UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI"
CLUJ - NAPOCA
FACULTATEA DE LITERE
LIMBA ROMANA IN CONTEXT ROMANIC
Lucian Blaga - Gorunul - analiza etimologica
INTRODUCERE
LUCIAN BLAGA s-a nascut la 9 mai 1895, in satul Lancram din judetul Sebes-Alba, intr-o familie de intelectuali transilvaneni, tatal fiind preot. El va scrie, mai tarziu, un poem dedicat spatiului natal si intitulat 9Mai 1895, inclus in volumul Nebaniutele trepte, din 1943.
Copilaria sa a fost marcata, vreme de patru ani, de incapacitatea de a vorbi.
A studiat la cele mai bune scoli si licee din Sebes, Brasov, Sibiu si la Universitatea din Viena.
A facut studii paralele de teologie si filozofie la Sibiu si la Viena. In 1920, obtine titlul de doctor in filozofie.
Dupa o cariera diplomatica, in 1930, a urmat una didactica, fiind profesor de filozofia culturii la Universitatea din Cluj-Napoca, mutata la Sibiu.
In 1948, autoritatile staliniste l-au indepartat brutal de la catedra.
Fiind membru al Academiei Romane din 1937, Lucian Blaga a putut fi angajat la filiala din Cluj-Napoca a Institutului de Istorie si Filozofie al Academiei.
Moare in 1961, aceeasi data, fiind inmormantat in Lancram, ,,sat de lacrimi fara leac.'
Una dintre poeziile reprezentative pentru lirica blagiana este si Gorunul :
In limpezi departari aud din pieptul unui turn
cum bate ca o inima un clopot
si-n zvonuri dulci
imi pare
ca stropii de liniste imi curg prin vine, nu de sange
Gorunule din margine de codru,
de ce ma-nvinge
cu aripi moi atata pace
cand zac in umbra ta
si ma dezmierzi cu frunza-ti jucausa?
O, cine stie? - Poate ca
din trunchiul tau imi vor ciopli
nu peste mult sicriul,
si linistea
ce voi gusta-o intre scandurile lui,
o simt pesemne de acum :
o simt cum frunza ta mi-o picura in suflet -
si mut
ascult cum creste-n trupul tau sicriul,
sicriul meu
cu fiecare clipa care trece,
gorunule din margine de codru.
Textul liric, integrat volumului inaugural (Poemele luminii), apartine speciei lirice a elegiei funerale, in care Lucian Blaga isi formuleaza propria conceptie despre viata si moarte.
Ca si in lirica populara, elementul natural, ales de poet pentru dialogul imaginar, este personificat, iar forma 'gorunule' marcheaza flexiunea de vocativ.
Gorunul este copacul cu semnificatie funebra, la umbra caruia fiinta mediteaza la sfarsitul inevitabil. Epitetul cromatic inversat 'limpezi', asociat substantivului nearticulat 'departari', creeaza impresia de aspatialitate dominata de stralucirea naturala a lumii vii.
In acest decor fara limite, poetul asculta glasul 'clopotului' avand rezonanta insufletita a unei 'inimi', ale carei batai sonore se aud in turnul vechi ca intr-un 'piept'. Sunetele produse de clopot se propaga in aer precum ' zvonurile dulci' generand o atmosfera senina, de calm sufletesc detasat si de impacare cu sine. Poetul are chiar senzatia ca 'prin vine' nu ii mai curge substanta vitala a sangelui, ci 'stropi de liniste' metafizica. Asa cum arborele funerar se inalta 'la marginea codrului', Blaga se simte langa pragul vesniciei, prefigurand disolutia propriei fiinte.
Premonitia sfarsitului ii genereaza sentimentul de pace launtrica, sugerata de epitetul cantitativ 'atata' si prin metafora 'aripi moi'. Impacat cu gandul disparitiei, el gusta voluptatea odihnei la umbra gorunului. Verbul ,'a zace' simbolizeaza cufundarea eului poetic in starea de existenta larvara, petrecuta in vecinatatea armoniei naturii eterne, ocrotitoare.
In acest poem juvenil al lui Blaga, se simt inca reminiscente romantice ale 'dorului de moarte' eminescian.
In strofa polimorfa (cea mai ampla), Blaga isi imagineaza metamorfoza, oricand posibila, a trunchiului de copac in propriul 'sicriu'. Aceasta pace binefacatoare ii este 'picurata' in suflet de seva care pulseaza in forma vegetala a copacului falnic.
Adancit in sine, poetul asculta 'mut' metamorfozele interioare prin care 'creste' in trupul gorunului forma sicriului destinat fiintei pieritoare.
Tot ce sete presimtit inauntrul fiintei se proiecteaza in exterior prin intermediul imaginilor sonore, pentru care Lucian Blaga are predilectie, epitetul ornat, descriptiv fiind rar in poezia sa. Cu exceptia unicului epitet cromatic prin sugerare ('limpezi departari') , in creatia lui Blaga sunt absente proiectiile vizuale, caci starea de inconstienta si premonitia trecerii in nefiinta nu se pot comunica intr-un limbaj liric descriptiv.
Poezia Gorunul de Lucian Blaga se inscrie in lirica moderna, respectiv in impresionism.
Expresionismul este o forma de manifestare a modernismului in arta si in literatura dezvoltat in Germania in primele decenii ale secolului al XX-lea. El se caracterizeaza prin subiectivitatea manifestata in viziunea asupra lumii, tensiune extalica, transcenderea tragica a realitatii, promovarea unui limbaj emotional vehement si spontan.
In ceea ce priveste poezia lui Blaga, expresionismul se caracterizeaza printr-un discurs liric dinamic, prin bogatie imagistica, viziune subiectiva si emotionala asupra lumii, tensiune lirica generata in text la nivel semantic si prin renuntarea la constrangerile prozodice traditionale .
Totodata, lirica expresionista se caracterizeaza si printr-o noua sintaxa poetica, in deplina concordanta cu trairile subiective si emotionale puternice.
Afirmatia lui Blaga referitoare la faptul ca poetul scoate cuvintele din starea lor naturala si le aduce in stare de gratie este pe deplin ilustrata de limbajul poezieiGorunul.
Limbajul poeziei ilustreaza originalitatea stilului blagian.
In vederea relevarii etimologice lexemelor din poezia Gorunul, am ales cateva lucrari lexicografice.
Dintre acestea, cel mai de folos ne va fi Dictionarul etimologic al limbii romane(2007), de Alexandru Cioranescu, un instrument de lucru si de informare util celor interesati nu numai de limba romana, ci si de alte limbi (romanice, slave etc) cu care aceasta a avut legaturi in cursul istoriei sale.
Alaturi de aceasta lucrare, mentionam si Dictionarul etimologic al limbii romane de I.A.Candrea si Ov.Densusianu; Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice(1988), coord. Marius Sala Probleme de etimologie(1968), de Theodor Hristea; Dictionarul limbii romane(DEX, editia din 1982); Noul dictionar universal al limbii romane(2008).
Cuvintele analizate pot fi grupate in urmatoarele clase lexico-gramaticale:
SUBSTANTIVE
|
◊ DEPARTARE |
Derivat cu sufixul -re de la verbul a (se) departa |
|
◊ PIEPT |
-Din lat. pectus (Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. it. petto; fr. pis; sp. pecho; port. peito. Cuvant de uz general. Forma istoromana a fost fonetismul slav. |
|
◊ TURN |
-Din germ. Turm, prin intermediul sasescului Turn (Cihac, Borcea, Tiktin). Cf. sb. torm, turan; slov. turen, mag. toron (y). DEX si Noul dictionar Universal - germ. Turn. |
|
◊ INIMA |
-Din lat. anima (Diez, Candrea - Densusianu, Rosetti). Cf. it. anima; prov. cat. alma; fr. ime; sp., port. alma. Trecerea de la "suflet" la "inima" apare numai in limba romana. Totusi, animus "inima" apare intr-o glosa de la Toledo. |
|
◊ CLOPOT |
-Din sl. Klopotǔ "zgomot", de la klepati "a bate, a trage", cf. clipi (Miklosich, Cihac). Sensul de "clopot" nu este cert pentru sl., dar cf. bg. klopot "clopot", sb klepet "sunet de talanga", sb. klepeusa, "talanga". |
|
◊ ZVON |
-Din lat. zvonǔ (Miklosich, Cihac, Tiktin). Cf. sb.zvon; zvǎn. Vezi si Rosetti, ILR, p.289 |
|
◊ STROP |
-Derivat regresiv din sl. sǔtropiti, in loc de kropiti (Cihac, Tiktin). Cf. sb. kropiti, pol. skropić. |
|
◊ LINISTE |
Derivat romanesc: adjectivul lin + sufixul -iste. |
|
◊ VANA |
-Din lat. vēna (Puscariu). Cf. vegl. vaina, it., prov., cat., sp. vena; fr. veine; port. veia. "i (+ n), reprezentand un mai vechi e (+ n ), precedat de o oclusiva labiala[] a trecut la a/i ; aceasta modificare de timbru e conditionata de timbrul vocalei din silaba urmatoare: daca vocala urmatoare era prepalatala (e, i ), atunci fenomenul nu s-a petrecut: fan/fan, dar mine, sine,vine[2]". |
|
◊ SANGE |
-Din lat. sanguis, sanguem, in loc de sanguinem (Puscariu). Cf. it., port. sangue, prov. cat. sanc; fr. sang; sp. sangre. "Sange< sanguine arata un tratament diferit : pierderea elementului labial s-ar putea explica prin prezenta lui e, carea palatalizat consoana precedenta[3]". |
|
◊ MARGINE |
-Din lat. margo, margĭnem (Puscariu, Candrea- Densusianu). Cf. dalm. mrgan, sp.margen. Din rom. provine sb. mrginj (Candrea). |
|
◊ CODRU |
-Din lat.pop. codrum, atestat cu forma codrainloc de quodrum sau quadrum. (Densusianu, Codrea- Densusianu). Trecerea lui qua- la co- are o influnta eolica. Semantismul nu pare sa prezinte dificultati, daca se are in vedere familia din care face parte quadra, si care este aceeasi cu a lui quartus, cu care s-a confundat. Cercetatorii de odinioara s-au oprit prea mult la sensul primitiv "patrat", pe baza caruia este mai dificila explicarea semantica a cuvantului romanesc. Datorita acestui fapt, s-au cautat explicatii foarte diferite. De exemplu, Miklosich si Hasdeu considera ca este un cuvant autohton. |
|
◊ ARIPA |
-Din lat. alĭpes "inaripat", probabil aplicat la inceput la obiectelecare prezentau vreo asemanare cu aripile pasarilor, apoi s-a generalizat, in locul lat. ala. Cf. prov. aubo, arbro; fr. aube; port. aba "margine". Evolutia semantica prezinta in mod cert dificultati, in ciuda acestui fapt, aceasta ipoteza pare mai plauzibila decat celelalte. |
|
◊ PACE |
-Din lat. pax, pacem (Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. alb. pakje; it. pace; prov. patz; fr. paix, cat. pan; port., sp. paz |
|
◊ UMBRA |
-Din lat. ŭmbra(Puscariu). Cf. it. prov.cat. ombra; fr. ombre. |
|
◊ FRUNZA |
-Din lat. frondia, -am<frons, -ondem (Densusianu). Cf. it. fronza; port. fronca, sard. Frundza. |
|
◊ TRUNCHI |
-Din lat. truncŭlus(Densisianu, Puscariu). Cf. sp. troncho. |
|
◊ SICRIU |
-Din maghiara szekréni. Forme invecinate si regionale: sicrin, sacriu. |
|
◊ SCANDURA |
-Din lat.scandula (Puscariu). Cf. escanda; cat. escandia; port. escandea. |
|
◊ TRUP |
-Din sl. trupŭ (Miklosich, Cihac). Cf. bg, sb, slov trup; pol. trup "cadavru". |
|
◊ CLIPA |
-Format de la vb. a clipi< sl. klepati " a lovi". Sensul de "a inchide ochii" este preluat tot din slava. |
|
◊ A AUZI |
-Din lat. audĭre (Puscariu, Candrea- Densusianu). Cf. it. udire; prov. auzir; fr.ouir; sp.oir;port. ouvir. Flexiunea normala tu auzi a infuentat in eu auz, sa auza. Schimbarea de accent a -úd, in loc de á -ud nu a primit o explicatie satisfacatoare. Dupa Weigand, s-a produs probabil mai intai in intrebari. Trebuie sa se tina seama si de oscilatia constanta a accentului in hiatul au. |
|
◊ A BATE |
-Din lat. battére, din clasicul battuére (Diez, Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. it. battere; prov. batre; fr. battre; sp. batir; port. bater. Multe dintre sensurile din romana sunt romanice, cf. it. batter moneta, batter il grano etc. Multe dintre aceste intrebuintari sunt proprii si francezei si altor limbi romanice. Expresia a-si bate joc este greu de explicat semantic. Apropierea de francezul s'en battre les fesses este ingenoiasa, dar neconvingatoare. |
|
◊ A PAREA |
-Din lat. parēre(Puscariu, Candrea-Densusianu).Cf. it.parere, prov. parer, sp., port. parecer. |
|
◊ A CURGE |
De la verbul a cure, modificat dupa un intreg grup de verbe care au o forma identica la participiu trecut si la perfect simplu. Curg a fost refacut dupa curs, ca merg-mers etc. (apud Puscariu); Din lat. currĕre, cursĭ, cursum,atestat deja in latina. Candrea si Densusianu admit aceeasi analogie cu alte verbe. |
|
◊ A INVINGE |
- Din lat. vĭncĕre ( Puscariu, Tiktin). Cf. it. vincere; prov., cat., sp., port. vencer; fr. vainere. Schimbarea c>g se datoreaza analogiei cu verbele aceleasi conjugari (stinge, linge etc ) ale caror participii coincid cu cele de la invinge. (invins, ca stins) |
|
◊ A ZACEA |
-Din lat. jacĕre (Puscariu). Cf. it. giacere; prov., port. jazer; fr. gesir, cat. jaure. Trecera lui j>z se datoreaza unei disimilari cu consoana urmatoare(Tiktin). |
|
◊ A DEZMIERDA |
-Din lat. dismerdare, de la merda (Puscariu, Candrea-Densusianu.) Pentru evolutia semantica, cf. desfata. Cihac explica gresit acest cuvant prin intermediul limbii maghiare. |
|
◊ A STI |
-Din lat. scire (Diez, Puscariu). Vezi trecerea lui c in t. |
|
◊ A PUTEA |
-Din lat. potēre, forma vulgara analogica a lui posse (Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. it. potere; prov., cat., sp., port. poder. Un derivat al verbului a putea este adverbul (predicativ) poate. |
|
◊ A CIOPLI |
-Din lat. čepiti - pljo - pisi "a sparge, a rupe" (Cihac, Densusianu). Cf. sb. čopliti; bg. čoplija; mag. csaplalni. |
|
◊ A GUSTA |
- Din lat. gustare. Cf. megl. gustari; fr. goûter; prov. cat., sp.,port. gostar |
|
◊ A SIMTI |
-Din lat. sentīre (Puscariu). Cf. vegl. seneter; it. sentire; prov, fr, cat, sp, port. sentir |
|
◊ A PICURA |
-Cuvant derivat: picur (subst) + sufixul/morfemul -a |
|
◊ A ASCULTA |
-Din lat. pop. ascultare, in loc de auscultare (Puscariu, Candrea - Densusianu ). Cf. it. ascoltare; prov. escoutar; fr. écouter; sp. escuchar. |
|
◊ A CRESTE |
-Din lat. crescĕre (Puscariu, Candrea -Densusianu) Cf. it. crescere; prov. creire; fr. croitre; sp. port. crecer |
|
◊ A TRECE |
- Din lat. traicĕre (Puscariu). Cf. port. tragir |
|
◊ O |
- (a) interjectie - Creatie expresiva, cf. of. Sec XVII, intarit in limba moderna de fr. oh. Derivarea din sl. (Tiktin) nu e probabila. (b) pronume - Din lat. illam, cf. ea. Probabil la origine se distinge de o , pronume neutru, cu care se confunda complet si care pare sa provina din lat. hoc. Dupa Hasdeu, acest pronume ar fi de origine dacica. Derivarea din lat. ullam nu e probabila. |
|
◊ UN |
- Din lat. ūnus, ūna, ūnum (Puscariu). Cf. vegl. yoin; it. , sp. uno; prov., fr., cat. un; port. hum. Pronumele se poate folosi ca adjective pentru a scoate in relief si inseamna "unicul, singurul". Forma feminina, una, in functie de pronumele nedefinit neutru inseamna ,, ceva, un lucru nedefinit, o lovitura'. Unele dintre expresii cu un sunt balcanice (ex. unul si acelasi) |
|
◊ IMI |
+Din lat. mĭhi ( Candrea + Densusianu). "Proteza lui i la formele conjuncte ale pronumelui personal si la pers. 1, 3 sg si 3 pl. a indicativului prezent al verbului a fi, in dacoromana, e un fapt general[4]" |
|
◊ CE |
+Din lat. quid (Diez, Puscariu, Candrea + Densusianu)[5] Cf. it. che, prov., cat., fr., sp., port. que. Ce este identic cu ci, care s+a despartit de el in epoca maderna (sec. XVII+ XVIII), cu sensul specializat de "dar". Identitatea sa nu prezinta indoieli si este frecventa in tzextele vechi folosirea lui ce cu acceptiunea moderna a lui ci (mr.ti). Cipariu si Tiktin au incercat sa explice plcand de la quin. |
|
◊ MA |
+Din lat. me (mine < mene, formatie analogica dupa cine < quene (ce +cine;deci ma+ mine) |
|
◊ TI |
+Din lat. tībĭ, cu i refacut dupa analogia formei contrase mĭ. |
|
◊ LUI |
Din lat. illui (D/G) |
|
◊CARE |
-Din lat. qualis (Cipariu, Puscariu, Candrea - Densusianu)Cf.it. quale; prov, port. qual; fr. quel;sp. cual. |
|
◊ CINE |
-Din lat. quem (Puscariu, Candrea - Densusianu), cu epenteza lui -ne. Cf. si mine, tine, sine. Celelalte explicatii par mai putin probabile: lat. quisne, lat. quem pronuntat quene etc. |
|
◊ LIMPEDE |
-Din lat. limpidus (Puscariu, Candrea - Densusianu); Forma limpede, in loc de *limped, se explica prin pl. limpezi, dupa analogia lui verde - verzi. Cf. sard. limpiu; limpio, lindo;friul. |
|
◊ DULCE |
-Din lat. dŭlcis (Cihac, Puscariu, Candrea - Densusianu ). Vezi si Rosetti, ILR, p. 536. Cf. it. dolce, prov. dolz, dous; fr. doux; cat. dols; sp. dolce. |
|
◊ MOALE |
-Din lat. mŏllis (Piscariu, Candrea - Densusianu)Cf. it., port. molle; prov, fr. mol/ mon; sp. muelle. |
|
◊ JUCAUS |
Derivat romanesc: vb. a (se) juca + sufixul adjectival -us |
|
◊ MUT |
-Din lat. mūtus (Puscariu, Candrea - Densusianu) Cf. it. muto; prov, cat. mut; sp, port. mudo |
|
◊ ATAT(A) |
-Din lat. eccum tantum (Puscariu, Candrea - Densusianu) Cf. it. (co)tanto; prov. aitan; fr. tant; sp. atanto(tanto). Fazele evolutiei romanesti sunt indicate de mr. ahtante, atant, atat. Fie prin analogie cu acel, acest, fie cu uzul adverbial, adjectivul primeste uneori un -a paragogic, dar in mod neregulat si in ciuda uyului antepus. |
|
◊ TA |
-Din lat. tuus, tua. Veui si Rosetti, ILR, p. 137 |
|
◊FIECARE |
-Cuvant compus: conjunctia fie + pronumele relativ care < lat. qualis |
|
◊ CUM |
- Din lat. quomo(do) (Diez, Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. it. come; prov. co(m); fr. comme; sp. port. como. A fost scurtat prin fonetica sintactica si cu o >u in pozitie atona. |
|
◊ CA |
-(a) adverb -Din lat. quam (Puscariu, Candrea - Densusianu) Cf. cam si prov. qua(n),sp. cuan, port.quao. Odinioara a avut sensul de "aproximativ", care astazi este propriu lui cam; s-a separat de acest civant, cu care este, de fapt, identic, intr-o epoca relativ recenta. Asa cum ca introduce comparatii nominale, formule compuse ca si, ca si cum, ca si cand introduc comparatii verbale si par a fi formatii interne ale limbii romane. Totusi Philippide, de exemplu, il deriva pe ca si din lat. quasi. (b) conjunctie /din lat. quia (Puscariu, Rosetti). Sensul s-a pierdut din sec. XVII. Astazi apare numai cu sensul "pentru ca, cu scopul", si intotdeauna in compunere, ca sa, deci pentru a introduce un conjunctiv. |
|
◊ NU |
- Din lat. non (Puscariu, Candrea - Densusianu). Forma atona s-a redus la na, care a devenit de timpuriu ne si s-a pastrat numai in compuneri. Forma tonica a devenit num, prin caderea lui n. mai intai inaintea cuvintelor care incepeau cu o consoana, iar apoi si inaintea unei vocale, generalizandu-se, cu vremea, forma nu. |
|
◊ CAND |
-Din lat. quando. Cf. it. quando; fr. quand; prov. quan; cat. quan(d ); sp.cuando. |
|
◊ MULT |
- Din lat. multus (Puscariu, Candrea - Densusianu ). Cf. it. multo; prov, cat. molt; sp. mucho; port. muito. Utilizat in dacoromana si aromana pentru formarea superlativului adjectivelor. |
|
◊ ACUM |
-Acu este reprezentant al lat. eccum huc. Acum deriva de la un compus de tipul eccum huc modo. Eccum modo a dat acmu> acum |
|
◊ PESEMNE |
-Cuvant compus: preozitia pe + substantivul semne |
|
◊ IN |
-Din lat. in, cf. it. in; prov., fr., cat., sp. en; port. em |
|
◊ DIN |
-Format prin compunere, prin sudare, din prepozitia de + prepozitia in. (<lat. in ) |
|
◊ DE |
-(a) prepozitie -Din lat. de (Puscariu, Candrea - Densusianu, Tiktin). Vezi si Rosetti, ILR, p. 150. Cf. it. di; prov., fr., cat., sp., port. de. (b) conjunctie - Este neindoios cuvant identic cu prepozitia de. Totusi , se considera adesea ca este vorba de un cuvant diferit. Dupa Cihac, ar deriva de la conjunctia sl. de; rus. de "pentru ca", iar Tiktin se gandeste la alb. the "si". (c) interjectie - Creatie expresiva. Hasdeu credea ca este vorba de un cuvant dac. |
|
◊ PRIN |
-Din lat. per +in (Candrea- Densusianu); inv. pre in, pren. Vezi si Rosetti, ILR, p. 151. |
|
◊ CU |
-Din lat. cŭm (Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf.it., sp. con; prov. con, co; port con |
|
◊ PESTE |
- Din lat. per super, dierct sau prin intermediul comp. Interior p(r)e spre (Tiktin). Probabil s-a confundat cu per extra (Densusianu) |
|
◊ INTRE |
-Din lat. inter (Puscariu, Candrea - Densusianu). Cf. it. tra; prov, fr, sp, port. entre. In trecut, s-a confundat cu lat. ante, s-a folost pana in sec. XVII cu sensul "in fata, in prezenta cuiva ". |
|
◊ SI |
-Din lat. sic (Puscariu, Rosetti - Istoria limbii romane). Cf. it., prov., fr., cat., sp. si; port sim. |
|
◊ CA |
- Din lat. quod, prin trecerea lui o la a. |
Cele 70 de cuvinte analizate se pot clasifica dupa origine in 5 grupe:
cuvinte latinesti: 59 (89%)
cuvinte slave: 6 (0,6%)
cuvinte maghiare: 1 (0,1%)
cuvinte germane: 1 (0,1%)
cuvinte derivate/compuse: 3 (0,3%)
Din cele de mai sus rezulta ca in poezia Gorunul domina cuvintele cu etimon latin, ceea ce dovedeste descendenta limbii romane din limba latina si incadrarea ei in familia limbilor romanice, alaturi de italiana, spaniola, franceza etc.
3. CONCLUZII
In scurta cercetare de fata nu mi-am propus sa analizez o analiza etimologica exhaustiva a poeziei Gorunul . Scopul a fost mai mult de a semnala latinitatea limbii romane, dar si bilingvismul slavo- roman.
BIBLIOGRAFIE
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
