CONSTANTIN BRANCOVEANU (DINU) II (n. 1683 - m. 1714 15 august)

CONSTANTIN BRANCOVEANU (DINU) II (n. 1683 - m. 1714 15 august)

Constantin II Brancoveanu (sau Dinu cum i se mai spunea in familie) era cel de al patrulea copil (si primul baiat) al lui Constantin Basarab Brancoveanu si al Maricai (Maria) Brancoveanu.

Constantin II Brancoveanu (Dinu), s-a nascut in anul 1683 si a murit la 15 august 1714 pe esafodul din Istanbul pe malul Bosforului odata cu ceilalti frati, cumnat si tata, decapitati de sultanul Amed al III lea pe motiv de "hiclenie a tatalui Constantin Brancoveanu"²⁹⁷.

Intaiul fiu (baiat) beizadea Constantin (n. 1683 - m. 1714) a fost casatorit in anul 1706, la varsta de 29 de ani cu Ana (Anita) Bals, fiica unui boier moldovean dintr-un neam bogat si puternic (Ionasco Bals).

Ratiuni politice nu se intrevad in aceasta casatorie, din care a rezultat un singur copil, Constantin III (n. 1707), prin care s-a perpetuat spita Brancovenilor. La 20 ghenarie, 20 dni, cununandu-se "coconul" Constantin primul fiu cu Ana Stolnicului Bals de la Moldova de catre boieriu Constandin Cantacuzino care i-a fost nas.

La 20 ianuarie 1706, cand s-a casatorit Constantin II Brancoveanu a primit o foaie de zestre cu proprietati: "O parte din Brancoveni, jigalia, Criva de jos jumatate, Criva de Sus intreaga), Puturoasa jumatate" cu viile de la Slatina, toata mosia Sfintesti, Cocorastii, a patra parte din mosia Ceparii cu rumanii si cu viile din dealul lui Coman, satul Braneti cu rumanii, jumatate mosia de la Barza si cu morile de pe Oltet, rumanii si mosia de la Parscoveni unde sa faca si vie, jumatate din rumani, viile si satele Betejani si Bailesti, jumatate din mosia Ghidici, si Urzicuta "pe cata este a noastra", viile si satul Stubeiele din Mehedinti, rumanii si satul din Baboiul Mehedinti, a treia parte din satul Stoienesti si din satelse din imprejurimi, satul Potlogi cu rumanii, casele, curtile de piatra, viile si morile, satul Obilesti cu rumanii, mosia Dragesti, satul Barzesti cu rumanii, mosia Carpinis "cat am cumparat", mosia de la Bara, Popesti, Cormazeni si Boturi cu morile; 40 de pogoane de vie de la Schei, cu pivnita, casele si mosia de acolo; a patra parte de la Lescioara, din viile de la Pitesti, viile de la Saturi si mosia de la Razvadul de Jos".

Ana (Anita) Bals era fiica lui Ionita Vornicul din Moldova. Despre nunta ei cu Constantin II Brancoveanu (Dinu Brancoveanu) Ionita Neculce, uimit de bogatia si stralucirea petrecerilor, noteaza: "nu era nunta domneasca, ce vom dzice ca era craiasca". Ana (Anita) Bals - devenita dupa cununia civila - Brancoveanu - la nunta sa (imparateasca), a primit haine si bijuterii in valoare de 28.950 taleri si dote²⁹⁸ de la parintii lor ca succesori, primind pe langa bunurile imobile si mosii in peste 30 de sate. Astfel Constantin primul fiu al marelui voievod muntean Constantin Basarab Brancoveanu primeste 34 de proprietati. El s-a nascut in 1683 in anul in care tatal sau Constantin Brancoveanu detinea rangul de spatar. Pe cand avea varsta de 23 de ani, mai precis la 20 ianuarie 1706 el se casatoreste cu Ana (Anita) Bals cu care a avut un fiu pe nume tot Constantin III, nascut in anul 1707, nume luat de la tatal si bunicul lui. S-ar presupune ca ar fi avut un fiu numit nu Constantin III, ci Radu (?!) "ce-i era scumpa odrasla batranului domn". Fiul cel mai mare Constantin II, avea numele tatalui sau, Constantin si impreuna cu fratele sau Stefan²⁹⁹ (al doilea fiu al lui Voda Brancoveanu, el punea piatra de temelie la biserica manastirii Brancoveni inca din anul 1699; biserica a fost ctitorita, din dorinta de a cinsti si a eterniza memoria disparitiei mamei sale (a domnului Constantin Voda si a bunicii lor), Stanca Cantacuzino-Brancoveanu, prin aducerea osemintelor ei aici, alaturi de tatal domnitorului Papa Postelnicul precum si alaturi de osemintele socrului sau, Preda Brancoveanu si a fiului sau Barbu. Iata si afirmatiile facute de Brancoveanu despre ridicarea acestei biserici: ".Mai 31, Miercuri, am trimis copiii Constantin i Stefan impreuna cu parintele Vladica (Chir Theodosie) i cu Radu Stolnicul la Brancoveni, ca sa fie acolo de la inceputul temeliei bisericei". Ei stau la Brancoveni o luna de zile, unde se reintorc la Bucuresti la 15 iulie"³⁰⁰.

Peste trei ani adica in 1702, iesea intru intampinarea ambasadorului englez, lord Piaget, in acea calatorie pe care o facuse si pe la Brancoveni, "care-l arunca supt masa de puterea vinurilor noastre"³⁰¹. Constantin Brancoveanu II, innoi crucea din jos de mitropolie din 1697-1698, cea de lemn cu una noua din piatra pentru bunicul lor Papa Postelnicul ucis de seimeni in anul 1655. De la Constantin II (Dinu) Brancoveanu ne-au ramas, noua, o traducere in greceasca vulgara a Vietilor lui Plutarh. El are ca un urmas descendent pe Constantin III, care simboliza "singurul nepot de fiu al lui Voda", prin care filiatia Brancovenilor va continua pana aproape de zilele noastre.