Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » literatura romana
Romanul cavaleresc

Romanul cavaleresc


ROMANUL CAVALERESC

Romanul cavaleresc opereaza cu timpul aventurii in special cu cel de tip grec,desi in unele romane exista o mare asemanare cu tipul romanului de aventuri si moravuri in maniera Apuleius.Timpul se divide intr-o serie de fragmente,aventuri,inlauntrul carora el este organizat (din punct de vedere tehnic),abstract,legatura lui cu spatiulfiind de asemenea de ordin tehnic.Punerea la incercare a identitatii eroilor si a lucrurilor,in special a fidelitatii in dragoste si a fidelitatii fata de datoria-codul-de cavaler,joaca aici acelasi rol organizator.Inevitabil apar si aspecte legate de ideea identitatii,moartea fictiva,recunoasterea-nerecunoasterea,schimbarea numelor(si un joc mai complicat cu identitatea;de pilda cele doua Isolde in Tristan,cea iubita si cea care nu e este iubita). 

Aici apar si motive legate (in ultima istanta) de identitatea fantastice orientale: diferite vraji care smulg temporar omul din mijlocul evenimentelor si il transfera intr-o alta lume. Dar alaturi de aceasta,in timpul aventurii romanelor cavaleresti exista ceva esentialmente nou.In orice timp al aventurii are loc interventia intamplarii,a destinului,a zeilor.Fiindca insusi acest timp apare in punctele de ruptura ale seriilor temporale normale,reale,necesare,acolo unde aceasta necesitate(oricare a fi ea)este incalcata brusc,iar evenimentele iau o intorsatura neasteptata si imprevizibila.In romanele cavaleresti,acest "brusc"intr-un fel se normalizeaza devenind ceva aproape obisnuit.



Eroul romanului cavaleresc se lanseaza in aventuri pentru ca aventura este elementul sau,pentru el lumea exista doar sub semnul miraculosului'brusc' -aceasta fiind starea normala a lumii.El este un aventurier dezinteresat(nu in sensul-om care isi urmareste cu luciditate scopurile, pe alte cai decat cele obisnuite).Prin insasi firea lui,eroul nu poate trai decat in aceasta lume de intamplari miraculoase unde izbuteste sa-si pastreze identitatea.Intamplarea are intreg farmecul miraculosului si misterului,ia chip de zane bune si rele ,de vrajitori buni si rai,pandeste in dumbravi si castele fermecate.Aventura capata un ton nou in raport cu toata aceasta lume miraculoasa in care ea are loc.Apoi,in aceasta lume miraculoasa se savarsesc fapte de vitejie in urma carora eroii se acopera de glorie,aducand totodata glorie altora(suzeranului).Eroul trece dintr-o tara in alta ,vine in contact cu diversi suzerani,traverseaza marile,dar pretutindeni lumea este aceeasi,incununata de aceeasi faima,patrunsa de aceeasi conceptie privind eroismul si dezonoarea poate aureola pe altii pretutindeni in aceasta lume.In aceasta lume aroul este"acasa"(dar nu in patria sa);el este la fel de miraculos ca si aceasta lume,miraculoasa este originea lui,imprejurarile nasterii lui,ale copilariei si a tineretii lui.

Eroii romanului sunt individualizati si in acelasi timp reprezentativi, nu se aseamana nici prin infatisare ,nici prin destin. Toate acestea deosebesc romanul cavaleresc de aventuri de romanul grec si-l apropie de epos.In romanul cavaleresc,timpul devine intr-o oarecare masura,miraculos.In general,apare jocul subiectiv cu timpul.

4.TRISTAN SI ISOLDA- rezumat

Insipirat din romanul lui Thomas,acest poem este cea mai frumoasa versiune medieval germane a legendei lui Tristan.Poemul evidentiaza atotputernicia fatalitatii pasiunii si pune accent pe analiza psihologica.In mijlocul fragilitatii sentimentelor umane a deceptiilor reinnoite traite de iluzia mereu schimbatoare,cuplul Tristan si Isolda,unit de la inceput printr-o legatura misterioasa si indisolubila,batut de toate furtunile si rezistandu-le,incercand in zadar sa se desparta si pierand printr-o ultima si eternal imbratisare,aparea si mai apare inca drept una din formele aceluiasi ideal pe care omul nu osteneste sa-l aseze deasupra realului si ale carui aspect multiple si opuse nu sunt decat manifestarile diverse ale aspiratiei sale indarjite spre fericire.Daca aceasta forma esteuna dintre cele mai seducatoare si emotionante,ea este totodata si una dintre cele mai periculoase.Dar nu exista ideal a carui vraja sa nu prezinte riscuri si cu toate acestea viata nu poate fi lipsita de idealuri fara a fi condamnata la platitudine si la o disperare sumbra.[2]

Tristan este un personaj legendar ce a jucat un rol important in mitologia celtica.Cultul eroilor foarte important la celti,a facut ca zeii sa fie adesea considerate in primul rand eroi.Tristan este un cavaler si un navigator indraznet,un neinfricat vanator si arcas,precum si un virtuos in arta de a compune versuri si de acanta la harpa.

Aceasta legenda se desfasoara in trei regiuni: Bretania, insula Cornwall si Iranda.
Gorneval ii incredinteaza cavalerului Tristan in urma dovezii de curaj pe care a dat-o, spada sfanta a neamului celtic.
Dupa un timp, Morholt, fiul regelui Irlandei, ataca insula Cornwall pentru ca locuitorii acesteia sa plateasca bir. La aflarea acestui lucru, regele Marc doreste sa-l ucida cu mainile sale pe Morholt, insa acest lucru ii este imposibil. Intr-un tarziu, apare fiul lui Rivalen si nepotul regelui Marc, pe nume Tristan, si il provoaca pe Morholt la lupta. Acesta accepta provocarea, insa vrea ca lupta sa se desfasoare pe o insula pustie si fara martori. Acest lucru se intampla, iar dupa o lupta crancena, eroul din Cornwall se intoarce victorios. Dar nici Tristan nu este teafar, el cade la pamant si da semne de moarte.
Gornald cere voie regelui de a-l trimite pe Tristan intr-o calatorie pe mare, intr-o barca inconjurat de torte cu foc aprinse, aceasta fiind singura cale de scapare a lui Tristan.
Isolda si mama acesteia il gasesc pe Tristan naufragiat pe coastele Islandei. Tristan revenindu-si o vede pe Isolda si se minuneaza de frumusetea sa crezand ca este un inger. Tristan este ingrijit de cele doua femei.
Intrebat de Isolda care este numele sau el i-si da un nume fals si ii spune ca este cantaret. In timpul sederi la Isolda, Tristan se indragosteste de ea.
Regele Irlandei afla ca fiul sau este mort, si porunceste slujitorilor sa ii omoare pe marinarii care au fost cu el deoarece nu l-au ajutat.
Isolda afla si ea ca fratele ei a murit, si jura ca il va ucide cu mainile sale pe cel care a injaptuit aceasta crima.
Tristan se reantalneste cu Gorneval si afla ca Isolda este sora lui Morholt. El hotaraste sa se intoarca in regatul Cornwall. Ajuns acolo, Tristan primeste un fir de par a Isoldei de la o pasare.
Deoarece regele Marc era batran si trebuia sa lase regatul mostenire, el hotareste sa se casatoreasca cu fata caruia ii apartine firul de par adus de pasare.
Tristan isi ia angajamentul de a se duce sa-i ceara mana Isoldei in numele regelui Marc.
Ajungand in Irlanda, el se infatiseaza inaintea regelui si ii cere mana fiicei sale. Aceasta refuza propunerea deoarece afla ca el este asasinul fratelui sau, dar regele hotaraste ca Isolda sa se casatoreasca cu regele Marc.



Mama Isoldei ii da insotitoarei acesteia doua sticlute cu licori, una pentru iubire iar cealalta pentru moarte.
Tristan si Isolda pornesc impreuna cu soldatii spre regatul Cornwall. Insa peste noapte ei stau in corturi. Isolda pune la cale sa-l ucida pe Tristan stiind ca insotitoarea sa are licoarea mortii. Asa ca il provoaca la un pahar cu vin in care toarna licoarea data de slujitoare. Tristan stiind ca slujitoarea Isoldei i-a dat otrava si vazand-o pa Isolda ca bea si ea lua paharul si il bau pe tot pentru ai satisface dorinta de al vedea mort.
Insotitoarea Isoldei a schimbat sticlutele intre ele Isolda si Tristan baund elixirul dragostei.
La lasarea diminetii ei pornesc din nou la drum, amandoi mirandu-se de ce licoarea nu si-a facut efectul . Ei au pornit pe mare, dar ne-mai rezistand dragostei pe care i-o poarta, Isolda intra in camera lui Tristan pe o furtuna cumplita unde cad in mreajele dragostei. A doua zi, Tristan regreta acest lucru.
Ajungand la regatul Cornwall, Tristan incearca sa-i dezvaluie adevarul lui Marc, dar o vraja a mamei Isoldei il opreste. La nunta Isoldei cu regele Marc, Tristan era cavaler de onoare, dar nu a privit deloc mireasa, acest lucru fiind observat de trei dusmani ai sai.
Tristan a intrat in putul unei fantani si a vorbit cu Isolda. Insa acest lucru a fost observat de cei trei oameni.
In zorile zilei urmatoare, insotitoarea Isoldei l-a condus pe Tristan la marginea raului unde se afla Isolda. Dar nici acolo ei nu scapa de spioni. Acest spion ii dezvaluie lucrurile sefului sau, iar acesta la randul lui regelui. La aflarea acestor lucruri, regele porunceste ca Isolda sa fie judecata in fata sa. Ea jura fidelitatea sa fata de rege dar printr-o formula falsa. Insa ea decide sa treaca si de proba cu focul, dar si aceasta proba o trece cu ajutorul mamei sale.
Ogrin, nu se lasa batut si le intinde o capcana Isoldei si lui Tristan. El pune o oglinda in care se vede cum Tristan si Isolda isi dovedeau dragostea unul fata de celalalt.
Regele si armata sa, pleaca la vanatoare in zona lacului. Acolo vede in apa limpede, cum se reflecta din oglinda din camera Isoldei si a regelui intalnirea cu Tristan.
La vederea acestor lucruri regele porunceste ca Tristan sa fie legat. Ajuns acasa, regele ii reproseaza ceea ce s-a intamplat si ii spune Isoldei ca Tristan a fost exilat.
Tristan va fi exilat din cetate de Dinas, si spada lui va fi zdrobita, la fel ca si inima sa.
Intre timp ce Tristan era pe drumul exilarii sale, prietenul sau Gorneval il ajuta sa scape de cele doua garzi care il insoteau.
Garzile regelui Marc o lasara pe Isolda prada leprosilor, insa ea va fi salvata de catre Tristan. Auzind aceste lucruri, regele Marc porunceste ca Tristan si Isolda sa fie ucisi. Dinas este impotriva acestei hotarari, si afla ca sabia zdrobita a reaparut.
In timp ce Tristan si Isolda se odihneau un sarpe veninos o musca pe Isolda de picior.
Gorneval pleca in cautarea leacului inpotriva veninului.
Influentat de Dinas, regele Marc pleca in cautarea armatei spre ai opri de la uciderea celor doi fugari.
In timpul cand cei doi dorm regele Marc ii inapoiaza sabia lui Tristan si o manusa Isoldei semn de cerere a reveniri ei la palat.
In timp ce Tristan pleaca in Bretania, Gorneval cu Isolda pleaca la palat.
Ajuns in Bretania, Tristan il salveaza pe Kaherdin de la moarte si pleaca impreuna cu el la regele Bretaniei unde o intalneste pe Isolda cea cu mainile albe.
Isolda, din Cornwal, vrea sa se sinucida dar insotitoarea sa ii este aproape si o impiedica.
Regele Marc ii inapoaza Isoldei coroana. Isolda mai incearca o data sa plece spre Bretania, dar va cadea in apa de unde va fi salvata de insotitoarea sa.
Tristan pleaca in munti, spre a-l cauta pe talharul Rioz, deoarece aceasta o tine prizoniera pe Isolda cea cu mainile albe.
Tristan il invinge pe Rioz si o salveaza pe Isolda.
Intr-o noapte, el o confunda pe Isolda cea cu mainile albe cu Isolda din Cornwall, si e la un pas de a o insela pe aleasa sa, dar isi da seama de ceea ce face si o refuza pe Isolda cea cu mainile albe.
Tristan pleaca inapoi spre regatul Cornwall, si incearca sa se duca la Isolda, dar este impiedicat de Gorneval.
Cei de la palat afla ca Tristan este acolo si il instiinteaza pe rege, cerandu-i voie sa-l omoare. Insa acestia ii intind o capcana regelui, dupa care se intorc la palat unde il alunga pe regele Marc de la tron in inchisoare.
Tristan si Corneval fuge in Bretania, spre a cere ajutor lui Kaherdin, dar va fi surprins sa afle ca Isolda cea cu mainile albe a mintit. Kaherdin se intalneste cu Tristan si propune o lupta, in timp ce peste mari, Isolda trimite un valet spre a-i da de veste tatalui sau ca este tinuta prizonier de catre boieri rebeli.
Dupa o lupta crancena, Tristan si Kaherdin se imprietenesc.
Pe cealalta parte, Isolda este judecata pentru faptele sale.
Regele Marc va fi luat ca martor, si va sustine ca Isolda nu l-a inselat vreodata. Actualul rege al regatului Cornwall porunceste ca Isolda sa fie decapitata.
Tristan este prins, dar va scapa,aruncandu-se in apa.
Isolda, pe punctul de a fi decapitata, va fi salvata de catre Tristan, care ii ia locul ajutorului de calau.
Dinas elibereaza prizonierii, in timp ce Tristan se lupta cu tradatorii. El il va omori pe boierul tradator.
Pentru faptele sale Tristan va fi iertat de rege dar nu iertat de exil.
Kahedin impreuna cu Isolda cea cu mainile albe, vin si ei spre a-si cere iertare de la Tristan.
Acest
a din urma ii va cere un favor lui Kaherdin care este dus la bun sfarsit.
Kaherdin impreuna cu Isolda, vin la Tristan, care moare cu numele Isoldei pe buze.
In numele dragostei pe care io poarta , Isolda isi ia viata murind alaturi de Tristan.

5.CONCLUZII

Marea noutate consta in rolul primordial acordat sentimentului de dragoste si in revendicarea autonomiei sale prin afirmarea existentei unor raporturi intre barbat si femeie altele decat cele supuse ordinii sociale existente.

Aceste doua nume nu se pot rosti separat, cand spui Tristan, automat iti vine continuarea, Isloda. Cuplul reprezinta mitul iubirii invincibile. Vechea lor poveste celtica, despre Tristan cel trist si blonda Isolda este o poveste de iubire magica dar aparent imposibila.

La inceput, cei doi apar ca doi adversari - Tristan il omorase pe domnitorul Irlandei, care din nefericire era fratele Isoldei. Ea isi jura ca il va ucide cu mainile ei pe cel care se face vinovat de aceasta crima.

In contextul 'nebanuite sunt caile dragostei', Tristan este ales sa fie petitorul Isoldei in fata unchiului sau Mark von Cornwall. In drumul catre acesta, el nu avea voie nici macar sa o atinga pe urmatoarea regina, dar planurile Isoldei erau altele. Plina de ura, ea isi doreste razbunare si vrea sa-l otraveasca pe asasinul fratelui sau.

Printr-o minune otrava este inlocuita cu o bautura a iubirii, care apare din neant in fata celor doi si pe care o sorb pana la ultima picatura. 'Iar cand cei doi tineri, Tristan si Isloda, baura amandoi bautura, s-a produs de indata zarva de pe lume, IUBIREA, care pandeste si care s-a strecurat in inima lui Tristan si a Isoldei. Inainte de a fi remarcata, ea si-a infipt acolo drapelul victoriei si i-a tras pe amandoi sub stapanirea ei. '

De aici cei doi nu se mai pot dezlipi unul de celalalt. Totusi, frumoasa blonda trebuie sa-si indeplineasca promisiunea si se casatoreste cu Mark, alaturi de care in timpul zilei isi joaca rolul de regina, iar noaptea si-o petrece cu amantul ei, Tristan.

Minciuna are picioare scurte, ca de obicei, si regele afla despre escapadele sotiei, iar Tristan este condamnat pe rug. Reuseste sa scape si impreuna cu Isolda incepe o viata singuratica in padurea salbatica. Chiar daca traiul pentru ei este foarte greu, se pare ca, pentru moment, iubirea dintre ei este mult mai puternica.

Nu, aceasta poveste nu este una cu happy-end, pentru ca Isolda se intoarce la regele Mark, chiar daca in inima ei va exista intotdeauna Tristan. Cu inima franta, el paraseste tara si nu isi mai gaseste linistea niciodata. Cauta cu disperare o alta Isolda, dar nu reuseste sa se mai apropie de nicio femeie.

Poate chiar prin aceasta intamplare nefericita povestea lor a ramas una a iubirii nemuritoare, o legenda despre dragostea vesnica data de o misterioasa licoare. In fond este o drama a iubirii nerealizate, a razbunarii, a inselaciunii si despartirii, o drama a Evului-Mediu care ne zdruncina si astazi. Pentru ca ne-am gandit sa va aducem aminte in fiecare saptamana de o poveste de dragoste nemuritoare, care sa ne hraneasca sufletul cu speranta si emotie.

O poveste emotionanta, epopeea unei batalii, o intriga desfasurata intre capete incoronate, o pasiune nemuritoare, si poate, originile unui conflict ce a depasit un mileniu: incrancenarea dintre britanici si irlandezi, iata pe scurt cutremuratoarea poveste din 'TRISTAN & ISOLDE'.
Mitul celor doi indragostiti isi are originile intr-o legenda celtica din Evul Mediu timpuriu, o perioada situata intre Caderea Imperiului Roman si Renastere, despre care se stiu destul de putine.

O poveste tragica de iubire dintre un barbat si o femeie, poveste ce precede legenda regelui Arthur si a lui Guinevere din Camelot, precum si cea dintre 'Romeo & Juliet' de Shakespeare.



M.BAHTIN.,P.371-378.,PROBLEME IN LITERATURA SI ESTETICA,ED.UNIVERS.,BUC.1982.

GASTON PARIS.,COPERTA.,TRISTAN SI ISOLDA-TRADUCERE SI POSTFATA DE MARGARETA GYURCSIK.,ED.HESTIA.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.