MONARHIA FEUDALA

MONARHIA FEUDALA

In prima jumatate a secolului al XVII-lea se constata o importanta afluire a elementelor greco-levantine care vin in numar mare in Tarile Romane si se infiltreaza in viata politica si economica a tariilor noastre. Agravata de o fiscalitate sporita ca urmare a cererilor in crestere a otomanilor, patrunderea grecilor in dregatorii si in randul stapanilor de pamant a declansat o puternica impotrivire a starilor din Tara Romaneasca. Acestea reusesc sa smulga, in 1631, de la domnul Leon Tomsa (1629-1632), grec de origine, un hrisov consacrat de Marea Adunare a Tarii. Prevederile acestui act urmareau sa-i scoata din tara pe grecii nenaturalizati si sa readuca sub autoritatea ecleziastica manastirile stapanite de greci. Hrisovul din 1631 confirma dreptul Adunarii starilor de a-i numi pe ierarhi fara interventia patriarhiei ecumenice. Hrisovul a constituit insa si o « carta a libertatilor boieresti » (Charta libertatum), in care se prevedea neimpozabilitatea boierilor si intarirea stapanirii lor asupra pamantului. De dari erau scutiti si preotii si slujitorii fapt ce a dus la solidarizarea tuturor categoriilor privilegiate impotriva levantinilor.

Tendinta de consolidare a starilor s-a manifestat puternic si in Moldova prin Asezamantul lui Miron Barnovschi. El consolida imunitatea judecatoreasca a domeniilor boieresti si manastiresti si a acordat scutiri de obligatii fata de stat taranilor de pe domenii.