Statul national legionar, 1940-1941

STATUL NATIONAL LEGIONAR, 1940-1941

Legiunea guverneaza impreuna cu Ion Antonescu

Liviu Valenas.: - Din ce spuneti dv. d-le Dimitriu, rezulta ca Ion Antonescu s'a debarasat de Carol al II-lea la presiunile lui Horia Sima ?

Mircea Dimitriu.: - Da, la presiunile exercitate de Horia Sima. Ceea ce afirma Gheorghe Barbul, reprezinta punctul de vedere al lui Ion Antonescu, Gheorghe Barbul, din dorinta de a-l scoate cat mai bine pe Antonescu, a mai facut ulterior afirmatii partinice. Dupa generalul Vasile Mitrea, rolul esential l-a avut generalul Dumitru Coroama (pentru ca a refuzat sa-l apere pe Carol) si nu Antonescu.

L.V.: - Cert este ca Antonescu l-a obligat pe Carol sa abdice, mai mult chiar, sa plece a doua zi din tara, pe motivul, 'ca nu-i poate asigura securitatea' Horia Sima, nu se gandise insa ca Suveranul sa ramana in tara, pentru a fi judecat si 'pedepsit', pentru ceea ce facuse in 1938- 1939 Miscarii Legionare ?

M.D.: - Sigur ca da, Horia Sima se gandise la judecarea sau la pedepsirea lui Carol, numai ca Regele Carol al II-lea a reusit sa fuga din tara cu complicitatea lui Antonescu. Acesta ii promisese lui Carol, 'Ca daca abdica si pleaca din tara, ii asigura securitatea pana la iesirea din tara', iar generalul s'a tinut de cuvant, organizandu-i in secret plecarea

L.V.: - Inainte de a ajunge Horia Sima la guvernare, ne-ati spus, ca in Exil, in cadrul grupului de la Berlin, existau mari divergente intre Horia Sima si Papanace, aceste divergente au continuat si dupa data de 14 Septembrie 1940 ?

M.D.: - Cu toate divergentele care au avut loc intre Papanace si Horia Sima, inainte de Septembrie 1940, Horia Sima a chemat tot grupul de la Berlin la Bucuresti, incadrandu-l la guvernare. Papanace a devenit subsecretar de stat, iar doi dintre criticii cei mai acerbi ai lui Horia Sima, Vojen si Constant, au primit si ei functii importante, Vojen fiind numit ministru plenipotentiar la Roma, iar Constant a primit functia de subsecretar de stat in cadrul guvernului.

L.V.: - I s'a reprosat ulterior lui Horia Sima, ca a angajat prematur Miscarea Legionara la guvernare, la 14 septembrie 1940, neavand deloc cadre corespunzatoare. Nu sunteti de acord cu aceasta apreciere ?

M.D.: - Da, unii i-au imputat lui Horia Sima angajarea la guvernare a unei Miscari Legionare complet decimata, cu cele mai bune capete asasinate, o Miscare in care autoritatea conducerii nu era consolidata, in total contrast cu ce a spus Capitanul in 1937, cand Miscarea se gasea la apogeu si dispunea de cadre de maxima competenta. Capitanul afirmase, in 1937, ca 'Legiunea nu este inca pregatita sa vina la guvernare'. Insa cine poate afirma ca situatia Romaniei din Septembrie 1940 era identica cu cea din 1937 ? Puterile Axei, biruitoare in 1940, au impus tarii noastre dureroase pierderi teritoriale, iar clasa politica, in frunte cu Regele si camarila sa, adversara declarata a Germaniei, se comporta de asa natura, incat noi pierderi teritoriale erau in continuare posibile Nici macar pierderea completa a suveranitatii nationale nu era exclusa. De altfel, aceasta perspectiva sumbra a determinat si grupul legionar de la Berlin sa decida alungarea lui Carol de pe Tron si a determinat plecarea clandestina a lui Horia Sima in tara, ca sa-l rastoarne pe Carol. Cei 300.000 de refugiati din provinciile pierdute si intreaga populatie din restul teritoriului romanesc, erau adanc convinse de necesitatea de a fi inlocuita conducerea statului cu o alta conducere, in care Germania ar fi avut incredere si astfel s'ar fi putut evita pierderea de noi teritorii. Revolutia dela 3 Septembrie 1940 si alungarea lui Carol au revelat populatiei ca aceasta alternativa exista, iar populatia a cerut cu vehementa punerea in aplicare a acestei alternative. Insusi Antonescu, a declarat la procesul sau din 1946; 'Horia Sima reprezenta baza politica a tarii in acele momente, toata tara se manifesta pentru Miscarea Legionara' Daca Horia Sima s'ar fi sustras, in 1940, vointei poporului, tara ar fi ramas mai departe amenintata din partea Germaniei, pentru ca Antonescu neavand nici o baza politica proprie si fiind refuzat de toate partidele sa faca un guvern cu el (cum singur a declarat) el ar fi fost nevoit sa apeleze, in final, tot la oamenii lui Carol, care erau in guvernare. Adica, ar fi trebuit sa apeleze tot la aceia care au macelarit in modul cel mai bestial Miscarea Legionara, tineretul tarii. Si dupa cum s'a vazut ulterior, s'ar fi aruncat din nou asupra Miscarii Legionare cu si mai mare ferocitate. Acesta a fost al doilea motiv important pentru care Horia Sima a angajat Miscarea la guvernare. Al treilea motiv a fost necesitatea urgenta a Miscarii Legionare, de a-si completa cadrele, decimate de prigoana lui Carol, care nu era posibila decat intr'o perioada de liniste si lipsita de persecutii si care, in situatia data, nu o putea asigura, decat participarea la guvernare. Horia Sima nu putea proceda altfel, caci dupa rasturnarea lui Carol, restul era obligatoriu. Daca ar fi facut altfel, ar fi distrus DEFINITIV Miscarea Legionara ! Aceasta scurta guvernare, de numai patru luni si 9 zile, a avut totusi rezultate hotaritoare, atat pentru tara, cat si pentru Miscarea Legionara. Tara nu a mai suferit pierderi teritoriale, castigand in final increderea Germaniei prin intrarea in alianta Axei. Antonescu a castigat si el increderea lui Hitler, iar Miscarea Legionara a reusit sa-si mareasca, cu cateva sute de mii, numarul cadrelor Fratiilor de Cruce si al simpatizantilor. Aceste persoane, in lungile perioade de prigoana ce au urmat, au devenit legionari si cu toate imensele pierderi suferite sub Antonescu si sub comunisti, au asigurat continuitatea biologica a Miscarii Legionare, pana in prezent. Cat priveste decizia lui Hitler de a-l prefera pe Antonescu Miscarii si de a baga Miscarea Legionara in lagarele de concentrare germane, i-a adus Legiunii, pe termen scurt, o sangeroasa prigoana. Insa pe termen lung, ea i-a asigurat existenta, atat biologica cat si politica, caci ce s'ar fi ales de Miscarea Legionara, daca invazia sovietica din 1944 ar fi gasit-o la guvernare ? Pe langa Siberia si executii masive, Tribunalul International dela Nürnberg ar fi declarat-o 'criminala de razboi' Pe de alta parte, tratamentul ingrat la care a supus-o Hitler, i-a asigurat nu numai absolvirea de nazism sau fascism, dar si le-a permis democratiilor vestice, in special Statele Unite ale Americii si Franta, sa colaboreze cu Miscarea Legionara, montand operatiuni comune contra comunismului.

L.V.: - Un alt episod controversat este refuzul lui Horia Sima, de a-l insoti pe Antonescu, in ianuarie 1941 la Hitler In fond de ce a refuzat Horia Sima sa-l vada pe Hitler (cei doi nu s'au intilnit niciodata de altfel) ?

M.D.: - La Berkenbrück, in lagar, Horia Sima a fost atacat violent pe aceasta tema de grupul Papanace-Garneata. Reprosul era alimentat de repetatele declaratii ale lui Rademacher (consilier de legatie in ministerul de externe al lui Ribbentrop), care venea, aproape in fiecare luna la Berkenbrück si declara 'Führerul nu va colabora niciodata cu Horia Sima' Acest fapt l-a determinat atunci pe Horia Sima sa renunte la conducerea Miscarii, dar punand conditia ca guvernul german sa readuca Miscarea Legionara la guvernare, din nou cu Antonescu impreuna, care nerealizandu-se, renuntarea a fost caduca.

L.V.: - In fond de ce a declinat Horia Sima cele doua invitatii de a-l vedea in 1940-1941 pe Hitler, la cartierul sau general din Germania ?

M.D.: - A fost de fapt o singura invitatie, care a venit din partea Führerului, pentru Antonescu si Horia Sima. Horia Sima fusese deja invitat de Rudolf Hess pentru 15 Ianuarie 1941 si primise asigurari (e drept neoficiale) ca va fi primit si de Hitler. Cand a fost invitat impreuna cu Antonescu, pentru 14 Ianuarie 1941, la numai o zi de invitatia la Hess, a inteles ca este victima unei intrigi Antonescu-Fabricius, cu succes si la Hitler, care intentiona impiedicarea lui de a-l vedea singur pe Hitler. Iar daca Antonescu repeta mitocania comisa fata de Sturdza, ministrul lui de Externe (pe care l-a tinut la usa in timpul convorbirilor cu Hitler), invitatia era o farsa menita sa-l umileasca, nu atat pe el personal, cat Miscarea. Daca totusi vor ajunge impreuna in fata lui Hitler, Antonescu sigur se va plange, acuzand Miscarea Legionara de toate relele, majoritatea nascociri ale lui Eugen Cristescu. In aceasta nedorita situatie (foarte posibila de altfel), el, Horia Sima, va trebui sa raspunda, facand din Hitler arbitrul problemelor interne romanesti., ca pe vremuri Poarta Otomana. Si cum multe firme germane au fost impiedicate de Miscare sa preia intreprinderile 'romanizate', Horia Sima a simtit ca este atras intr-o capcana, din care independenta Miscarii nu poate iesi decat sacrificata si a refuzat sa dea curs invitatiei de a-l vedea pe Hitler impreuna cu Antonescu. Gestul lui - mai curand instinctiv, decat rational - a deservit momentan Miscarea Legionara, dar cu totul neprevazut, a creat premizele unei evolutii, care impreuna cu alte actiuni instinctive ale lui Horia Sima, au asigurat continuitatea si actualitatea politica a Miscarii Legionare.

L.V.: - A urmat apoi guvernarea de patru luni Antonescu-Sima

M.D.: - In care majoritatea posturilor erau ocupate de militari sau de oameni livrati de partidele istorice, iar pentru a fi stapan absolut, Antonescu il inlocuieste la 8 Septembrie 1940 pe generalul Coroama de la comanda trupelor din capitala, cu un prieten de-al sau, generalul Dumitru Popescu, Coroama fiind trimis cat mai departe, in Moldova

Eugen Cristescu, dusmanul Legiunii

L.V.: - Inseamna ca statul 'national legionar', proclamat la 14 Septembrie 1940 nu a fost decat o fictiune ?

M.D.: - Horia Sima a cerut lui Antonescu sa organizeze alegeri parlamentare. Antonescu a refuzat categoric, stiind ca el nu are nici un partid si nu are nici o sansa ca sa fie ales. Chiar la procesul sau din 1946, Antonescu a declarat 'In Septembrie 1940 toata tara era cu legionarii'. Se pune intrebarea de ce a dorit Horia Sima aceste alegeri ? Pentru motivul ca Miscarea Legionara niciodata nu a vrut sa ajunga la putere printr'o lovitura de stat, sau prin inselaciune. Capitanul afirmase totdeauna, 'Atunci cand vom avea peste jumatate din populatia tarii cu noi, atunci ne vom face ganduri sa guvernam'. Ceea ce este foarte important pentru cele ce vor urma in tara, a fost faptul ca Antonescu a cerut tot timpul sa fie el seful Miscarii Legionare ! ! De trei ori a insistat pe langa Horia Sima, care l-a refuzat politicos, demonstrandu-i ca nu este posibil, pentru ca legionarii nu pot sa fie comandati ca la armata ! In plus exista o legatura sufleteasca intre seful Miscarii si legionari. La 6 Septembrie 1940, inainte de formarea guvernului, Horia Sima a fost consacrat de Forul Legionar, intr'o sedinta, la propunerea lui Corneliu Georgescu, ca sef al Miscarii Legionare. Propunerea a fost acceptata cu aclamatii, iar Horia Sima a fost consacrat ca urmas al lui Corneliu Codreanu. Ion Antonescu a fost continuu refuzat de Horia Sima la cererea lui de a prelua el sefia Miscarii. La ultimul refuz al lui Horia Sima, Antonescu l-a chemat pe Eugen Cristescu si l-a numit seful Serviciul Special de Informatii (SSI), in locul unui ofiter din armata de mai putina incredere. Eugen Cristescu trebuia sa raspunda numai fata de generalul Ion Antonescu. Eugen Cristescu a declarat ulterior, 'In calitate de sef al Politiei de Siguranta, timp de 14 ani, am activat impotriva Miscarii Legionare si am efectuat dizolvarile Garzii de Fier din 1931 si 1933' ! Tocmai aceasta activitate trecuta a lui Eugen Cristescu l-a determinat pe Antonescu, sa-l numeasca, la 15 Noiembrie 1940, ca sef al SSI, continuatorul SSI-ului lui Moruzov Ca o paranteza, cu numai o saptamana inainte, la 8 Noiembrie 1940, la Iasi, Antonescu a imbracat pentru ultima data camasa verde si a cerut din nou lui Horia Sima, sefia Miscarii Legionare

L.V.: - Eugen Cristescu, aici nu mai incap dubii, a fost foarte loaial generalului Antonescu

M.D.: - Nu numai loial, l-a si dezinformat cu buna stiinta. Astfel, cu putin timp inainte de anul nou 1941, Cristescu l-a informat pe Antonescu, 'Ca SSI a primit informatii care arata ca legionarii pregatesc RAFUIALA CEA MARE, pentru noaptea de revelion, din care vor sa faca o adevarata noapte a Sfantului Bartolomeu, iar in acest scop Politia Legionara a intocmit o lista de 2.000 de democrati proscrisi in Capitala si peste 20.000 in intreaga tara' ! Reaua vointa a acestei comunicari si falsitatea ei, rezulta si din faptul ca Politia Legionara fusese oficial desfiintata la 2 Decembrie 1940 Eugen Cristescu a cerut generalului Antonescu,'Sa ia masuri ferme contra legionarilor', dar acesta i-a raspuns : 'Nu este vremea, ii sustin inca germanii, continua si urmareste-i in continuare si tine-ma la curent cu toate constatarile' Eugen Cristescu, nemultumit de raspunsul lui Antonescu, a mai adaugat in final : 'De fapt am informatii ca vor sa va impuste intr'o sedinta a Consiliului de Ministri' Nu mai incape nici un dubiu, ca activitatea contra legionarilor era cea mai importanta activitate contrainformativa a SSI in statul asa zis 'national legionar', prin proportiile si implicatiile sale politice Care va se zica, acest ticalos de Eugen Cristescu a fost acela care l-a atatat permanent pe Ion Antonescu contra Miscarii Legionare, cu informatii false, care nu aveau NIMIC de-a face cu intentiile Miscarii Legionare.

Profesorul Ion Zelea Codreanu pretinde sefia Legiunii

L.V.: - Un episod straniu din istoria Legiunii s'a petrecut in Noiembrie 1940, cand tatal lui Codreanu, profesorul Ion Zelea Codreanu, a luat cu asalt un sediu din Bucuresti al Miscarii, dorind ca sa fie el sef in locul lui Horia Sima, ce s'a intamplat in realitate ?

M.D.: - Da, este vorba de sediul aflat in casa generalului Zizi Cantacuzino-Granicerul, de pe strada Gutenberg nr. 3. Desi profesorul Codreanu a participat, la rasturnarea lui Carol, alaturi de Horia Sima, ulterior a inceput sa aiba pretentii asupra sefiei Miscarii. Adevarul este ca profesorul Codreanu fusese manipulat de adversarii din Legiune ai lui Horia Sima, printre ei preotul Dumitrescu-Borsa si Ciorogaru. Preotul Dumitrescu-Borsa conducea Comandamentul de Prigoana de la Berlin, dar dupa asasinarea lui Armand Calinescu in 1939 nu a mai vrut sa stie nimic de Legiune, acuzandu-l pe Horia Sima 'ca a distrus Legiunea si tineretul tarii'. Ciorogaru in schimb se considera sef al grupului de la Berlin pe motivul ca 'el a fost numit in aceasta functie chiar de Corneliu Codreanu personal, ca persoana care raspundea de relatiile Legiunii cu germanii' (singura realizare a lui Ciorogaru in Germania a fost publicarea in germana a cartii 'Pentru Legionari' a lui Codreanu, dupa moartea acestuia). Cand s'au reintors in tara, dupa 3 Septembrie 1940, preotul Dumitrescu-Borsa si Ciorogaru au inceput sa-l atate incontinuu pe profesorul Codreanu contra lui Horia Sima. Nu era prea multa nevoie de aceste atatari, pentru ca deja profesorul Codreanu ridicase pretentia, inainte de congresul Legiunii dela Iasi, din 8 Noiembrie 1940, 'ca el trebuie sa fie numit seful Miscarii, fiind succesorul pamantean al Capitanului' Desi a purtat lungi discutii cu profesorul Codreanu, Horia Sima nu a reusit sa-l convinga sa renunte la aceasta pretentie. In zadar i-a demonstrat Horia Sima profesorului Codreanu, 'ca el a fost desemnat de Forul Legionar sa conduca Miscarea', Ion Zelea Codreanu a ramas pe pozitia lui, nimic nu l-a putut indupleca pe profesorul Codreanu sa renunte la ideile sale. Corneliu Codreanu il folosise pe tatal sau exclusiv pentru felul sau de a vorbi maselor, foarte colorat si foarte convingator

L.V.: - Daca l-ati cunoscut indeaproape, cum l-ati caracteriza acum pe tatal lui Corneliu Codreanu ?

M.D.: - Mare roman. Impreuna cu A.C. Cuza, Iorga, Sumuleanu, Gavanescul, a fost un premergator al nationalismului romanesc. Sfatuitor al Capitanului in probleme nationale.

L.V.: - Actiunea de 'comando' a profesorului Codreanu, cum s'a terminat ?

M.D.: - Profesorul Codreanu a venit insotit de un grup de tineri, care nu stiau despre ce este vorba. Au intrat in curtea sediului de pe strada Gutenberg nr.3, pazit de o garda normala, ce l-a lasat pe profesor sa intre in cladire, el s'a dus si s'a asezat la masa unde statea de obicei Capitanul, iar insotitorii sai au ramas afara, lor nu li s'a permis accesul in cladire. Nenorocirea a fost ca s'a dus vestea ca sediul este ocupat, nu se stia exact de cine, diverse grupe legionare s'au alarmat si au venit sa despresoare sediul. A fost un moment de confuzie, garda care pazea sediul vazandu-i pe legionarii veniti sa despresoare cladirea, au crezut ca acestia sunt o noua grupa care vor sa ocupe sediul. S'a deschis focul si pana s'au lamurit lucrurile, doi legionari au fost impuscati. A venit la sediu si Horia Sima care i-a explicat profesorului Codreanu ca actiunea lui nu are nici un rost, eventual doar sa compromita Legiunea. Destul de suparat, profesorul Codreanu s'a retras, plecand apoi la Husi. In ceea ce-i priveste pe preotul Dumitrescu-Borsa si pe Ciorogaru, acestia au fost trimisi la locurile lor de origine, ca sa nu aiba de suferit represiuni din partea unor legionari mai indignati. Ciorogaru s'a dus in satul lui natal din Gorj si a stat acolo, pana cand a fost arestat de comunisti.

L.V.: - Ulterior datei de 23 Ianuarie 1941, ce s'a mai intamplat, pana la moartea sa, cu profesorul Ion Zelea Codreanu ?

M.D.: - Profesorul Ion Zelea Codreanu, impreuna cu cativa legionari, s'au oferit generalului Antonescu, pentru a continua colaborarea cu Miscarea Legionara, intrerupta de puciul acestuia, dar Antonescu, dupa cateva discutii, a respins oferta, desi guvernul german a incercat sa creeze o alternativa legionara - fara, sau chiar anti-Sima, pusa sub conducerea generalului Antonescu. Ce s'a mai intamplat dupa aceea cu profesorul Codreanu, nu sunt informat, nemaifiind in tara. Presupun ca a avut de suferit si sub comunisti, caci nu era omul sa plece capul.

Asasinatele dela Jilava, Strejnic si Snagov

L.V.: - Un alt episod controversat sunt asasinatele din noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940 dela Jilava. Printre cei asasinati aici a fost si Mihail Moruzov, fostul sef al SSI. Exista banuiala ca legionarii aveau intentia precisa de a-l lichida, pentru a sterge urmele unei trecute colaborari cu el, este adevarat ?

M.D.: - Este fals. In primul rand pe Moruzov nu l-au arestat legionarii, ci militarii lui Antonescu. Cand zilele lui Carol in Romania erau numarate, Moruzov a plecat in Italia, la Venetia (la invitatia Serviciului Secret German, pentru o consfatuire), toata lumea credea ca nu va mai reveni in tara, chiar si Canaris l-a sfatuit insistent sa nu revina pe moment in Romania, 'pana nu se vor linisti apele' Moruzov insa a primit niste asigurari, false desigur, ca poate sa vina linistit in tara, pentru ca nu i se va intimpla nimic. Moruzov, care era foarte versat a cazut insa in capcana, s'a urcat pe data de 4 Septembrie 1940 in trenul spre Romania si via Iugoslavia, a ajuns in seara zilei de 5 Septembrie 1940 la Bucuresti. A doua zi Carol a fost nevoit sa abdice si aproape imediat Mihail Moruzov a fost arestat de patru ofiteri din Statul Major al Armatei. Canaris a intervenit de trei ori pe langa Antonescu, ca Moruzov sa fie eliberat, fara succes insa. Ultima data a intervenit chiar si Hitler personal, si el fara succes. Antonescu stia sa urasca Antonescu nu-i ierta lui Moruzov procesul de bigamie si internarea sa la manastirea Bistrita. Nu-i ierta nici dosarul compromitator intocmit mamei sale, Lita Baranga. Odata cu el, Antonescu a ordonat si arestarea lui Niky Stefanescu, revenit si el, cu acelasi tren dela Venetia.

L.V.: - Fiindca ne-am referit la asasinatele din Noiembrie 1940 de la Jilava, ce s'a intamplat de fapt si cine este vinovat (sau vinovati) pentru aceste omoruri ?

M.D.: - Nefiind in tara in acele zile, imi lipseste informatia proprie, dar din tot ce am aflat ulterior, am ajuns la concluzia ca acest act nu a fost premeditat si cu atat mai putin comandat. In Septembrie 1940 Antonescu a inclus pe lista lui de vinovati, facuta chiar publica, o multime de oameni politici, colaboratori ai lui Carol, ca Tatarescu, Ghelmegeanu, Mirto, Titeanu, Lobey, generalul Ilcus, generalul Tenescu etc. Lista a fost redusa, la insistentele lui Horia Sima, la numai 60 de mari vinovati. La aceasta lista, comisia de ancheta infiintata ad-hoc, a mai descoperit inca 4 mari vinovati. Acesti 64 au fost dusi la Jilava, intr'o sectie separata, unde la cererea expresa a lui Antonescu, trebuiau sa fie paziti de legionari si nu de soldati (care s'ar fi putut lasa mituiti). Dar acest zel punitiv al lui Antonescu a inceput cu Noiembrie 1940 sa se diminueze simtitor, sub interventiile rudelor influente ale multora dintre detinuti, dar si din cauza refuzului lui Horia Sima de a-i preda conducerea Miscarii Legionare (o dorinta imposibil de realizat, Miscarea nefiind un regiment, careia i se numeste un comandant nou). Din acest moment Antonescu a devenit un dusman al Miscarii Legionare si a apelat la serviciile lui Eugen Cristescu, care va cauta prin toate mijloacele serviciului secret sa distruga, pentru a patra oara, Miscarea Legionara. Comisia de ancheta, s'a aliniat, cu satisfactie, la pozitia lui Antonescu, declarand nevinovati doi asasini (Traian Cinghita, ofiterul care la Vaslui a ordonat impuscarea a 31 de legionari si pe comisarul Davidescu, care a schingiut si omorit zeci de legionari), cerand punerea lor in libertate. Mai mult, a decis internarea generalului Bengliu si a generalului Gavrila Marinescu, intr'un sanatoriu. Colonelul Zavoianu, prefect al Politiei Capitalei s'a opus acestor cereri. Cum Mihai (Ica) Antonescu, ministrul Justitiei, refuza permanent sa fixeze un termen pentru procesul celor 64 de asasini, a devenit clar tuturor legionarilor, ca clica lui Antonescu asteapta numai un moment favorabil, pentru a-i face scapati si absolviti de orice vina, putand fi acum de folos, cu experienta lor, contra Miscarii Legionare. La 26 Noiembrie 1940 au inceput sapaturile la movila din interiorul Jilavei, unde, dupa spusele asasinilor, erau inmormantati Capitanul, Nicadorii si Decemvirii. Se adunasera multi legionari si se lucra in schimburi neintrerupte. Toti erau cuprinsi de o stare de emotie si de revolta, care se amplifica pe masura ce lucrarile inaintau. Se facuse noapte si la slaba lumina a felinarelor, aparitia uriasului bloc de beton a zguduit emotional pe toti cei prezenti pana la un punct, cand explozia de revolta putea fi stapanita numai de certitudinea ca asasinii vor fi judecati si condamnati. Si poate ca nu s'ar fi intamplat nimic, daca in acest moment de maxima tensiune, unde stapanirea de sine se afla la punctul critic, nu ar fi sosit stirea ca Antonescu a dat ordin unitatii militare din Jilava sa inlocuiasca, imediat, paza asasinilor cu o garda militara, ordin confirmat de pregatirile neobisnuite ale militarilor din incinta Jilavei. Subit, toti au inteles ca Antonescu vrea sa-i elibereze pe toti asasinii si sa lase crimele lor impotriva Miscarii Legionare neispasite. E posibil ca cineva sa fi aruncat o lozinca, cert este ca toti legionarii dela mormant, impreuna cu garda de schimb, tocmai sosita si cu cea care trebuia schimbata, au luat cu asalt celulele asasinilor, hotariti sa ia in mana lor pedepsirea acestora, pentru ca Antonescu si clica lui vroiau sa o impiedice. Intreaga raspundere o poarta in realitate Antonescu, care nu mai vroia sa le faca proces si pentru ca a trimis ordinul de schimbare a responsabilitatii pazei la Jilava, tocmai in momentul dezgroparii Capitanului, cand starea emotionala a grupului de legionari care lucrau, era la paroxism. Intreaga Miscare Legionara, atunci si ulterior, a fost solidara cu acest act nedorit de justitie, cealalta cale, pe care a dorit-o, si permanent a cerut-o, fiindu-i refuzata si facuta imposibila

L.V.: - Se stie ca profesorul Nicolae Iorga a fost asasinat, imediat dupa masacrul de la Jilava, de o echipa condusa de Traian Boeru, dela Institutul National al Cooperatiei. Se cunosc si motivatiile acestei razbunari sangeroase, care a adus ulterior Miscarii Legionare o condamnare unanima. Dar de ce a fost asasinat la Snagov profesorul de economie Virgil Madgearu ? Ce avea Miscarea Legionara cu el ?

M.D.: - In echipa lui Boeru a fost si Stefan Cojocaru. Banuiesc ca el a avut initiativa. Fusese 'trantit' la examen de Madgearu si a vrut sa se razbune. In plus am aflat ulterior, ca Stefan Cojocaru avea o sotie rusoaica. Este interesant ca nu a fost implicat in procesul lui Boeru, desi se afla in tara. A ajuns ulterior in Germania, fiind internat la Rostock si la Buchenwald. S'a reintors in tara si a fost arestat de comunisti mult mai tarziu decat ceilalti.

L.V.: - Ar fi fost posibila salvarea lui Iorga si Madgearu ?

M.D.: - Cand Horia Sima, a fost informat, pe la orele 14,00, in data de 27 Noiembrie 1940, de arestarea lui Madgearu de catre Traian Boeru si de intentia de a-l aresta si pe Nicolae Iorga, el se afla blocat la Presedintia Consiliului de Ministri, ocupata de armata, angajat intr'o sedinta dramatica, inceputa inca la orele 4,00 si provocata de cele petrecute in cursul noptii la Jilava si ulterior, la orele 7,00, de stirea arestarii lui Tatarescu, Ghelmegeanu, Argetoianu, Gigurtu si a generalului Ilasievici (ulterior acestia au fost eliberati, scapand nevatamati). Horia Sima, la inceput singur, apoi cu ministri legionari si cu Forul Legionar, erau masiv atacati pentru cele intamplate si li se cerea ultimativ sa-l proclame pe generalul Antonescu, ca sef al Miscarii Legionare, pentru a se putea 'restabili ordinea' Horia Sima fiind in imposibilitate de a parasi sedinta, s'a marginit a telefona la Ploiesti, ca Boeru sa fie interceptat si retinut, iar lui Nicolae Petrascu, i-a cerut sa-i telefoneze lui Iorga, ca sa plece de acasa, fapt ce a fost confirmat la procesul lui Boeru, de catre sotia profesorului. Iorga insa a crezut ca este o cursa si a ramas acasa, fapt ce i-a fost in final fatal. Boeru nu a mai putut fi retinut la Ploiesti si si-a continuat cursa criminala spre Sinaia. Pe de alta parte, in sedinta de la Presedintie, cand s'a aflat, la orele 18,00, si de arestarea lui Iorga, acuzatiile si cererea de sefie a Miscarii Legionare pentru Antonescu, au devenit tot mai puternice, iar sansele de rezistenta a Miscarii Legionare si mai diminuate. O ruptura parea inevitabila, cand pe la orele 19.00 apare Neubacher, trimis de legatia germana, care in discutii separate cu ambele parti, a putut gasi un compromis acceptat de toti. Era seara tarzie, cand Horia Sima a putut pleca personal in cautarea lui Boeru. Drama fusese deja consumata.

L.V.: - L-ati cunoscut personal pe Traian Boeru, asasinul lui Iorga ?

M.D.: - L-am cunoscut numai la Buchenwald, unde era evitat de ceilalti, cu toate ca se manifesta zgomotos pentru Horia Sima. N'a fost la Viena si s'a dedicat bursei negre in stil mare si a facut multi bani. Ulterior s'a aliat dizidentei, finantand-o. Ajutat de generalul Ion Gheorghe, de Aureliu Rauta, de colonelul Tomoroveanu, de Uscatescu si de Ilie Garneata, a organizat 'un consiliu de onoare' la Paris, cu intentia de a stabili ca a actionat (la asasinarea lui Iorga si Madgearu) din ordinul Miscarii Legionare, ceea ce era complet fals ! Mai tarziu, desi fusese condamnat (in contumacie) la moarte in Romania, si-a adus familia in Occident, cu viza de iesire in regula, data de autoritatile comuniste de la Bucuresti. Mentionez ca familia sa nu a avut de suferit, nici sub Antonescu, nici sub comunisti A mai incercat, in 1954, cu ajutorul argatilor lui (dizidenti legionari) rapirea lui Horia Sima

L.V.: - Miscarea Legionara a mai fost acuzata si de faptul ca a asasinat evrei la Abator, este adevarat ?

M.D.: - 'Masacrul de la Abator' se pretinde ca s'a' produs' intre 21-23 Ianuarie 1941. Fiind atunci in tara, nu am auzit de asa ceva ! Acest masacru pur si simplu nu a existat ! 'Masacrul de la Abator' a fost o inscenare ulterioara a lui Eugen Cristescu, pentru a-i furniza lui Ica Antonescu material pentru cartea 'Pe marginea prapastiei', ca de altfel si celalalt fals 'celebru', cealalta legenda, 'soldatul roman ars de viu de legionari'. Cu toate ca ar fi dorit mult de tot, Mihai Antonescu nu a reusit sa prezinte niciun legionar, caruia sa i se faca proces pentru aceasta presupusa fapta oribila (masacrarea unor evrei la Abatorul din Bucuresti), fie chiar si in contumacie. De abia in 1945 Ilya Ehrenburg reia 'afacerea', urmat de 'Romania Libera' si 'Tribuna Poporului', care se intrec in detalii fanteziste. In 1946 Procuratura, in proportie deja de 90 % comunista, se autosesiseaza si incepe ancheta. Dr. Aurel Naghel, fost director in 1941 al Abatorului, precum si sute de fosti angajati, sunt anchetati. Numai macelarul Horváth (evreu maghiar) crede ca a fost un pogrom, dar el a fost angajat al Abatorului, ulterior 'masacrului'. In schimb un alt evreu, angajat in acea perioada la Abator, Segal, a declarat ca nu a existat NICIUN MASACRU ! Neputand gasi niciun indiciu, Procuratura comunista inchide dosarul De altfel, chiar inainte de audierea martorilor, fosti medici si angajati ai Abatorului Bucuresti, protesteaza, printr'o intampinare, adresata ziarelor 'Universul' si 'Dreptatea' impotriva alegatiilor din 'Romania Libera' si 'Tribuna Poporului', declarand pe propria raspundere, ca faptele descrise sunt de domeniul fanteziei ! Dezmintirea n'a mai aparut, cele doua ziare, 'Dreptatea' si 'Universul' fiind interzise de comunisti, dar ea a fost publicata in facsimil in 'Expres Magazin' nr.13 din Aprilie 1992. De altfel conducatorul Federatiei Evreiesti de atunci, dr. Wilhelm Fildermann, nu pomeneste despre un astfel de pogrom si nici chiar mai tarziu Rabinul Sef Moses Rosen, cunoscut adversar declarat al Legiunii si al nationalismului romanesc, dar binecunoscut si pentru exagerarile lui fanteziste ! In 1991 a fost editata in Romania, de Centrul de Studii al evreilor din Romania, lucrarea 'Martiriul evreilor din Romania in 1940-1941', un studiu de 300 de pagini, lucrare prefatata de Rabinul Sef Moses Rosen. In acest studiu nu se pomeneste nici un cuvant despre presupusul masacru dela Abator, autorii studiului nu au dorit sa se discrediteze relatand fapte inexistente. In fine, pana si Tribunalul International dela Nürnberg a aruncat acuzele lui Ilya Ehrenburg la cosul de gunoi

Puciul din 21-23 Ianuarie 1941

L.V.: - Dv. d-le Mircea Dimitriu sustineti ca Antonescu este vinovat de puciul sangeros, din 21-23 Ianuarie 1941 ?

M.D.: - Este clar lucrul acesta ! El l-a planuit si el l-a condus ! Cu o zi inainte de acest puci, Antonescu l-a destituit pe ministrul de interne, generalul Petrovicescu, un simpatizant al Legiunii, pe motivul ridicol al asasinarii maiorului german Döhring (asasinat produs in plin centrul Capitalei de un agent englez, grec de origine). Dupa aceea, l-a rechemat pe ministrul plenipotentiar de la Berlin, Constantin Greceanu, care era legionar, lasand intentionat postul vacant la Berlin, ca sa nu poata fi nemtii in niciun fel influentati. Mai inainte, Antonescu si-a facut un buncar la sediul guvernului din Piata Victoriei, ca sa fie sigur ca nu va putea fi atacat. Pe data de 19 Ianuarie 1941, a chemat urgent Divizia 3 a Corpului 1 de Armata de la Pitesti, precum si alte trupe din provincie, asa ca la 21 Ianuarie 1941 erau in Bucuresti (dupa generalul Vasile Mitrea) 20.000 de soldati cu echipament de razboi si 200 de tancuri. Cu o zi inainte, la 20 Ianuarie 1941 secretarul de stat de la Interne Riosianu, recheama urgent la Bucuresti numai prefectii legionari, in numar de 40, in timp ce alti cinci prefecti (nelegionari) nu au fost chemati !

L.V.: - Esecul (pentru ca a fost categoric un esec) guvernarii in comun Antonescu-Sima, s'a datorat si naivitatii (de care ati si pomenit de fapt) lui Horia Sima ?

M.D.: - O anumita naivitate, cert, Horia Sima a avut. Experienta lui cu levantinismul Vechiului Regat era nula. Cu totul fals, legionarii crdeau ca Antonescu este un prieten al Legiunii. El judeca oamenii dupa caracterul sau propriu. Horia Sima si-a inchipuit ca Antonescu, fiind si militar, este un om de onoare. In plus, Antonescu il indusese premeditat in eroare pe Horia Sima, imbracand de mai multe ori camasa verde. Trebuie sa tinem cont ca Horia Sima era 'un sef al Legiunii in devenire', pe linga el erau altii, cu o vechime mult mai mare in Miscare, dar nu fusesera activi, fusesera 'adormiti'Totusi Horia Sima trebuia sa tina seama si de ei. Pot sa spun, cu mana pe inima, ca Horia Sima era in schimb curat, era un om cinstit. Ca sa nu fiu inteles gresit, eu nu am fost in relatii de prietenie stransa cu Horia Sima, dar am colaborat indeaproape cu el, din 1932 si pina la moartea sa in 1993, adica vreme de 61 de ani, aproape neintrerupt In 1940 autoritatea lui Horia Sima in Miscarea Legionara nu era consolidata si nici nu putea fi in cateva saptamani de la proclamarea sa ca sef al ei, in Miscare neexistand constrangere, ci numai consimtirelibera.

L.V.: - Cand s'a hotarat Hitler in favoarea lui Antonescu, in toamna lui 1940 sau numai in Ianuarie 1941 ?

M.D.: - Am fost informat, pe la mijlocul lui Ianuarie 1941, prin niste intermediari, ca interpretul lui Hitler, Schmidt, a declarat intr'un cerc de intimi 'Führerul s'a hotarat pentru Antonescu si daca Sima nu-si baga mintile in cap, am terminat cu el ! Persoana care mi-a adus informatia nu mi-a comunicat data la care Hitler luase aceasta hotarare confidentiala. Eu cand am aflat de hotararea lui Hitler, am parasit imediat Berlinul, cu primul avion.

L.V.: - Ati zburat fara escala pana la Bucuresti ?

M.D.: - Nu. Avionul s'a oprit la Budapesta. De aici, am luat trenul pana la Bucuresti. Dupa o zi am reusit sa-l gasesc pe Horia Sima, i-am comunicat informatia confidentiala pe care o primisem la Berlin. Fac o paranteza, pe Horia Sima il cunoasteam foarte bine, eram in relatii stranse, datorita faptului ca lucrasem o buna perioada de timp impreuna, Horia Sima fiind seful regiunii Banat. I-am comunicat deci lui Horia Sima ceea ce am aflat, dar el a ramas foarte incredul la cele comunicate de mine. Mi-a spus chiar; 'Nu cred ca poate sa fie chiar asa de ticalos generalul, noi daca am vrea, am putea sa-l lichidam in fiecare moment. La usa lui, in cabinet, se gasesc doi legionari, cu pistoale mitraliera, care fac de garda. Oricand poate fi lichidat, dar nu ne-a trecut niciodata prin gand asa ceva. Nu, nu cred ca el poate sa faca astfel de chestii'

L.V.: - Avea Horia Sima o incredere atat de mare in Hitler ?

M.D.: - Nu, nu avea. Dar in schimb avea incredere in Antonescu, pe care il credea un om de onoare. Antonescu imbracase camasa verde, ori asta a insemnat mult pentru Horia Sima. Adevarul este ca Horia Sima era naiv in aceasta chestiune. Deci Horia Sima, persistand in naivitatea sa, a primit informatia mea cu neincredere, 'ca nu este posibil ca Antonescu sa se gandeasca sa-l inlature' In ceea ce ma priveste, nu am reusit sa-l conving pe Horia Sima de adevarul situatiei, peste cateva zile a venit puciul lui Antonescu contra noastra si incepand cu data de 24 Ianuarie 1941 a trebuit din nou sa ma ascund, intrand in clandestinitate. Am incercat apoi sa obtin o viza dela Ambasada Germaniei din Bucuresti, unde aveam o colega dela 'Aussenwissenschafliche Fakultät' din Berlin. Insa, spre surprinderea mea, dupa ce s'a consultat cu superiorii sai, a refuzat sa-mi dea viza de intrare in Germania

L.V.: - Concret, ce ati facut, d-le Dimitriu, in zilele puciului din 21-23 Ianuarie 1941 ?

M.D.: - Puciul m'a suprins in locuinta fratelui meu din Bucuresti. Pana la clarificarea situatiei, n'am parasit locuinta, ascultand doar stirile la radio. Din precautie, m'am mutat apoi in locuinta unui fost coleg din Timisoara, stabilit in Bucuresti, nelegionar. Intamplator, pe strada, am intalnit o studenta, fosta in organizatia fetelor legionare din Timisoara, mutata in Bucuresti cu parintii pensionari. Ea era activa in organizatia feminina din Bucuresti si m'a pus in contact cu Maria Cantacuzino, sora mai mica a generalului Zizi Cantacuzino-Granicerul si a Ioanei Catacuzino (Ioana se ocupase de munca de curierat, dintre grupul de la Berlin si legionarii ramasi in tara), pe care o cunoscusem la Berlin si acum era intr'un lagar. Nefiind legionara, Maria Cantacuzino preluase totusi contactele Ioanei cu serviciile secrete germane. Afland de situatia imposibila in care erau ascunsi niste legionari cautati nominal, am organizat cu Maria Cantacuzino (care avea un automobil) si cu logodnicul ei Constantin Sideri, capitan aviator in rezerva (dar acum mobilizat), o actiune de evacuare a lor. Uniforma capitanului aviator Constantin Sideri, la volanul automobilului Mariei Cantacuzino, ne asigura trecerea necontrolata prin toate cordoanele militare instalate de generalul Ion Antonescu Prin contactele Mariei au putut fi dusi vreo 10 legionari intr'o magazie a firmei 'Adesgo', de care dispuneau maistri germani. Din aceasta magazie legionarii erau preluati si dusi in Germania. Plecau in camioane militare germane, imbracati in uniforme ale armatei germane, convoaiele militare germane nefiind controlate de autoritatile romanesti.