Tipuri de harti de vegetatie

Tipuri de harti de vegetatie

Diversitatea tipurilor de harti de vegetatie este cauzata de:

- caracteristicile cartabile ale asociatiilor vegetale - compozitie, structura, ecologie, dinamica, raspandire (corologie)

- nivelul ierarhic al tipurilor de vegetatie (sintaxonilor)

- sistemul de clasificare a vegetatiei adoptat

1. Harti fizionomice

Unitatile de vegetatie se deosebesc doar fizionomic.

Ex.: paduri caducifoliate edificate de cvercinee, tufarisuri pitice de ericacee, pajisti edificate de ovascior

Continutul informativ al acestor harti este destul de sarac, dar poate fi imbunatatit prin folosirea unor formule ce codifica anumite caracteristici ale fitocenozelor (talia speciilor dominante, acoperirea, speciile dominante, etc.) (formulele Kuchler sau Beard-Webb)

Harta fizionomica a vegetatiei din Western Australia la scara 1:1000000 (Beard 1981)

vezi legenda (in original) pe pagina urmatoare (din Cristea et al. 2004)

2. Harti fitosociologice

2.1. Harti de vegetatie reala

Reprezentarea vegetatiei actuale (reale) - naturala, secundara, artificiala

Unitati de vegetatie cartabile:

- asociatie, alianta, ordin, clasa (harti la scara medie si mica)

- facies sau varianta (harti la scara mare)

- complexe de asociatii

Grafic - asociatiile din aceeasi alianta sau ordin sunt reprezentate prin nuante diferite ale aceleasi culori

Harta fitosociologica a vegetatiei reale a Dunei Capalbio, la scara 1:2000

Harta fitosociologica a Masivului Piatra Craiului

2.2. Harti de vegetatie potentiala

Reprezentarea vegetatiei naturale potentiale - vegetatia care s-ar dezvolta, pornind de la patrimoniul floristic si fitocenotic actual, daca orice influenta antropica ar inceta.

Pentru fiecare ecotop din teritoriul studiat se figureaza gruparea vegetala matura (climax) ce se poate dezvolta in conditiile stationale respective.

Vegetatia potentiala corespunde cu vegetatia actuala doar in zonele slab sau deloc influentate antropic

Sunt, de regula, harti la scara mica, avand in vedere gradul mare de generalizare cu care se lucreaza.

Profil de vegetatie ilustrand relatia dintre vegetatia reala si cea potentiala (primara), in conditii diferite de expozitie, sol si substrat geologic

Harta vegetatiei potentiale a Europei (Bohn et al. 2000)

Fragment din harta vegetatiei potentiale a Europei, corespunzator partii de SE a Romaniei

din Legenda:

D37 - Paduri est si sud Carpatice de molid (Picea abies), in parte cu Abies alba, cu Leucanthemum waldsteinii, Hieracium rotundatum)

F22 - Paduri higrofile hercinice-subcarpatice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Carex brizoides, Molinia caerulea, M. arundinacea)

M5 - Stepe vest si central pontice cu graminee (Stipa ucrainica, Stipa lessingiana) cu Caragana mollis, in Dobrogea alternand cu comunitati saxicole (Festuca callieri, Agropyron cristatum ssp. brandzae, Thymus moldavicus, Adonis volgensis)