Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
Romania intre Occident si Orient - Balcanismul literar. Forme hibride in literatura

Romania intre Occident si Orient - Balcanismul literar. Forme hibride in literatura



Romania intre Occident si Orient - Balcanismul literar. Forme hibride in literatura

I.        Concepte:

Istoria sau destinul a facut ca neamul nostru sa se situeze la rascruce de drumuri. Suntem ,,in Orient si totusi in Occident’’, scria M. Eliade.

Istoricii si filosofii culturii considera ca in spatiul sud-est-european, caruia ii apartine si cultura si civilizatia romaneasca, s-a realizat una dintre cele mai importante sinteze dintre spiritul oriental si cel occidental, care se definesc printr-o suita de trasaturi.Astfel, in vreme ce Orientul se caracterizeaza prin :




spirit contemplativ, pasiv,

imobilism,

colectivism,

carmuire despotica,

stiinta sacra,

Occidentul este marcat de :

spirit activ, pragmatic ,

dinamism,

individualism,

democratie,

stiinta profana.

O prima mare sinteza intre aceste elemente s-a realizat in cadrul culturii si civilizatiei bizantine, care, asa cum arata N. Iorga, se defineste prin patru componente esentiale : latinitate si elenism, orientalism si ortodoxie, Bizantul devenind o paradigma a celor doua spatii care coexista, o ,,forma de universalitate’’. Aceasta sinteza a fost continuata prin culturile sud-est-europene, mostenitoare ale spiritului bizantin, ,,Bizantul de dupa Bizant’’, dupa fericita expresie a istoricului Iorga. Astfel, aceste culturi au anumite trasaturi comune, preluand atat elemente ale modelului oriental cat si ale celui occidental, dar afirmandu-si implicit propria identitate si specificitate. ,,Fiecare popor , scria M. Vulcanescu, are o fata proprie, un chip al lui de a vedea lumea, de a o rasfrange pentru altii’’.Al. Dutu defineste cultura romaneasca drept o ,,cultura de sinteza’’, in vreme ce istoricul Neagu Djuvara vorbeste despre ,,acultutratie’’, drept dimensiune fundamentala a culturii noastre. Aculturatia este ansamblul de trasaturi comune identificate intr-un spatiu multicultutal

,,Homo balcanicus’’ oscileaza permanent intre Orient si Occident.De aici rezida tragismul conditiei omului balcanic. Referindu-se la acest aspect ontologic, Ivo Andric,marele prozator bosniac, laureta al Premiului Nobel pentru Literatura, spunea :,, Asta-i soarta omului din Levant, caci el e pulbere umana vanturata intre Orient si Occident, care nu apartine nici unuia, nici altuia, dar e calcat in picioare si de unul si de celalalt. Sunt victimele fatalei risipiri a oamenilor, despartiti in crestini si pagani’’.

Ca urmare a necesitatii de a se adapta la conditiile unei istorii ostile si zbuciumate, mai ales odata cu instaurarea dominatiei otomane in spatiul sud-est-european , omul balcanic se defineste esential ca o fiinta dedublata si duplicitara, ca un ,,homo duplex’’, al carui portret s-ar configura, in opinia lui Mircea Muthu , prin urmatoarele trasaturi : sceptiscism, adaptabilitate absoluta, hazul de necaz, toleranta, versatilitatea, stari sufletesti contrastante, deschiderea spre tranzactii, amoralitate.

II. Receptarea Occidentului in cultura si civilizatia romaneasca:

Cultura si civilizatia romaneasca descopera Occidentul in etape diferite.

Elementele de sinteza s-au manifestat inca din zorii istoriografiei romanesti. Umanismul a reprezentat o prima etapa de integrare a Sud-Estului in marile curente culturale europene –V. Umanismul

A urmat apoi Iluminismul in sincronie cu procesul de cristalizare a natiunilor. In Transilvania iluminista agentul occidentalizarii a fost pe de o parte activitatea corifeilor Scolii Ardelene si catolicismul pe de alta parte. In acelasi timp, influenta neogreaca a dat un impuls hotarator ganditorilor din Principate. Prezenta carturarilor greci pe de o parte, contactul cu Iluminismul german, mai puternic in Transilvania, pe de alta parte, au introdus in cultura romana elemente din lumea mediteraneana , dar si din centrul Europei.- Dezvoltare.

3. Cultura romana moderna incepe in sec. al XIX-lea, prin receptarea modelelor culturale apusene, dar implicit respectand si amplificand elementele de identitate nationala.

Istoriografia romaneasca denumeste generic perioada dintre 1820-1870 'perioada pasoptista'. In fapt, pasoptismul a constituit moment important in procesul de sincronizare cu Europa Occidentala, mai mult mimetica la inceput. Inexistenta unui clasicism autentic romanesc a facut posibila coexistenta intre iluminism si romantism, clasicism si preromantism, fapt explicabil si prim presiunea modelelor europene, dar si prin situatia deosebita in care se afla literatura romana obligata sa-si afirme identitatea nationala, dar si dornica de sincronizare, motiv pentru care ,,va arde etapele’’. De aceea romantismul romanesc va avea o fizionomie aparte, ilustrand mai degraba ,,al doilea romantism’’- ,,Biedermaier’’ [V. Nemoianu].  

Contactul literaturii romane cu romantismul oglindeste o dubla orientare: spre romantismul occidental, spre poezia lui Byron, Hugo si Lamartine si spre romantismul rus, spre creatia lui Puskin si Lermontov.





Influenta culturii franceze a fost decisiva pentru sincronizarea Principatelor cu spiritul european. Directa sau mediata de cultura neogreaca, concurata de modelul german, influenta franceza precipita la nivelul ideilor politice, administrative si in drept.Apelul romantismului la mit, la folclor, la recuperarea izvoarelor traduce mutatia de la un ,,cosmopolis european, enuntat de iluministi in veaculal XVIII-lea la ,,Europa patriilor’’, caracteristica secolului al XIX-lea. Incepand cu ultimele decenii din secolul al XIX-lea, influentele germane si engleze estompeaza modelul oriental si fac posibila deschiderea mai pregnanta inspre modelul occidental.

Pentru poetii epocii, modelele clasice au fost: Ovidiu, Petrarca, Florian, Voltaire, iar cele romantice: Ossian, Young, Volney sau cu aceea a lui Lamartine .

4. Modernismul interbelic constituie o alta etapa importanta in sincronizarea culturii si civilizatiei romanesti cu cele apusene.

5. Perioada contemporana – de dupa 1989 – incercare de recuperare ; integrarea UE.

Forme hibride in literatura:

Formele hibride ale societatii romanesti, impletirea dintre elemental autohton si civilizatia occidentala este surprins in mod critic in literatura pasoptista. Sinteza intre Occident si Orient o face Alecsandri in spumosul tablou al civilizatiei romane, asa cum o vede un francez vizitand Balta Alba sau in savuroasa comedie ,,Chirita in provintie’’.

Povestirea ,,Balta Alba’’ este articulata pe tema calatoriei initiatice, Alecsandri utilizeaza motivul literar al ,, calatorului strain”, impus in scrierile iluministilor francezi din secolul al XVIII-lea (Montesquieu,Scrisori persane].

Prozatorul apeleaza la tehnica povestirii in rama, naratiunea derulandu-se la peroana I, din perspectiva a doi naratori, martor - un localnic cu identitate incerta si personaj - un tanar ,,zugrav” francez, calator in Valahia.

Vocea naratorului –martor se face simtita in cadrul – rama al povestirii, fixand indicii de timp : ,,intr-o sara din luna trecuta’’ si de spatiu:,, eram adunati mai multi prieteni, toti lungiti pe divanuri, dupa obiceiul orintal, si inarmati cu ciubuce mari (…) .Afara cerul era invalit de nori vineti, care se spargea deasupra Iasului…”.De asemenea, il introduce in scena pe naratorul-peronaj, fixand cateva elemente de portret: ,,printre noi se gasea un tanar zugrav francez, care pentru intaia data iesise din tara lui spre a face un voiaj in Orient”.

Tanarul pictor francez, plecat de la Paris pentru a intreprinde o calatorie in Orient, dupa moda vremii, coboara cu vaporul pe Dunare. Cum toata lumea de pe vapor vorbeste pe drum despre un tinut necunoscut lui, Valahia, din curiozitate se hotaraste sa debarce la Braila , pentru a vizita aceasta tara. Crezand ca este un tinut populat de salbatici, isi pregateste pistoalele, dar spre uimirea lui este intampinat de consulul francez la Braila si de niste oameni primitori. Consulul ii recomanda o balta facatoare de minuni, Balta-Alba, pe care decide sa o viziteze, ceea ce determina intriga povestirii.

In desfasurarea actiunii este prezentat drumul cu caruta pana la Balta-Alba, calatorie ce se dovedeste plina de peripetii. Ajungand la destinatie, tanarul este din nou surprins . Credeaa ca va gasi o statiune de factura occidentala, cu hotel si restaurant, dar da peste un sat izolat si e nevoit sa innopteze intr-o casa taraneasca, pe un pat de lemn, fara asternuturi. Impresia francezului ca se afla intr-un tinut de salbatici se adanceste in dimineata urmatoare, cand este trezit de zgomotele infernale ale cailor si trasurilor care se indreptau catre balta facatoare de minuni. Contrastul frapant dintre modern si arhaic, amestecul de civilizatie si salbaticie, discrepanta dintre bogatia unora si saracia altora il vor surprinde in continuare pe calatorul strain. Astfel el petrece o zi intreaga in preajma apei tamaduitoare , unde se imprieteneste cu trei tineri romani extrem de educati si buni vorbitori de limba franceza. Ei il invita la un pranz tipic romanesc, il duc apoi la o plimbare cu un asa-zis vapor, care nu este altceva decat o pluta, pentru ca seara sa-l conduca la un bal, unde bogatia echipajelor, frumusetea toaletelor si conversatia frantuzeasca sunt menite sa modifice impresiile pictorului asupra starii de salbaticie a Valahiei.

De pe urma acestei calatorii, tanarul francez ramane cu imaginea unei tari a contrastelor, nelamurit ,, daca Valahia este o parte a lumii civilizate sau de este o provintie salbatica”.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Iapa lui Voda
METATAXE
FIGURA
BUFONUL din Regele Lear de W.Shakespeare
STILISTICA si / sau RETORICA
Figurile de stil
ALTE PERSONAJE: acolitii, zeul cu cap de leu
Basmul cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu