Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » Istorie
DESCENDENTII marelui CTITOR de TARA - Matei aga din BRANCOVENI

DESCENDENTII marelui CTITOR de TARA - Matei aga din BRANCOVENI


DESCENDENTII marelui CTITOR de TARA - Matei aga din BRANCOVENI

Matei Basarab a murit fara sa-si asigure succesiunea la tron, desi aceasta problema l-a preocupat in mod deosebit. Neavand urmasi directi si fiind legat de amintirea lui Mihai Viteazul, Matei Basarab a cautat sa aduca pe tronul tarii pe nepotul marelui domn, numit tot Mihai, fiul lui Niculae Patrascu, care se afla pribeag in imperiul habsburgic impreuna cu mama sa, doamna Ancuta, din anul 1620. Peste 7 ani, adica in 1627 ea ramane vaduva si nevoita sa-si creasca pe cei doi baieti ai sai Gavril care moare foarte curand in 1622, si Mihai, pe care-l dorea ca urmas la domnie, Matei aga din Brancoveni. Mihai care implinise numai 15 ani, fu cerut de o delegatie (solie) a domnului muntean, imparatului de la Viena caruia i-au spus ca sa-l aiba in vedere pe Mihai "caci numitul voievod, neavand copii, nu are pe nimeni ruda mai apropiata de cat dansul, care ii tine loc de fin si succesor, lasandu-i drept dovada de fidelitate la curtea majestatii sale, in serviciul si sub ocrotirea mariei sale. Iar pe acesta (Mihai), "nu numai voievodul singur, ci toata tara il doreste, ca pe fiul patriei". In august 1643, Matei voda a cerut din nou imparatului de la Viena sa-l trimita in tara pe tanarul Mihai, pentru ca poporul si boierii sa se obisnuiasca cu el.

Dupa ce si-a consultat consilierii, imparatul a refuzat sa implineasca cererea pentru a nu provoca pe turci. Biata doamna Ancuta (mama lui Mihai) capata invoirea imparatului Austriei de a parasi Viena si a veni in tara din pribegia in care avusese o viata destul de grea, dar fara a veni cu fiul ei Mihai pe care imparatul l-a oprit acolo.



Nerezolvand acest caz, gandul lui Matei voda se indrepta spre adoptiunea lui Mateias, un nepot de-al Doamnei Elina Nasturel (sotia lui Matei Voda si sora cu Udriste).

Udriste Nasturel, fratele Doamnei Elina (sotia lui Matei voevod) era casatorit cu Maria fiica lui Vintila I, Corbeanu, mare vornic198 si apoi cu Despa199. Intre 24 februarie 1632 - 7 iunie 1658 el se afla ca logofat II la Curtea lui Matei Voda, fiind folosit in diferite imprejurari ca om de incredere al sau si in diferite solii si misiuni200.

Apoi devine mare spatar intre 9 decembrie 1658 si 12 iunie 1659. Mai tarziu fu ucis de Mihnea al III lea201.

A avut doi fii pe Radu - Toma si pe Mateias, pe care l-a infiat Matei Basarab, in urma mortii unicului sau fiu pe care-l chema tot Matei si care a murit foarte tanar. Redam in continuare un fragment din romanul "Gorganul" de Vasile Manuceanu care ne relateaza in culorile cele mai vii aspecte din viata voievodului Matei aga din Brancoveni si a sotiei sale doamna Elina care se gasea pe vremea aceea la casele boieresti de la Brancoveni: "Dusan gonise ca o naluca pana la Brancoveni, schimband de trei ori caii deselati de alergatura. Se infatisa jupanesei Elina asa cum era, acoperit de tina si sudori:

Aga Matei va trimite cuvant sa porniti fara intarziere la drum.

Chipul sotului i se nazari o clipa din departare si jupaneasa il stranse la piept pe Mateias, fiul lor adoptiv, care tocmai implinise cinci ani.

Ei, una, Sfanta Fecioara nu-i daruise bucuria si binecuvantarea de a fi mama. Un singur prunc, si acela mort indata dupa nastere.

Fratele ei, Udriste se insurase de tanar cu fata vornicului Vintila Corbeanu. Dar biata Maria, la doua saptamani dupa ce adusese pe lume baietasul acesta, se prapadise mistuit de o arsita neiertatoare. Ei, doi, Elina si Matei, infiasera numaidecat copilul. Se dovedea o faptura plapanda, lingava si bolnavicioasa, pricinuindu-i jupanesei nelinisti si temeri adanci. Iar acum trebuia sa plece cu el pe un drum necunoscut, plin de osteneli, poate si de primejdii mari, un drum caruia nu-i vedea capatul si limanul. Ea trebuia sa plece la Brasov la adapost din cauza lui Leon Tomsa, care era dusmanul de moarte al lui aga Matei din Brancoveni care era in fruntea boierilor, pregatind rasturnarea domnului Tomsa. De dorul lui pentru copil si sotie porni spre Brancoveni. Drumul agai Matei inspre Brancoveni "cuibul si leaganul marilor basarabi", locul sau de bastina, fusese intortochiat si cu multe popasuri, fiindca el se mai abatea pe la boierii prieteni, care le impartaseau gandurile si nemultumirea, sa se inteleaga ce au de facut.

Ajungand la Brancoveni, impreuna cu Tudosie Corbeanu, aga Matei, n-a mai gasit pe jupaneasa Elina, care era pentru el, sufletul casei sale parintesti, lumina si bucuria ei. Aici, au vietuit ei timp de saptesprezece ani. Se casatorise cu ea fiind o copila de 14 ani, nascuta in anul 1598, fiind cu zece ani mai mica decat el, fiica lui Radu si Despina Nasturel din Herastii Prahovei. Era o copila pe atunci, da, dar cernelurile bucoavnelor nu-i istovisera zburdalnicia de fecioara si nu-i intristasera luminile ochilor verzi ca salcia, cu care-i sagetase lui inima.

Farmecul si frumusetea si le pastrase nestirbite in lungul anilor, ingemanate cu harul mintii care adeseori rodise sfaturi bune in ceasurile de indoiala.

Cand ii va mai fi dat s-o vada?202.

.In apropiere de Brancoveni se afla totdeauna unul dintre steagurile de mercenari sub supravegherea personala a agai Matei. Erau cu totii devotati comandantului lor, dar unii dintre ei ii purtau o credinta oarba, nemarginita.

De aici pleca Matei in Transilvania ca pribeag de unde cu ajutorul principelui Gheorghe Rakoczi se instala ca domn al Tarii Romanesti. Acesta cunostea prestigiul lui Matei din Brancoveni, avutiile lui, precum si amestecul lui direct sau mai ocolit in conflictele ce izbucnisera de-a lungul anilor intre nobilime si domnitor.

Dar luand in primire scaunul de la Targoviste el observa ca aceste curti domnesti lasate de multisor in paragina, trebuiau renovate. Visa palatul acela ridicat cu mare mestesug, cu largi cupole zugravite frumos, mozaicuri si stalpi rasuciti, cu dulci neteziuni de marmura si turle stralucind in soare ca aurul203. Atunci si-a zis el: "Voi zidi, isi spuse cu suprema incredintare, voi zidi neaparat, dupa cum mi-a ajutat Atotputernicul sa innoiesc Plumbuita si Sarindarul si dupa cum am apucat sa fac locas de inchinare la Brancoveni, implinind o veche juruinta". Amintindu-si, simti o fericita mandrie si o unda fierbinte cotropindu-l. intra in palat ca furtuna, impartind porunci cu glas puternic, bucuros si atatat, caci a doua zi avea sa plece spre Brancoveni, la tarnosire. Pornira devreme, in zori. Era inca racoare si doamna Elina se zgribulise intr-un colt al caratei, sub salurile de casmir.

Langa ea sedea si doctorul Galici care l-au luat sa supravegheze pe Mateias care era bolnav de atatia ani, avand o sanatate subreda. Plapandul Mateias in loc sa se faca bine se subrezea din ce in ce mai mult; zile in sir zacea la pat, scuturat de fiori si nici un leac nu parea sa-i ajute. Matei voda o imbarbata pe doamna Elina zicandu-i:

"Nu mai ofta, o sa se faca bine!" La auzul acestor vorbe ea-i raspunse: "Cum sa nu ma gandesc? Cum sa nu ma framant? Nu e din sangele meu, dar il iubesc ca si cum ar fi si mi se frige inima vazandu-l cum se chinuieste. Nu se tanguie, ci doar ma atinteste cu ochii lui mari."

Aga Matei din Brancoveni i-a mai spus: "Mi-am pus mari nadejdi in mladita aceasta care va trebui sa fie maine copacul dupa ce ma voi prabusi eu. Nu e cu putinta ca Dumnezeu sa-i rapeasca omului cea de pe urma nadejde".

Lungimea si osteneala drumului peste Olt fu rasplatita de revederea conacului din Brancoveni, cu vechile lui incaperi, unde traisera candva zile de iubire si de bucurie curata. "Suntem iarasi acasa, spuse cu ochii inchisi, strangand parca la piept umbra fericirii pierdute." Cum pusese piciorul pe mosia Brancovenilor, el (Matei) insusi se simtise patruns de o placuta uitare si impotmolit in amintirile tineretii. In asteptarea cinei iesi in foisor fara nimeni in preajma si privi iarasi, indelung, pamanturile lui, valurind ca o apa cenusie luminata de asfintitul rosu.

Cirezile se intorceau de la pasune, nu le vazu, dar auzi talangile ca pe un glas linistit al serii si narile ii zvacnira simtind mirosul fumului.

Tarini rascolite de pluguri, imasuri, zavoaie, sate, dealuri si livezi si paduri se inlantuiau pana departe, inlantuindu-i sufletul.

Pamanturile lui.Pamanturile mosilor lui, care le priveghiasera si le inmultisera, pentru ca apoi, fara a lua cu dansii nimic, sa pogoare in cripta, la linistea de veci. Se gospodarise la randu-i cu mandrie si darzenie de stapan.

Dar nu mai era boierul Matei, era domnul tarii: povara se inmiise si n-avea de strajuit numai aceste campuri, ci mai mult.

Inteleapta doamna Elina a fost insa o mama fara pic de noroc in viata ei. Singurul copil, un fiu, Matei, muri de tanar. Fratele ei Udriste Nasturel insurandu-se cu Maria, fata vornicului Vintila Corbeanu, (1625) avusese un fecior, pe care doamna Elina il boteza, dandu-i, in amintirea fiului ei, numele de Mateias. Curand dupa nasterea copilului, Maria Nasturel Herascu, muri, cumnata isi infie atunci nepotul "caci ramase sarac de maica-sa numai de doua saptamani". Il crescu ca pe copilul ei. Cand Elina ajunse doamna, Mateias fu privit ca un cocon domnesc si menit a capata mostenirea lui Matei Basarab. Moartea il rapi insa si pe acesta, luandu-l chiar din bratele mamei sale adoptive si de data aceasta, cand el implinea o frageda varsta de numai 17 ani, in anul de dupa Hristos 1643. Matei voda l-a dorit ca mostenitor pe acest Mateias, nepotul sotiei sale care a murit insa tanar, dupa ce Matei il infiase. Amanunte despre acest eveniment aflam dintr-un document datat la 18 septembrie 1653, in care Matei voda declara ca sotia sa Elina: "luat-au pre un nepot de frate al ei, fecior al lui Udriste Nasturel logofat ., mititel, ramas sarac (=orfan) de mama-sa ., numai de doua saptamani si l-au botezat, punandu-i numele nostru, Mateiu, si l-au crescut fecior (al) ei si in casa noastra pana a fost de 17 ani, purtandu-i grija de toate ., ca o muma a fecior". Tanarul Matei, ajuns al doilea postelnic al domnului a murit insa la Tarigrad"204.

Tatal sau adoptiv - Matei aga din Brancoveni - fu el insusi tare mahnit de aceasta moarte fiindca dorise sa aiba un urmas pe care-l invatase multe lucruri si taine in ale conducerii tarii sale. Mahnit de moartea fiului sau cu ocazia nuntii Christianei Berthlen, Matei trimise in Ardeal pe boierul sau "de mare incredere", Negoita Ioan, cu o scrisoare catre tatal fetei, pe care dupa urari de fericire si aratarea sentimentelor sale de prietenie o incheie astfel: ".Pe noi, zau, mare suparare ne-a ajuns. Am luat de suflet si l-am crescut pana acum o saptamana dupa nastere. Si acum, cand credeam ca ne va sprijini si ne va fi reazim la batranete, Dumnezeu l-a chemat la sine din aceasta lume pacatoasa. Moartea lui ne-a pricinuit o mare durere, dar fiindca e voia lui Dumnezeu, ne linistim intristarea cu crestineasca mangaiere".


Si acest nepot moare si el in 1652 tot la o varsta tanara, fiind inmormantat la Biserica domneasca din Targoviste205.

Udriste Nasturel, reinsurat cu Despina, mai avu un fiu, Radu-Toma, pe care il boteza de asemenea doamna Elina si Matei Basarab, fara a-l mai infia, caci sotul ei Matei Voda avea acum alte viziuni asupra mostenirii scaunului Tarii Romanesti.

Dorind sa dea o noua stralucire neamului sau "basarabeasca", el se gandi ca cel mai potrivit ar fi sa infieze pe Istratie Leurdeanu, fiul lui Stroie Leurdeanu, care era ruda cu domnul, si in plus se casatorise cu domnita Ilinca, fiica lui Nicolae Patrascu voievod (fiul lui Mihai Viteazul), si a doamnei Ancuta, fiica lui Radu Serban. Istratie a fost insa victima uneltirilor boierilor din preajma domnului, fiind silit sa fuga din tara. Vazand Matei Voda ca din partea aceasta nu izbuteste si simtindu-se ajuns la batranete, el se hotari sa-l faca domn dupa el pe cumnatul aceluiasi Mihai Basarab, pe Istrati Golescu, fiul lui Stroe Leordeanu si al Visei din Golesti, care se casatorise acum de curand cu Ancuta Basarab, sora lui Mihai si fata lui Nicolae Voda Patrascu. Dar boierii din tara nu-l doreau pe acesta ca domn, spunandu-i lui Matei Voda, ca acesta i-ar fi urzit un complot impotriva sa - o nascocire a lor de altfel - asa ca Istratie Golescu nu mai fu agreat nici de Matei Voda si fugi peste hotare, adapostindu-se pentru a-si salva viata la Constantinopol.

Atunci gandul lui Matei, in ultimii ani de domnie, se indrepta din nou spre o alta ruda a sa Diicu Buicescu. Matei Voda l-ar fi dorit ca succesor al sau pe acest boier din Buicestii Oltului, fiind un nepot de vara, ce se tragea si el din familia Craiovestilor.

Dar boierii tarii nu-l iubeau "pentru usurinta mintii lui". Dupa cum aflase Paul de Alep, "in mai unele randuri Matei Voda a vrut sa-l aseze (pe Diicu) domn in locul sau si a folosit (in acest scop) fel de fel de siretlicuri, dar din cauza trufiei lui nimeni nu l-a vrut, nici dintre boierii tarii, nici dintre supusi"206. De altfel, inainte de moartea ocrotitorului sau, Diicu Buicescu se dusese la mosia sa Buicesti, deoarece aflase ca un fiu al sau era bolnav; "facandu-i veaste unii din prietenii lui ca moare Matei voda, au purces de olac de la Buicesti de au venit" de la Targoviste207.

Cand a ajuns in cetatea de scaun, era insa prea tarziu; rivalul sau fusese ales domn, iar el s-a vazut in situatia umilitoare de a-i saruta mana ca unui stapan, fiind apoi indepartat din slujba. Boierii tarii doreau ca domn sa fie numit serdarul Constantin, un copil din flori al lui Radu Voda Serban, a carui amintire ramasese buna printre batrani.

Serdarul Constantin era fiul Elenei si al preotului Constantin din Bucuresti, cu care Radu Voda intrase in dragoste cu doamna Elena mama acestui in timpul lui. Ii dadu o zestre de mosie la Dobreni si Tantova de langa Bucuresti si o marita cu Neagoe logofatul din Targoviste. Constantin fiul acestei Elene deveni mare boier si serdar in timpul domniei lui aga Matei din Brancoveni, nadajduind ca vreodata si vreodata va deveni domn in locul lui Matei Voda si-i va mosteni averea lui. Dar acesta, considerandu-se si el un "basarab" nu mai fu suportat de Matei, care-l alunga de la curtea sa.

Note:

102. Nicolae Iorga, Istoria Romanilor prin calatori II, Editie ingrijita, studiu introductiv si note de Adrian Anghelescu, MCMLXXXI, Editura Eminescu, Bucuresti, Piata Scanteii, II, p. 262.

103. Vezi Ilie Chirita, Matei Basarab (AO, XIV, 1935, p. 47-57); N. Stoicescu, op. cit., p. 208-209 si documentul din 17 mai 1581 (DIR, B, veac XVI, vol. V, p. 404); mai vezi si MATEI Basarab, de Nicolae Stoicescu, Editura Academiei R.S.R, Bucuresti, 1988, p. 11-35.

104. Dupa urcarea pe tron a lui Matei Basarab, stramosul si modelul sau, Neagoe Basarab, va fi evocat de numeroase ori cu diverse ocazii, indeosebi in predosloviile cartilor tiparite. De pilda, in prima predoslovie redactata de Udriste Nasturel se spune: "cari din domnii de mai inainte ai tarii - afara de cel din a carui neam si familie preavestita, prealuminatia vostra preanobila prin urmasi se trage, adica prea bunul Basarab Neagoe de odinioara. S-a aratat asa de binefacator tarii". (Dan Horia Mazilu, Udriste Nasturel, Bucuresti, 1974, p. 125-127)

In alte predloslovii se aduceau osanale "marelui neam basarabesc" din care facea parte Matei Basarab (Sarcedoteanu, Predosloviile, p. 102), iar in cronica tarii se afirma ca aga Matei "se tragea din neamul basarabesc", (Istoria Tarii Romanesti, p. 95). Dupa ocuparea tronului, Matei Basarab declara el insusi ca Dumnezeu ii daruise "domnia la mosii mosilor domnii mele", considerand tara drept "mosia stramosilor sai, care i-o lasasera mostenire lui (DRH, B, vol, XXIV, p. 145).

105. Virgil Draghiceanu, B.C.M.I., Anul IV, 1911, A.S. ibid. p. XXVIII. d2

106. Constantin Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Ion Iordache, Camil Tanasescu, Marin I. Maria, Iancu Stana, Brancoveni (studiu monografic), Editura INS, 1998, p. 20-21

107. N. Stoicescu, Domnitori si voievozi - Matei Basarab (20 sept. 1632 - 9 aprilie 1654). Editura Militara, Bucuresti, 1982, p. 10

108. Grigore Popescu, P. Grigoriu, ORIZONTURI, Matei Basarab si Vasile Lupu, Editura enciclopedica romana, Bucuresti, 1970, p. 86

109. Maria Holban, Calatori straini despre Tarile Romane, vol., V, Editura Stiintifica, 1973, p. 194

110. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 19-39; vezi si Ion Patroi, Dinica Ciobotea, Dorin Teodorescu, Contantin Basarab Brancoveanu, Editura "Universitatea pentru toti", 2004, p. 21

111. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 19-20;

112. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, Descriera Curtii din Brancoveni (epoca Matei Basarab), p. 21

113. Constantin Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Ion Iordache, Camil Tanasescu, Marin I. Marin, Stana Iancu, Brancoveni (studiu monografic, Editura INS, 1998, p. 77-81.

114. Ibidem, p. 23

115. Vasile Dragut, Trasaturi majore ale artei romanesti, Epoca lui matei Basarab, p. 77

116. Calatori straini, VI, p. 149-150; vezi si Vasile Dragut, Trasaturi majore ale artei romanesti, Epoca lui Matei Basarab, in vol., Matei Basarab si Bucurestii, p. 77

117. Apeduct ce l-am colectionat si noi si se afla la muzeul scolar din localitate.

118. E. Stoicescu, B.I.M., anul XLI, nr. 1, 1972, Monumentele Tarii Romanesti si Moldovei acum un secol, cetati, curti domnesti si boieresti, p. 63,64.

119. Ms. 29, p. 154, v).

120. Vezi Ansamblul curtii feudale din Brancoveni, publicat de Virgil Draghiceanu in B.C.M.I., nr. 4, in anul 1911, cu schita Curtii din Brancoveni

121. Virgil Draghiceanu, B.C.M.I., nr. 4, 1911, p. 56.

122. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 25.

123. Ibidem, p. 26.

124. Virgil Draghiceanu, B.C.M.I., Anul IV, Fresca, 14 aprilie 1911, p. 53

125. Istoria Tierei, ibid., 313, si Hrisovul lui matei Voda pentru mosneni din Vladila din 1634, A.S. ibid., pag XII, d. 2.

126. Petre Demetrescu Petrescu, Basarabii, Editura Albatros, Buc., 1989, p. 57.

127. Nicolae Iorga, Evocari istorice antologice; Postfata si bibliografie de Ion Rotaru, Editura Minerva, Bucuresti, 1988.

128. Grecianu, ibid., 274.

129. Del Chiaro, ibid., 192.

130. Revista Romaneasca, ibid., 634-5-8, asupra Hanului din Craiova.

131. Hurmuzachi, doc., nr. 1.

132. Hurmuzachi, doc., IX, I, 634-5-8, asupra Hanului din Craiova, vezi V. Draghiceanu, Zidirile Baniei Craiova, in B.C.M.I., anul III, 192-4.

133. Virgil Draghiceanu, Pridvoarele bisericilor muntene, Convorbiri Literare, XLII, 391-4; Mai vezi si B.M.I., anul XL, nr. 2, 1971, Studii - Proiect de restaurare a Manastirii Brancoveni, referat asupra cercetarilor arheologice, prof. univ. Virgil Vatasanu, Nicusor Constantin si Mircea Rusu, p. 3-13

134. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 31-34, Capitolul IV, Turnul Clopotnita (Turnul de Poarta) de la Manastirea Brancoveni, (Epoca Matei Basarab).

135. Ibidem., p. 35.

136. Constanti Cojocaru, Brancovenii lui matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 31-32;

137. Se pot citi nume de persoane ca: Dimitrache, Fucidu, si anii LEAT 1640, 1848, etc.

138. M. Cantacuzino, Arcade, firide si lespezi, Bucuresti, f.a.p. 287-288

139. Se spune ca erau in numar de trei si cand erau trase la slujbe se auzeau silabele bran-co-vea-nu (numele lui Brancoveanu) si ca ele au fost aruncate de la aceasta inaltime si duse la gara Piatra-Olt de catre locuitorul Ion Dragan, cu caruta cu boi, spre a fi trimise cu trenul in Germania la topit pentru proiectile (1916-1918).

140. Vezi Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2005, p. 32.

141. Virgil Draghiceanu, B.C.M.I., Anul IV, Fasc 14, APRILIE-IUNIE, 1911, p. 50-61.

142. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Cap., 5, Casele egumenesti (chiliile calugarilor), Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 35-37.

143. Virgil Draghiceanu, Curtile domnesti Brancovenesti, IV, Curtile si conacele faramate, in B.C.M.I., Anul IV, 1911, p. 74, precizarea etapelor de constructie in urma cercetarii din 1957, a fost publicata de Grigore Ionescu Istoria arhitecturii din Romania, II, Bucuresti, 1965, p. 119 si nota 73.

144. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Capitolul V, casele egumenesti (Chiliile calugarilor), Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 35-37.

145. Virgil Draghiceanu, op. cit., p. 74.

146. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Capitolul V, Casele egumenesti (Chiliile calugarilor), Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 35-37.

147. A.S. ibid., p. XXII, d. 13, p. XXIII, d. 4.

148. Manastirea Brancoveni si mamu, XXII/2, Orig. diafolio (30,5X21cm), filigran, ed. Text, DRH, XXII, p. 3, nr. 3.

149. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, Capitolul VI, Biserica (Manastirea) cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", p. 38.

150. Eugenia Greceanu, Manastirea Brancoveni, Comitetul de Stat pentru Arhitectura si Sistematizare, Directia Monumentelor Istorice, mai, 1968, revista pentru arhitectura.

151. A.S. ibid., p. XXIII, d-14, din 1699

152. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, Capitolul VI, Biserica (Manastirea) cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", p. 39-41.

153. Grecianu, ibid., 92-3, Revista Romana, ibid., 672-3

154. Grecianu, ibid., 116.

155. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 40-41.

156. Ibidem, p. 44.

157. (2 Paralip 6,18).

158. - (Dupa Weigert).

159. Se cunosc de asemenea ctitorii ridicate de el: Biserica Domneasca din Craiova, "Sf. Gheorghe" din Caracal, Biserica Curtii din Brancoveni, etc.

160. VIRGIL DRAGHICEANU, B.C.M.I., ANUL IV, FASC. 14, APRILIE-IUNIE 1911, Bucuresti, Tipografia "Gutenberg", Joseph Gol Ssori, 20-Strada Doamnei-20, 1911, p. 57.

161. Traian Zorzoliu si-a adus cel mai mare aport in fiintarea muzeului din incinta Manastirii Brancoveni in perioada anilor 1990-1998, cand aici a pictat multe aspecte din satul Brancoveni si de la manastirea si biserica "Sf. Nicolae".

162. Constantin Cojocaru, Brancovenii lui Matei Basarab, Capitolul VII, Biserica satului cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae", Editura Fundatiei "Universitatea pentru toti", Slatina, 2004, p. 57.

163. Ibidem, p. 57

164. La 1640 se spune ca Giurgiul are 3000 de case (ibid. p. 75)

165. Arhiva societatii stiintifice si literare din Iasi, V, p. 113-6

166. Manastirea Brancoveni si Mamu, XXII/2, Orig., Diafolio (30,5X21cm), filigran, ed. Text, DRH., XXII, p. 3, nr.3.

167. Vezi Constantin Cojocaru, Dumitru Cojocaru, Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Dragan si Ilie C. Popescu, Monografia ctitoriilor din Brancoveni, - epoca Matei Basarab - Craiova, 2002, p. 21.

168. Constantin Cojocaru, Marcel Catalin Cojocaru, Titiana Mara Staniloiu, Monografia scolii generale cu clasele I-X "Voievod Brancoveanu", Brancoveni, Olt, Editura Didactic Press, Slatina, 2005, p. 14-15.

169. Ibidem, p. 15.

170. Arh. St. Bucuresti, M-rea Radu Voda, IV/12, Orig. rom. hartie filigran, 6 peceti aplicate. Copie rom. in ms. 256, f. 215, Datat dupa doc. urmator

171. Constantin Cojocaru, Marcel Catalin Cojocaru, Titiana Mara (Cojocaru) Staniloiu, Monografia scolii generale cu clasele I-X, "Voievod Brancoveanu", Brancoveni, judetul Olt, Editura Didactic Pres, Slatina 2005, p. 16.

172. Sters cu alta cerneala in original

173. Episcopia Buzaului, XI, IX/10, Orig., Slav., difolio, (35,5X25cm), filigran rupt la indoituri si lipsa din document si 2/3 din fila a II a, invocatia simbolica, initiala si minogramia ornate in chinovar, semnatura voievodului, sigiliu mijlociu, cazut; cu o traducere din 1861 de D.G. Pesacov.

174. Manastirea Brancoveni si Mamu, XXX/2, Orig. difolio (16X22cm), filigran, 5, sigilii inelare in tus, Editura Text, DRH, XXIV/nr. 166.

175. Manastirea Brancoveni si Mamu, 1/3, Orig., difolio, (30,3X20,3cm), filigran, rupt, lipit.

176. Cu alta cerneala - Manastirea Brancoveni si Mamu, XI/5, Orig., diofolio (30X20cm), filigran rupt la indoituri si lipsa din document, patat, 2 sigilii mijlocii, iconografice si 4 inelare in fum si tus. Cap. Ms. 7,8,f; 15, Rez. Simescu, Studii de istorie sociala, p. 335, ment., Grecianu, Genealogiile, I, 411.

177. Miron Costin, op. cit., p. 87.

178. Calatori straini, VI, p. 87; Vezi si Istoria Tarii Romanesti, p. 111,

179. A. Veress, Cantece istorice, p. 29

180. "Arhiva", 1992, p. 710

181. Despre aceste tulburari mai vezi si Lidia Demeny, L. Demeny, N. Stoicescu, Rascoala seimenilor sau rascoala populara? Bucuresti, 1968, cap., III, p. 54-67, precum si W. Zekely, Unele precizari privind miscarile social-politice desfasurate in ultimul an al domniei lui Matei Basarab ("Istros", Braila, 1981-1982, p. 299-329).

182. Istoria Tarii Romanesti, p. 114

183. Veress, Documente, X, p. 263.

184. Vezi mai sus p. 198

185. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 263.

186. Calatori straini, VI, p. 131.

187. Radu Popescu, Istoriile, p. 108-109.

188. Radu Popescu, op. cit., p. 109. In Istoria Tarii Romanesti, p. 115, se spune ca cei doi boieri au fost ucisi, "inaintea tuturor ostilor".

189. Radu Popescu, op. cit., p. 109.

190. Ibidem.

191. Istoria Tarii Romanesti, p. 115-116; Vezi si Radu Popescu, Istoriile, p. 109.

192. Ibidem, p. 112.

193. Istoria

194. P.P. Panaitescu, Inceputurile istoriografiei in Tara Romaneasca, SMIM, V, p. 228-229.

195. Istoria Tarii Romanesti, p. 117.

196. D. Cristescu, Manastirea Arnota, p. 133. Despre mormantul lui Matei de la Arnota, vezi Victor Bratulescu, Monumente de arta din Targoviste, Morminte voievodale de la Targoviste la Arnota (GB, 1967, nr 3-4, p. 291-322).

197. OLTUL, cotidian regional pentru judetele Olt si Valcea, Serie noua, Anul VI, Nr. 998, Vineri, 6 mai 2005, p. 2 articolul "Izvorul Tamaduirii de la Manastirea Brancoveni", inv. Constantin Cojocaru si sora Andreea Niculae.

198. Doc., 1655, martie 20, 1657 iunie 21, (ASB, ep. Arges, XLVIII/II, BC 3, D 30, VI/10).

199. Doc., 1655, martie 20, in care se spunea ca fusese . la mitropolie (Potra Documente, p. 112).

200. RIAF, vol., XI, 1910, partea II, p. 313) St. doc., IV, p. 277, CCXXX, etc; Veress, X, p. 245-246, si Metes, Domni si boieri, p. 68 (Solia din 1649).

201. Istoria, p. 137, Istoriile, p. 124.

202. Vasile Manuceanu, Gorganul, Editura Albatros, Bucuresti, 1980, Capitolul II, p. 26-29

203. Ibidem, p. 251.

204. Studia bibliografica, 1969, p. 842

205. Nicolaescu Stoica, Mateias Voievod, fiul lui Matei Basarab Voievod, 1635 (AO, 1941, p. 19-26 si 73-80) si "Dacia", 1967, p. 301-319

206. Calatori straini, VI, p. 133.

207. Radu Popescu, Istoriile, p. 111.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.