Etaje si nuante in clima Romaniei

Etaje si nuante in clima Romaniei  

In cadrul climei temperat continentale de tranzitie a tarii noastre[1] intervin unele departajari altitudinale, recunoscute de toti climatologii, si altele in plan orizontal, partial recunoscute de climatologi, dar unanim recunoscute de meteorologii previzionisti care se intalnesc cu ele zilnic, in activitatea practica.

Astfel, apare etajarea pe trepte de relief care contine trei trepte si anume: climatul de campie, de dealuri si climatul montan.

In plan orizontal, la scara tarii, apar nuantari ale climei de baza cauzate de asa-numitele influente colaterale determinate de mase de aer: oceanice, submediteraneene, est-europene, baltice, pontice sau de interferenta (a doua sau mai multe dintre acestea si care se impun la momente de timp diferite).

Dupa parerea noastra, aceasta problema si-a gasit o rezolvare cuprinzatoare in harta din figura 1, harta care reprezinta conceptia cunoscutului climatolog roman Dr. Octavia Bogdan. Subcapitolele urmatoare (8.5.1. si 8.5.2.) au fost alcatuite tinand seama de sintezele climatologice ale acestei autoare.

Etajarea climatica a Romaniei

1. Climatul de campie este diferentiat in doua nuante: un climat de campie denumit „moderat” si un climat de campie cu un grad mai accentuat de ariditate, in functie de pozitia campiei in vestul si, respectiv, in estul tarii (nu prin diferenta de altitudine, deci).

a). Climatul de campie moderat fig.1 cuprinde Campia de Vest dar si partea centrala si de vest a Campiei Romane, Podisul Casimcei din Dobrogea si Campia Jijiei ca subunitate nord-estica a Podisului Moldovei. Valorile termice medii anuale oscileaza aici intre 10° si 11°C,cele de vara intre 21 si 23°C, cele de iarna intre –1 si –2°C, iar precipitatiile intre 630 mm in Campia de Vest, 500 mm in Campia Romana, (in vestul si centrul sau) si usor sub 500 mm in Podisul Casimcea. Campia Jijiei desi face parte din acelasi etaj are valori termice mai scazute si anume temperatura medie este ceva mai mare de 8°C, cea a lunii iulie este de 21°C, iar cea a lunii ianuarie de -3, - 4°C.

b) Climatul de campie cu un accentuat grad de continentalism numit pe harta din figura 1 “climat de campie accentuat[2] ” cuprinde urmatoarele areale:

Baraganul, Podisul Dobrogei de Sud si sudul Podisului Barladului. Pe fondul unei temperaturi medii anuale ridicate (10° si 11°C), diferenta intre temperatura medie a lunii celei mai calde (23-24°C) si a celei mai reci (-2,-3°C) indica un continentalism termic accentuat (de 25-26°C, punctual chiar peste 26°C). Asociind analizei temperaturilor precipitatiile reduse, sub 500mm anual, numarul zilelor tropicale si prezenta Crivatului obtinem gradul mai accentuat de ariditate al climatului de campie in unitatile geografice enumerate comparativ cu cele incadrate la subpunctul a) („climatul de campie moderat”).

2. Climatul de dealuri[3] cuprinde, dupa altitudine, o nuanta a climatului de dealuri joase situate intre 200 - 500 m si o alta a dealurilor inalte de 500 m pana la 800 m.

a. Climatul dealurilor joase are temperaturi medii anuale cuprinse intre 10°C in cazul altitudinii de 200 m si 8°C al celei de 500 m; vara se inregistreaza temperaturi medii de circa 21°C iar iarna de –2, –3°C. Precipitatiile sunt destul de modeste 500-600 mm in medie pe an caracterizand urmatoarele areale geografice: Podisul Getic, Podisul Moldovei (fara subunitatile prezentate anterior), Masivul Dobrogei de Nord, depresiunile subcarpatice, jumatatea de vest a Depresiunii Transilvaniei, Dealurile de Vest (aici precipitatiile sunt ceva mai mari de 600 mm iar iernile mai calde). In aceasta nuantare intra si climatul muntii scunzi dar numai ai Carpatilor Occidentali (care au mai putin de 500 m altitudine).

b. Climatul dealurilor inalte, are temperaturi medii anuale de 8°C (dar in unele dealuri chiar de 7°C si chiar 6°C); vara media maximelor este de 20°C in general, dar in detaliu se intalnesc valori de 19°C si 18°C;, iarna media minimelor este de –3, –4°C (cu valori etalate de fapt intre –2°C in Subcarpati si –5°C in Podisul Sucevei). Precipitatiile au valori medii variabile cuprinse intre 600-700-800 mm anual. Acest climat caracterizeaza: dealurile subcarpatice, partea de est a Depresiunii Transilvaniei, muntii scunzi din marea unitate a Carpatilor Occidentali dar si Podisul Sucevei desi este sub cota altitudinala impusa de clasificare (este admis totusi pentru ca advectia rece scandinavo-baltica compenseaza deficitul altitudinal).

3. Climatul montan are trei subdiviziuni si anume: un climat de munte corespunzator altitudinilor cuprinse intre 1000-1800 m, un climat alpin pentru altitudini mai mari de 1800 m si un climat al depresiunilor intramontane.

a. Climatul de munte caracterizeaza masivele cu altitudini cuprinse intre 1000 si 1800… 2000m) din cadrul Carpatilor Orientali si al Carpatilor Meridionali, precum si partea centrala a Muntilor Apuseni si respectiv masivele mai inalte de 1000 m din Muntii Banatului.

Temperatura medie anuala aici scade proportional cu altitudinea de la 6°C uneori 7°C la altitudini de 1000 m pana la 2°C la limita altitudinala admisa de clasificare.

Temperatura medie a lunii iulie scade cu altitudinea de la 19°in baza la 12°C la cotele 1800, 2000 m, iar temperatura lunii ianuarie scade in acelasi sens de la –4°C in baza la –8°C la limita de sus a etajului.

Precipitatiile medii anuale in schimb cresc substantial: de la 800 mm anual la baza scarii altitudinale pana la 1000 mm anual la mijlocul acesteia si pana la 1200 mm la limita ei superioara.

b. Climatul alpin caracterizeaza masivele muntoase cu altitudini mai mari de 2000 m din Carpatii Meridionali si mai mari de 1800 m din partea nordica a Carpatilor Orientali.

Climatul alpin este deci specific numai segmentului altitudinal al muntelui cuprins intre 1800, 2000 m in baza si 2500 m sau mai mult, ca limita superioara.

Temperatura medie anuala scade aici de la 2°C la 0°C si chiar sub 0°C la inaltimi de peste 2200 m; temperatura medie a lunii iulie este de 12° in baza altitudinala a treptei si de 10°C sau mai coborata la limita ei altitudinala superioara. In ianuarie media termica are valori de –8 –10°C in baza si de –12°C la limita superioara.

Precipitatiile medii depasesc 1200 mm anual.

Dominante sunt Vanturile de Vest care, la astfel de inaltimi, sunt cvasiconstant puternice.

Arealele cu climat alpin se intalnesc in: Muntii Rodnei, Suhard, Calimani, Ceahlau (la peste 1800 m), in Ciucas, Bucegi, Iezer, Fagaras, Parang, Surean, Candrel, Lotrului, Capatanii, Godeanu, sarcu, Retezat (la peste 2000 m in fiecare masiv din Carpatii Meridionali), dar si Bihor, Vladeasa si Muntele Mare din Muntii Apuseni la peste 1700 m altitudine.

c) Climatul de depresiuni intramontane si submontane, este cu totul diferit de cel al culmilor sau versantilor muntosi deoarece acestia il protejeaza de circulatia atmosferica directa dar si pentru ca altitudinea si tipul de relief sunt de sens opus notiunii de MUNTE.

Aceste “butoniere” adanci, aceste „causuri” in munte, mai exact aceste forme negative de relief situate in inima lanturilor muntoase, se caracterizeaza prin inversiuni termice iarna, prin temperaturi scazute si geruri persistente, dar primavara se remarca prin incalziri masive cauzate de efectele föehnale in unele cazuri sau prin ceturi, burnite si temperaturi modeste in alte cazuri.

Climatul de depresiuni cu inversiuni termice este caracteristic depresiunilor Maramuresului, Dornelor, Giurgeu, Ciuc, Brasov (care a admis chiar minima absoluta), Petrosani, Hateg si mai putin culoarul Timis-Cerna, sau depresiunile submontane Zarand si Beius unde aerul se vehiculeaza mai usor. In cadrul climatului de depresiuni submontane sunt incluse si depresiunile Cracau-Bistrita sau Tazlau-Casin.

Nuantele sau influentele climatice colaterale

  Aceste nuante decurg, din punct de vedere al circulatiei atmosferice, din influente advective[4] exterioare care modifica valorile parametrilor specifici subtipului climei temperat - propriu-zise a Europei intre paralelele de 40⁰si 50⁰…55⁰lat. N; se individualizeaza astfel mai multe areale geografice cu particularitati nete in evolutia vremii de la o zi la alta care pe termen lung reflecta si in mersul valoric mediat multianual al elementelor meteorologice.

Astfel, meteorologul Octavia Bogdan distinge :

1. Climatul temperat continental de tranzitie cu nuante oceanice,in spatiul geografic situat sub influenta directa a Vanturilor de Vest, este vorba despre Campia de Vest si Dealurile de Vest situate la nord de Bega, dar si despre Muntii Apuseni si Depresiunea Transilvaniei. Influenta oceanica este sesizata in diferenta mult mai mica intre valorile termice de vara si cele de iarna (comparativ cu restul tarii), prin precipitatii mai bogate cu 200-300 mm anual fata de restul tarii, datorita aportului insemnat de umezeala din directia principala de advectie a maselor oceanice de aer care este sugerata de permanenta vanturilor de vest

2. Climatul temperat-continental cu influente submediteraneene cuprinde Campia si Dealurile de Vest dar numai pe cele situate la sud de Bega, mai cuprinde: Muntii Banatului, Podisul Mehedinti, Platforma Strehaiei si partial Campia Olteniei (aici bate austrul, cad ploi si iarna, iar temperaturile sunt mai mari cu 1° - 2°C). Acest climat a permis persistenta in timp a unor specii de plante si animale submediteraneene remanente sau ajunse accidental si capabile sa supravietuiasca.

3. Climatul de interferenta intre cel cu influente submediteraneene (II) si climatul de ariditate (notat cu indicele IV pe harta din fig.1) cuprinde centrul Campiei Romane, cea mai mare parte a Podisului Getic si a Subcarpatilor Getici.

In vestul acestui areal patrunde Austrul, iar in est Crivatul, valorile termice mediate si de precipitatii fiind tipice de campie. Si totusi aici se produc evenimente meteoclimatice unice reflectate in: persistenta unor areale din Codrii Vlasiei precum si in existenta unor tipuri de soluri de padure in domeniul stepei sau in „frangerea vanturilor” sau „forfecarea vanturilor” intre Mostistea si Olt, in zona de campie.

4. Climatul de ariditate este redat pe aceeasi harta din fig.1 si cuprinde Campia Jijiei, Podisul Barladului, Dobrogea, estul Campiei Romane (indeosebi Baraganul) si Subcarpatii Curburii. Aici se manifesta bine continentalismul termic, precipitatiile sunt reduse (500-400 mm anual, usor mai ridicate numai in Subcarpatii Curburii), exista zile tropicale, se produc secete. Cauza rezida in secatuirea de apa a maselor de aer advectate din vest dupa trecerea Carpatilor Orientali. In ceea ce priveste Crivatul, vant tipic aici, el este un derivat al circulatiei nordice a maselor de aer pe langa Carpatii Orientali (Fig. 2 Cap.8.4) si nicidecum un vant de est batand dinspre Marea Caspica spre noi, cum se mai intalneste, din pacate, si astazi in unele cursuri de climatologie!

5. Climatul cu influente baltice pus in evidenta de fig.1, se resimte in Podisul Sucevei si jumatatea estica a grupei de Nord a Carpatilor Orientali. Influentele baltice induc temperaturi mai scazute si precipitatii sub forma de ninsoare mai frecvente decat in jur deoarece este determinat de advectii de aer din subtipul climatic numit: temperat rece, propriu latitudinilor europene cuprinse intre 50⁰ si 60⁰ lat. N.

6. Climatul cu influente pontice cuprinde numai litoralul Marii Negre si Delta Dunarii. Temperatura medie anuala este aici de 11°C, cea a lunii iulie este de 22°C iar a lunii ianuarie de 0°C1°C). Precipitatiile sunt cele mai reduse din tara (sub 400 mm anual), bat brizele diurne, durata de stralucire a soarelui are valorile cele mai mari, de peste 2300 ore/an ceea ce, alaturi de alti factori, favorizeaza cura heliomarina.

Marea Neagra are un rol climatic moderator pe o fasie de litoral lata de numai 20 pana la 30 km. Restul Dobrogei, dupa cum s-a prezentat mai sus, are alte nuante climatice net diferite de climatul pontic sau de litoral, cum i se mai spune.