 8-12 sate/100km in depresiuni si vai principale

-activ de baza:miniere,forestiere,turistice,agro-balneo-turistice,pastorale

B)Habitat de podis si deal :-a det dezv act pomi-viticole si a exploatarii resurselor naturale(carbuni,petrol,gaze naturale)

-concentrarea asezarilor in z de contact :munte-deal,Subcarp-podisuri,deluri-campii

C)Habitat de campie :propice umanizarii prin poz topografica orizontala a reliefului,cond climatice(temp+pp,soluri fertile)

-act agricole principale :cerealiere,legumicultura,horticultura,cresterea intensa a anim) si sect serviciilor

D)Habitat de tip deltaic :specific D Dunarii ;cond geografice nefavorabile-suprafete lacustre,iar cele terestre reduse si inundabile

-act principale :piscicultura si pescuit,navigatie si transport

1)Habitatul rural :3 comp-pop,mosia si vatra .Populatia rurala :caracteristici :

-cantitative(dinamica,mobilitatea,densitatea si structura populatiei)

-calitative(forta de munca,traditii si obiceiuri)

Satele-procesul de rururbanizare ;

a)in reg montane -sate mici(500 loc),risipite(gospodarii imprastiate,gradini);

-cu functii agricole(cresterea anim,forestiere si miniere)

b)in reg de deal si podis:sate mijlocii(500-1500 loc),sate mici(Pod Barladului,Getic,sate mari(Pod Sucevei) ;sate rasfirate(gospodarii de-a lungul vailor si drumurilor)

-satele au f agricole(pomi-viticole,cresterea anim),forestiere,turistice-st balneoclimaterice

c)in reg de campie :sate mari(1500-4000 loc),sate f mari(4000-6000 loc-terasele Dun)

Evilutii in H rural :depopularea satelor izolate(Apuseni),cresterea demografica a celor din aprropierea marilor orase

2)Habitatul urban:In jurul marilor centre graviteaza o retea de orase mici(sub 25000 loc)-repr peste jumatate din orasele tarii declarate in perioada socialista(agroind,monoin)

-intre acestea si marile orase:flux de materie si energie,forta de munca(navetism)

-in jurul m orase s-au creat orase-cartiere de tip vila

Clasificarea oraselor

a)dupa vechime-antice :colonii grecesti la M Neagra(Cta-Tomis,Mangalia-Callatis),romane(Alba-Iulia :Apulum,Cluj-Napoca :Napoca,DT-Severin :Drobeta)

feudale :foste cetati-centrul si V tarii(Brasov,Sighisoara,Sibiu),in E si S(Suceava,Iasi Craiova),orase-targuri(T-Mures,T-Neamt) ;capitaliste :dat dezv mineritului(Petrosani) ind prelucratoare(Resita,Hunedoara,Campina),transporturilor(Marasti,Pascani),agricult (Slobozia,Alex),exporturilor agr(Calarasi),turismului(Predeal,Eforie) ;socialiste=capit.

b)dupa marime-mici(sub 25000 loc)-dat act miniere(Baia Sprie,Motru),ind(Victoria,Fieni,Lupeni),agr(Strehaia,Nasaud),turistice(Sinaia,Predeal

Tusnad,Baile Olanesti,Eforie) ;mijlocii(25000-100000 loc)-Slobozia,Slatina,Barlad Botosani,Bistrita,Deva-dezv ind si f   adm ;mari(100000-400000 loc)-26 orase mari cu dezv complexa si f adm :Constanta,Braila,Galati,Ploiesti,Pitesti,Craiova,Timisoara,Arad Oradea,Baia-Mare,Cluj-Napoca,Brasov,Sibiu,T-Mures,Iasi,Suceava,Piatra-Neamt),foarte mari-Bucuresti-2 mil loc

c)dupa functiile indeplinite :orase-capitala(Bucuresti),orase cu functii complexe (orasele mari si mijlocii),orase sprcializate(miniere-Brad,Baia Sprie,Rovinari ;industriale-

Victoria,Hunedoara,Resita,Onesti)

-noduri de comunicatii :Faurei,Pascani,Marasesti

-turistice :Predeal,Sinaia,Baile Tusnad,Slanic-Moldova,Eforie

-agricole:Pogoanele,Cehu Silvaniei,Vanju Mare







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




POTENTIALUL NATURAL SI TURISTIC AL MUNTILOR RARAU SI GIUMALAU
Variatia potentialul mediului si gradului de antropizare, ca element al diversitatii sistemelor teritoriale
Utilizarea analizei LFA in studiul sistemelor teritoriale
Elemente privind dezvoltarea regiunii dunarene romanesti
UNIVERSUL - Alcatuirea Universului
Metode simple de analiza a sistemelor teritoriale
CARACTERIZARE CLIMATICA
Legea in analiza sistemelor teritoriale




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu