Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » referate » Istorie
Cultura si civilizatia moderna

Cultura si civilizatia moderna




Cultura si civilizatia moderna

Modernitatea se refera la modurile vietii sociale sau de organizare ce au aparut in Europa incepand cu sec al XVII-lea si care, dupa aceea, s-au raspandit mai mult sau mai putin la nivel mondial.

Cele doua pietre de hotar in constituirea societatii moderne sunt revolutia franceza de la 1789 si revolutia industriala inceputa in Anglia in aceeasi perioada istorica, in ultimul patrar al sec al XVIII-lea. Totodata constituirea societatii moderne se leaga de indelungatul proces, imposibil de conceput la vreun eveniment cronologic definit de formare si extindere continua a economiei de piata, precum si de schimbare a structurilor sociale, a impartirii societatii, in grupuri mari si a relatiilor dintre acestea:

Caracteristica fundamentala a modernitatii este reflexivitatea (Giddens). Modernitatea se constituie pe baza cunostiintelor rational elaborate si evaluate.

Fundamentul modernitatii il reprezinta reflectia cognitiva si rationalitatea institutiva. Pe baza noilor cunostiinte si informatii instituie noi institutii si practici sociale, nelimitandu-se doar la reinterpretarea si clarificarea traditiilor.




Societatea moderna este definita multidimensional ,,modernitatea este multidimensionala la nivelul institutiilor”

In explicarea modernitatii, subliniaza Giddens, trebuie avute in vedere concomitent ideile lui Marx, Durkheim si Weber, ale caror moduri de abordare nu sunt reciproc exclusive, ci fiecare joaca un rol important. Adica industrialismul, diviziunea muncii, specificul economiei, modurile noi de organizare, de conducere si control al actiunilor sociale, noile mentalitati, toate acestea trebuie luate in considerare

Caracteristicile societatii moderne sunt urmatoarele: industralismul, generalizarea economiei de piata capitaliste, depasirea structurii macrogrupale mai complexe, infaptuirea democratiei politice si constituirea si generalizarea mentalitatii spiritualitatii moderne.

Economia

Societatea omeneasca a fost agrar- traditionala timp de mai multi ani, incepand cu revolutia agricola din zorii civilizatiei pana la finele sec. al XVIII-lea. In acest tip de societate predomina actiunile economico-sociale specifice sectorului primar.

Societatiile agrar traditionale sunt axate pe o economie preponderent naturala, cu autarhii locale si regionale, majoritatea produselor ajungand la consumator fara mijlocirea pietei pe cand societatile moderne au dezvoltat functionarea economiei libere de piata care in societatea posmoderna detinea un rol secundar.

Diviziunea muncii este cea care determina diferentierea si cea care se face raspunzatoare de noua specie de solidaritate a lumii moderne.

Societatea moderna se bazeaza pe speranta realista si justificata de crestere economica si de imbunatatire continua a starii materiale a membrilor.

Societate

Din punct de vedere al structurii sociale, societatea agrar traditionala este impartita in stari si obligatii inegale, statuate prin lege, impuse prin puterea de stat. Din aceasta inegalitate a structurii politico-juridice al starilor, se lega si sistemul dependentelor personale ale unor persoane fata de altele. Societatea moderna este impartita in clase sau structuri sociale.

Societatea fara stari este, spre deosebire de cea premoderna, una in dublu sens deschisa: nu mai exista temeiuri juridice ale segregatiei grupurilor sociale mari in viata cotidiana de pilda, nici o norma juridica nu mai impiedica mariajul unor persoane apartinand unei clase sau straturi diferite – si cresc totodata sansele de mobilitate sociala, orizontala si verticala (teritorial - migrationala si ascendenta sau descendenta in ierarhia sociala), pentru categorii sociale tot mai largi.



In societatile moderne a crescut importanta clasei de mijloc ca factor de echilibru si de stabilitate a intregului sistem, pe de alta parte societatea moderna se caracterizeaza printr-o diversificare socio-profesionala crescanda, care este mult mai complexa in comparatie cu societatea traditionala.

Societatile traditionale sunt integratoare, pe cand societatile moderne cresc sansele de mobilitate, de diferentiere individuala, de personalizare, societatea moderna fiind una a individualismului, a inovatiei, instaurate in detrimentul traditionalismului si stagnarii.

Ernest Gellner- creioneaza deasemenea profilul societatii moderne si a celei traditionale. Societatea moderna: cultivata, flexibila, mobila, bazata pe principii de egalitate, cu o cultura omogena indusa de valorile sistemului educational”, este in contrast cu societatea de tip traditionalist, in care educatia si cultura erau apanajul unei paturi restranse, in care ierarhiile imobile sunt caracteristice, cultura este dispersata si lipsita de continuitate, raspandirea ei facandu-se prin intermediul unor grupuri relativ localizate, mai curand decat prin institutii speciale, supervizate de la nivel central

Conform lui Gellner – atat societatea de tip traditionalist carcterizata de o inzestrare tehnica si un sistem de organizare  precar cat si cele industriale sau moderne care au o structura fluida si sunt orientate spre o continua crestere economica le este specifica o diviziune complexa a muncii.

Coeziunea sociala si modul in care cultura este utilizata pentru sporirea acesteia reprezinta factorul care plaseaza cele doua tipuri de societate in pozitii diametral opuse.

Cultura

In plan cultural, cu deosebire Franta cunoaste o o stralucire fara egal pe tot parcursul secolului XVIII, numit si Secolul Luminilor. Chiar daca Iluminismul a aparut in Anglia, raspandirea filosofiei iluministe in Europa se datoreaza Frantei.

Iluminismul se afla la polul opus individualismului, de aceea secolul urmator(XIX) va marca o reactie la acest curent filosofic.

Cei mai importanti autori iluministi si operele lor sunt: Locke cu Tratat de guvernare civila, Montesquieu cu Scrisori persane si Spiritul legilor, Voltaire cu Scrisori filosofice si Eseu asupra moravurilor, Rousseau cu Contractul social si Kant cu Critica ratiunii pure








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Documente oficiale care reglementeaza modul de inzestrare al femeilor
MINORITAȚILE DIN ROMANIA IN PERIOADA INTERBELICA
Jurnalul Consiliului de Ministri din 9 decembrie 1933 privind dizolvarea Garzii de Fier
Dacism. Formarea limbii si a poporului roman
CULTURA IN TARILE ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI
CONSTANTIN BRANCOVEANU III mare ban, (1707-1762)
Regatele succesoare
Istoria romilor - originea romilor





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu