Al. Cristian MILOS - biografie, opera si referinte critice

Al. Cristian MILOS (n. 23.09.1952, Bistrita)

Traieste si scrie la Bistrita.

Debut in « Luceafarul », 1976.

Colaborari la: "Romania libera" , "Tribuna" , "Poesis" , "Poezia" , "Minerva" , "Steaua" , "Cronica" , "Convorbiri literare" , "Contemporanul" , "Vatra" , ca si " Miorita" , "Magazin" , "Origini" , "Caietele internationale de poezie" , "Lununa lina" - din USA , "Plume libre"- Belgia, alte reviste din Norvegia, Canada, Suedia , China , Israel , Germania , Franta , Brazilia . Scrie poezie , proza S.F. , teatru.

Volume de poezie: " Cantec pentru zorii de zi , Ed. Albatros, 1987 , " Stele amintite" , Ed. Tipomur , 1994, "Fiinte de lumina" Ed. George Cosbuc , 1994 , "Nume din cer" , Ed. Tipomur , 1996 , "Sertarul astral al profetului" Ed Tipomur , 1996 , "Poemul omului electric" , Ed Clusium , 1998 , "Poemele planetelor" , Ed Eminescu , 1996 , "Printesa zburatoare valaha" , Ed. Macarie , 2000 , "Inchisoarea timpului. Drumurile cerului" , Ed. Mesagerul , 2000 , "Timpul Babilonului Albastru" , Ed. George Cosbuc", 2001. In 1996 ii apare o placheta cu 9 poezii in USA, in limba engleza si limba franceza , in colectia "the Poet".

A obtinut mai multe premii pentru literatura si este prezent in dictionare si antologii de profil.

Este membru IWA- Asociatia internationala a scriitorilor si artistilor din Ohio, USA, membru al LITERART XXI- Asociatia internationala a scriitorilor si oamenilor de arta din SUA , membru al academiei de stiinte, litere si arte din Messina, Italia si al Asociatiei Kansai a poetilor din Osaka, Japonia. 

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

Referinte critice:

"Abstractiuni si sentimente se aduns intr-o inundatie brusca si necontrolata, ducand cu ele insule de poezie, parca ramase din cartile anterioare ale acestui autor fantastic-care editeaza revista Univers SF"

Nicolae Prelipceanu

"Fara indoiala talentat, Alexandru Cristian Milos e un liric de peisaje si de experiente sufletesti pe care le evoca intr-o diversitate de ritmuri"

Laurentiu Ulici

"Din sertarele secrete "Profetului", ca dintr-o magica si misterioasa cutie a Pandoriei, ies nu doar profetii serafice, imagini globulare luminiscente, ci si viziuni macabre, fiinte teratologice trimitand la intalnirile de gradul 0 ale science-fictionuluiCopertile volumului chiar sugereaza apetenta pentru acel horror cultivat de un Lovecraft, dar si straniul si miraculosul unui poet"

Al. Pintescu

"..Pe Alexandru-Cristian Milos il vom intalni in secolul urmator, daca vom fi si noi acolo"

Mircea Diaconu

"La inceputul Mileniului III , Milos scrie poezia mileniului IV."

Radu Saplacan

Burg inserat

Pe strazile acelui burg si azi                              

Cand seara isi infinge sabile in teii subtiri,

Frumoasele noastre amintiri

Destul timp imprastiate in viata, o sa treaca,

Pana le voi striga, batranelr!

Am sangele tau, iubire,

Cu maine ca in fiecare zi

Voi lua din nou mantia printului Maskin,

Spectatorul din ea va radecu lacrimi ascunse,

Pe strazile acelui burg azi si eu

Imi plimb speranta

Si seara isi infinge sabile in teii subtirii

Si astfel parasit de toti si de toate

Iti cant numele, tristetea tanara cum imi stai

Sprijinita de luna.

Nu dispera, imi spui,

Ceata se va risipi pe cand

Pe aripile sortii vad picaturii de roua,

Burg inserat tu ma-intelegi pre bine

Iar rasarind incet

Urisul Soare!

Chibrit rosu

Aprind un chibrit rosu pe

Pielea fiecarei iubite ce vrea sa ramana singura.

Pe marginea amintirii

Se aduna pasari si soare.

Intinsa langa mine ca un orizont

Respiratia ei joaca panterele sangelui,

Ciudata suprapunere a focului,

Concurs viu al masinilor de ultima moda.

Aprind un chibrit

Pielea fiecarei iubite singure,

In cinstea mangaierilor vindecatoare de timp,

A tigarii iluzilor,

Si dansul grecesc in care am strans

Cureaua cu nestemate a gandului.

Pe marginea amintirii

Se aduna pasari si vant,stele

O fereastradimineata de harnicul aurar

Ori poate "Muza dormind" a lui Brancusi,

Asemanatoare cu ideia mea neterminata.

Fereastra

Eu sant fereastra!

Prin care cerul curge senin

Si sar cocosii orasului

Sunt atatea lucruri in care

Poti sa intri, din care poti iesi,

Exista o privire a stelelor

In camera unde-mi petrec viata.

Fereastra sant eu

Cel mai fericit santoarecum usor de spus.

Cine sant lasii? Unde se ascund?

Sa vina la mine. Ce inseamna, sa fi om?!

Cei care au plecat si nu s-au intors

Dar astazi ma gandeam sa le dau un suflu nou

Chiar daca ar fi asa.

Puterea orizontului e mare

Nimeni nu poate

Reveni a doua ora, ca mine,

In acelasi spatiu si timp

Vara e iarna

Si iarna e vara.

Eu cred ca am facut bine.

Fereastra se imparte

Soarele intra prin ea

Fara a o atinge,

Te previn, incredere

Cu ochi plecti

Undeva e o fereastra a noastra

O suma enorma de pomi infloriti.

Tu nu vezi tot la fel?

Bunicul Ion

Bunicul meu Ion

Era sa fie mancat de lupi iarna pe deal

De lupii infinitului alb

Ce treceau tocmai atunci infometatii pana la sange

Prin acelasi provestitor si unic

Punct

Luna alba

Se lasa seara in biserica singura

Si trista ca si mine,

Printre straturile altarului in care privind stelele, iti

Disting vocea si parul auriu.

E liniste , imi amintesc.

Un vant dintro data

Rascoleste pardoseala plina de frunze tomnatice

Si tu cu un carc, o toba de sageti si ochi

Luminatori, pornesti vanatoarea

Cuvintele noastre parca tac

Coborand din stelele gemene.

Urc frigul intins antre usa si noi, iubirea

Asteapta cerneala nevazuta.

Cantecul creste miscarea gerului.

Aici neobisnuit Luna Alba, neobisnuit de alba, in plina luna,

Undeva, departe

Curpinzandu-ne chipurile.

Omul de la tara

Vine la oras

Cu o palarie alba

Si-o floare rosie in ea

Se aseaza pe tereasa restaurantului,

Comanda o bere, surazator, stingher.

Femeia lui sta cu el la masa

E iute de copii la picior.

Simte ca si-a lasat departe

Caruta, caii si timpul,

Plase cu cumparaturi si abecedarul.

Scoate din buzunar un paghet

De iarba proaspata

Platindu-si cosumatia.

Deasupra cerului senin cu stoluri singuratice de nori

Ii sprijina aventura.

Omul de la tara, peisaj exotic,

Inmultind un sentiment citadin,

Spune mai multe ca de- obicei,

Se inghesuie in autobus,

Pleaca spre seara, acasa,

Unde copiii, capita cu paie si vitele credincioase

Privesc, curiosi,

Fotografia cu soare

Facuta la oras.

In casa lui Andrei Muresanu

Poetul are patria sa.

Un tinu in forma de inima

Cu vai , cu mame, dealuri, furnale si cartiere albe

Unde cuvantul liber si puternic e

Trimis sa schimbe lumea.

Omule, te indeamna sa inalti tricolorul

O revolutie a binelui ce nu se termina nicicand.

Ciocarlia visand cu norii.

In munti strabunii ard fluiere vechi, cosmice.

Poetul are partia sa.

Se stie ca isroria il iubeste ca pe un fiu.

Pe aeroprturi si pe soarele planle ale zilei

Copiii au soare in ochi

Asa gandesc si intru in casa lu Andrei Muresanu.

Ea ne apartine.

Ma intampina flacarile din "Desteaptate Romane",

Fotografi de familie, lectii de virtute, documente de epoca,

Facsimile, mobilier, respirand din 1848

Si multe ferestre izbugnind spre lumina.

Asa gandesc si intru.

Poem axioma 1

Andre Malraux spune ca secolul 21 va fi religios

Sau nu va fi deloc

Noi, Poetul, Fizician Multidimensional aducem corectiile luminii,

La mansa rachetei fotonice sau nu va mai invia, niciodata!

Oamenii Soarelui, Oamenii Lunii, Oamenii Stelelor in zbor!

Numai in zbor!

Escuze-mois, monsier Malraux