Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
DOUA LOTURI, de I. L. Caragiale - apartenenta la genul si specia literara

DOUA LOTURI, de I. L. Caragiale - apartenenta la genul si specia literara



DOUA LOTURI, de I.L.Caragiale - apartenenta la genul si specia literara

I.L.Caragiale este primul mare scriitor obiectiv, care, in nuvele sale, aduce o privire grava asupra spectacolului lumii aflat la granita dintre tragic si comic (Doua loturi, Canuta, om sucit)

// Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat, care implica un numar relativ mare de personaje.

In nuvela, se relateaza o intamplare surprinzatoare; accentul cade pe caracterizarea personajelor, nu pe actiune. Nuvela este de intindere mai mare decat schita si mai scurta decat romanul.

Nuvela „Doua loturi a fost publicata in volumul „Momente si schite”, aparut in 1901, sub acest titlu, dupa ce initial aparuse sub cel de „Doua bilete pierdute”.

Tema nuvelei o constituie conditia slujbasului simplu . Nuvela infatiseaza viata micilor functionari care viseaza sa depaseasca umila lor conditie sociala prin intermediul unor castiguri neasteptate.



Fiind o creatie epica, nuvela are actiunea, structurata pe momentele subiectului, are un singur fir narativ, de aceea intamplarile sunt prezentate cronologic ( ca tehnica narativa este folosita inlantuirea) .

Naratiunea este la persoana a II-a, deci naratorul, omniscient si omniprezent, relateaza intamplarile obiectiv. Se remarca insa cateva modalitati de realizare a contactului acestuia cu cititorul : constructii interogative (Dar ce au pierdut? ce cauta?) prin care starneste interesul cititorului asupra intamplarilor sau precizari referitoare la persoana acestuia (Cititorul a inteles acuma ce cauta de trei zile pa branci sotii Popescu). Al doilea final este la persoana intai.

Principalul mod de expunere este naratiunea , care alterneaza cu descrierea si cu dialogul.

Dialogul puncteaza starile conflictuale pe care le traieste Lefter si este principalul mijloc de caracterizare a personajului.

Descrierea este slab reprezentata. Ea apare in al doilea final si prezinta starea celor doi soti dupa mai multi ani de la intamplare („In tacerea diminetii umede si neguroase…”,” o maica batrana, oachese, inalta, batrana si uscata”).

Titlul se refera la cele doua bilete de loterie pierdute de dl. Lefter Popescu, un functionar modest, care spera sa se imbogateasca de pe urma lor., crezandu-le castigatoare.

O alta trasatura a nuvelei vizeaza reperele spatiale si temporale: spatiul narativ este restrans , actiunea desfasurandu-se in Bucuresti (in casa lui Lefter Popescu, in casa chivutelor, la beraria Gambrinus.,la banca).Actiunea propriu-zisa se desfasoara la inceput de secol XX, toamna, caci dl. Lefter renuntase la jacheta de vara, iar in momentul ultimei confruntari cu tigancile este tavalit prin noroi.

3. Subiectul este structurat pe momente, o alta trasatura a unei cretii epice, deci si a nuvelei in discutie.  Firul narativ incepe cu intriga, in care sunt infatisati sotii Popescu in cautarea disperata a celor doua bilete de loterie ratacite. In expozitie, aflam ca domnul Popescu si-a cumparat doua bilete la loterie cu banii imprumutati de la capitanul Pandele, pentru a forta norocul sa vina la el. Acesta vine sa-l anunte pe prietenul sau ca cele doua bilete au iesit castigatoare, dar Lefter nu le mai gaseste. Aflam, astfel, despre cauza care genereaza actiunea (pretinsul castig adus de cele doua bilete), dar si situatia dificila provocata de pierderea biletelor, situatie care declanseaza desfasurarea actiunii. Lefter isi aduce aminte ca a pus biletele intr-o jacheta cenusie. Afla de la sotia sa ca aceasta daduse jacheta unei chivute in schimbul unor farfurii. Eroul pleaca la chivute, acasa, insotit de capitan, dar nu gaseste nimic in jacheta pe care una dintre ele o imbracase deja. Lefter , disperat, le bate pe tiganci, dar nu scoate nimic de la ele. Atunci, capitanul Pandele duce femeile la politie si le interogheaza, dar , nici un rezultat., de aceea le elibereaza .Lefter se duce din nou la chivute, sperand sa le convinga sa-i dea biletele, in schimbul unor castiguri procentuale. Femeile, care au fost arestate din cauza lui, cand il vad, il iau la bataie.

Punctul culminant il constituie momentul in care domnul Lefter Popescu, revenit la serviciu, gaseste in sertarul biroului sau cele doua bilete. Convins fiind de prietenul sau ca acestea sunt castigatoare, isi da demisia si se duce la banca sa-si ridice castigul.

Deznodamantul actiunii aduce in discutie doua variante posibile. In prima, arata ca dl. Lefter merge la banca unde afla ca numerele iesite castigatoare sunt inversul numerelor de pe biletele lui: doamna Popescu ajunge calugarita la manastirea Tiganesti si culege toata ziua cioburi, , iar Lefter umbla pe strada spunand mereu viceversa. In a doua varianta, cititorul este lasat sa-si imagineze finalul, intrucat naratorul marturiseste ca nu cunoaste evolutia ulterioara a personajelor sale.

Subiectul nuvelei cunoaste o tensiune crescanda pana la final. Conflictul dintre Lefter si celelalte personaje se adanceste din momentul in care el afla despre presupusul castig in fata caruia se ridica, rand pe rand, ca o prevestire nefasta, o multime de obstacole. Disperarea cu care traieste evenimentele il schimba complet pe Lefter, care din omul linistit, impacat cu soarta sa , devine impulsiv, violent, intrand in conflict cu toata lumea. Nelinistea care l-a torturat pana in momentul gasirii biletelor s-a transformat, in final, in deznadejde. Personajul a luat in serios acest joc al intamplarii, caruia i-a cazut victima, orbit de mirajul imbogatirii neasteptate.


Nuvela are o aparenta comica tinand de comicul de situatie (pierderea biletelor, spargerea farfuriilor, conflictul cu tigancile, revolta chivutelor impotriva agresorului), comicul de limbaj (felul neasteptat de a vorbi al lui Lefter, limbajul tigancilor), sau comicul de caracter (schimbarea de atitudine a lui Lefter fata de seful sau, supranumit „turbatul”). Comicul de nume este o alta sursa de umor: Lefter este numele tipic pentru omul umil, sortit saraciei; Popescu semnifica anonimul, omul modest, obisnuit; strada Emanciparii ne duce cu gandul la aspiratia locuitorilor de a-si depasi conditia sociala umila; Mahalaua Farfurigiilor localizeaza comunitatea tiganilor care se ocupau cu acest negot.

In realitate, nuvela ascunde drama profunda a micului functionar orbit de perspectiva unui castig neasteptat si nemuncit, care sa-i schimbe total viata.

Nuvela are un numar mai mare de personaje fata de schita. Lefter Popescu este personajul principal, deoarece participa la toate momentele actiunii, iar celelalte personaje actioneaza in functie de el. Chivutele si capitanul Pandele sunt personaje secundare, sotia, Turtureanu si seful sunt personaje episodice.

Caracterizarea directa a lui Lefter este facuta chiar de personaj; crede despre sine ca este un ghinionist si de aceea nu are sansa de a castiga la loterie. Caracterizarea indirecta se face prin nume, gesturi, limbaj, atitudine si prin relatiile cu celelalte personaje. Numele sugereaza ca este sarac(lefter) si anonim (Popescu). Singura data cand isi scrie numele intreg, Eleutheriu, este cand isi da demisia, moment in care isi asuma identitatea, semn ca, prin eventualul castig, isi va depasi conditia modesta.

Atitudinea lui evolueaza de la liniste si neincredere in noroc la furie si speranta intr-un viitor castig. Lefter evolueaza de la omul linistit, care isi ducea viata modest, impacat cu soarta sa, la un om violent, impulsiv, in cautarea celor doua lozuri. Violenta si agresivitatea se transforma in umilinta in fata chivutelor numai ca sa intre in posesia acestora. Umilinta fata de sef se transforma in ironie sfidatoare cand se considera castigator.

Relatiile cu celelalte personaje reflecta evolutia conflictului interior. Cu sotia este initial bland, calm, dar devine violent cand afla ca a vandut jacheta chivutelor, jacheta in care el banuieste ca a pus biletele. Cu tigancile este, initial, agresiv, apoi umil, chiar le ademeneste cu o parte din castig - totul avand ca scop obtinerea biletelor.

Specifica nuvelei este caracterizarea complexa  a personajului. El traieste atat un conflict exterior (intre sotii Popescu , intre Lefter si chivute), cat si unul interior (starile sufletesti prin care trece protagonistul, de la pesimismul omului care nu are incredere in soarta sa la violenta celui care isi vede castigul amenintat).

Limbajul viu si colorat este un mijloc eficient de caracterizare a personajelor: prin felul de a vorbi al tigancilor(haoleu, belete), prin expresiile populare ( cauta pe branci, i se taie incheieturile), jargonul (parol, era in neglije), sau neologismele utilizate(infamii, destituire, viceversa), toate aceste modalitati pun in lumina trasaturi de caracter, conditia sociala a personajelor sau relatiile dintre ele, altfel spus, dau multa forta si expresivitate personajelor, confera autenticitate si verosimil dialogului si conflictului.

Si cu aceasta nuvela Caragiale demonstreaza talentul sau de dramaturg, de creator de viata si de oameni, patrunzand in sufletul personajelor si in constiinta acestora.

Deoarece este o opera literara epica, de intindere medie, cu actiunea desfasurata in timp si spatiu, cu un numar relativ mare de personaje, unele dintre ele complexe, „Doua loturi” este o nuvela.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




“Paradis in destramare” - comentariu
SUBIECTUL OPEREI LITERARE
Eliade- mitul eternei reintoarceri- mitul ca baza
STILISTICA si / sau RETORICA
Emil Cioran - inedit - 'Copilaria ramane pentru mine culmea vietii mele'
Fratii Jderi – Mihail Sadoveanu - Rezumat
PROIECT DIDACTIC « Judecata vulpii » de Petre Ispirescu
Lucrare de licenta - Lectia de la Eugen Ionescu



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu