Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » referate » management
Functiile managementului

Functiile managementului





  1. Functiile managementului sunt:

planificarea

organizarea

coordonarea

antrenarea

controlul

  1. Principalele resurse care stau la dispozitia managerului, pentru atingerea obiectivelor firmei sunt:

personalul firmei




resursele materiale

resursele financiare

informatia

  1. Denumiti cele doua categorii in care se imparte managementul:

a) management strategic b)management operational

  1. La nivelul managementului strategic, managerii sunt preocupati de:

stabilirea obiectivelor, strategiilor si planurilor ce se refera la firma ca un intreg incat aceasta sa functioneze in cele mai avantajoase conditii.

  1. La nivelul managementului operational, managerii sunt preocupati de:

interpreteaza si implementeaza strategiilor si planurilor selectate

rezolva problemele de zi cu zi cu privire la exploatarea navelor si cele referitoare la personalul firmei

obiectivul principal al managementului strategic este deci de a mentine compania profitabila prin pozitionarea acesteia pe piata care sa asigure cele mai bune rezultate financiare

  1. Pentru a fi eficient un comandant trebuie sa fie capabil sa furnizeze:

claritatea scopului

practici de lucru eficiente

sa controleze modul de executie

sa motiveze personalul

  1. Departamentele functionale prin care compania de navigatie se mentine profitabila sunt:

productia - se refera la productia de bunuri si servicii

comercializare si marketing - se refera la vanzarea produselor si serviciilor

servicii - sunt departamentele care sprijina compartimentul de productie/ marketing (ex. departamentul administrativ, financiar-contabil)

cercetare / dezvoltare - are ca functie principala cautare de produse si clienti noi

  1. Prin planificare se realizeaza urmatoarele aspecte:

incadrarea activitatii curente a firmei in tendintele de perspectiva ale dezvoltarii acestora si ale dezvoltarii economico-sociale in ansamblu

asigura racordarea posibilitatilor firmei la realitatile prezentului si trecutului ei

asigura legatura de fond intre incertitudine si posibilitati

imbina eforturile umane orientate spre realizarea unuia sau mai multor scopuri stabilite de managementul firmei.

  1. Prognozele, acopera un orizont de minimum 10 ani, au caracter aproximativ, nefiind obligatorii.

Se rezuma la principalele aspecte implicate, in final continand un set de date cu valoare indicativa referitoare la ansamblul firmei.

  1. Planurile contin prevederi si sarcini ce cuprind toate laturile activitatii economico-sociale, sunt instrumente manageriale care se bazeaza pe analiza factorilor materiali, financiari si umani ai firmei prin care  se asigura o utilizare judicioasa si o coordonare eficienta a factorilor de productie.

Planurile curente sunt detailate, cele care se refera la perioade mari de timp (ex. 5 ani) cuprind doar obiective mari ale intreprinderii si principalele resurse. O parte importanta a planurilor o constituie planurile anuale ce au ca obiectiv rezultatele financiare ale firmei.

  1. Programele sunt caracterizate printr-un orizont de timp redus, cel mai adesea o decada, o saptamana, un schimb, o zi, o ora.

Programele sunt foarte detailate elementele cuprinse fiind obligatorii si reprezentand un grad ridicat de certitudine.

  1. Asemanarile dintre planificarea activitatii unei firme si planificarea personala:

indeplinire de obiective

implicare de persoane

determinate pe rezultate anterioare

bazate pe rezultate anterioare

experienta celui care intocmeste planul

previziuni si presupuneri

flexibilitatea si comunicarea (elemente importante in implementarea planului)

  1. Diferentele dintre planificarea activitatii unei firme si planificarea personala:

este mai sistematic, se materializeaza in lucrari scrise pentru a putea fi comunicat

gradul de detaliere al planului este mai ridicat, personalul este mai numeros

trebuie sa aiba in vedere efectele pe care le-ar putea avea punerea in practica a planurilor asupra guvernului, sindicatelor, organizatii profesionale si industriale.

  1. Toate planurile necesita:

un obiectiv

o perioada de timp

implementarea planului

planul trebuie sa impleteasca realismul cu provocarea

implicarea personala a celor ce-l intocmesc

  1. Cele mai multe planuri necesita:

implicarea altor persoane

o comunicare eficienta

luarea in considerare a experientelor anterioare, a informatiilor si previziunilor referitoare la evenimente viitoare

  1. Planurile ce se refera la activitatea unei firme necesita:

o abordare sistematica

implicare formala a personalului

analiza nerealizarilor

identificarea imediata a neconcordantelor

coordonarea planificarii interne

concordanta dintre planurile pe termen lung si cele pe termen scurt



  1. Functia de organizare

obiectivul: existenta unui flux de informational eficient intre diferitele departamente ale firmei .Acest flux de informatii depinde de modul in care se iau deciziile si din acest punct de vedere firmele pot avea o structura centralizata sau descentralizata.

  1. Cum se transmit informatiile intr-o firma in care deciziile se iau centralizat ?

In firmele in care deciziile se iau centralizat informatiile despre activitatea desfasurata se transmit de la filiale catre centru, iar instructiunile se transmit de la centru la filiale.

  1. Cum se transmit informatiile intr-o firma in care deciziile se iau descentralizat ?

In firmele in care deciziile se iau descentralizat filialele au un anumit grad de independenta, iar de la centru se transmit informatii si instructiuni catre filiale , in timp ce filialele informeaza centrul despre deciziile luate .In aceste firme exista un schimb permanent de informatii si deciziile se iau de comun acord.

  1. Ce este necesar pentru asigurarea unei coordonari eficace intr-o firma ? Comentati pe scurt:

existenta unei comunicari adecvate la toate nivelurile de management

transmiterea de informatii si perceperea integrala a mesajelor continute

cunoasterea formelor de comunicare si anume:

a/cunoasterea necesitatilor si dorintelor

b/intelegerea necesitatilor si dorintelor

c/comportamentul ,gesturile, tonul etc.

comunicarea se poate face: verbal, in scris , telefon fax, mail , „ limbajul corpului” etc. vezi „regula de aur a comunicarii”

  1. Pentru a putea pregati  o sedinta trebuie avute in vedere urmatoare aspecte:

trebuie stabilit obiectivul si stilul sedintei

selectarea participantilor, a momentului, si a locului de desfasurare

stabilirea ordinei de zi a sedintei

in cazul in care sunt posibile conflicte intre participanti trebuie stabilite strategii de evitare a acestora

in cazul in care sunt membrii de echipaj noi, trebuie purtate anterior scurte discutii de informare

  1. In cazul in care conduceti sedinta , ce trebuie sa cunoasteti?

concentrare asupra aspectelor legate de conducerea sedintei, in ce priveste continutul, cursivitatea discutiilor, neimplicarea in alte discutii.

se trag frecvent concluzii, si la sfarsitul fiecarui punct de pe ordinea de zi.

trebuie controlati cei cu personalitate puternica si incurajati cei timizi pentru ca si acestia pot avea idei la fel de bune

managerul nu priveste numai pe cel care vorbeste ,ci participantii pentru a le vedea reactiile

atentie la scurgerea timpului


7.     Dar in cazul in care doar participati la sedinta, ce trebuie sa cunoasteti?

nu va grabiti sa vorbitii, lasati-i pe ceilalti sa-si prezinte opiniile, apoi construiti argumente logice pe baza celor spuse de ei, tragand concluzii in favoarea dumneavoastra

sa aveti capacitatea de a improviza, avand la dispozitie tot timpul planuri de urgenta, se evita detalierea excesiva

daca stiti ca exista persoane care au aceleasi opinii, lasati-i sa vorbesca primii, si apoi puteti face un scurt rezumat care sa reintareasca ideile prezentate.

exprimati in mod clar obiectivele , descoperiti cine este de acord si cine nu este de acord cu opiniile dumneavoastra.

  1. Enumerati tipuri de sedinte si comentati despre acestea.

sedinte formale, au ordine de zi si participare stabilita

sedinte informale, se petrec ad-hoc, se refera la probleme specifice si se incheie cu planuri si recomandari

sedinte informale planificate, cele la care seful decide obiectivele si selecteaza participantii.

sedinte de Brainstorming, trebuie conduse cu multa grija deoarece foarte multe persoane au dificultati in a se detasa de problemele de zi cu zi si de a se gandi la probleme noi si inovatoare.

Sedinte scurte, se organizeaza pentru a se transmite informatii

Sedinte individuale, ce necesita aceeasi pregatire ca si cele la care participa mai multe persoane.

  1. Comentati pe scurt caracteristicile raportului scris.

pot fi tinute si studiate pentru mult timp de catre cei carora li se adreseaza

permit a fi studiate de mai multe persoane

sunt probe ale activitatilor studiate

contin informatii ce pot fi utile in viitor

nu permit primirea unui raspuns imediat

  1. Comentati forma raportului scris.

textul trebuie sa fie impartit in mai multe capitole cu subcapitole numerotate

trebuie sa existe cuprins

subiectul sau obiectul sa fie clar precizat

sa existe un rezumat concis sau concluzii

spatii libere ample atat pe partile laterale si de sus sau de jos pentru a permite celui care il citeste sa faca adnotari in aceste spatii libere

  1. Indicati procentele referitoare la impactul unui mesaj

verbal 75%

vocal 38%

limbajul corpului 55%

  1. Zonele spatiului personal sunt urmatoarele:

zona intima 15 cm- 46 cm este zona in care au acces doar cei foarte apropiati

zona personala 46 cm- 1,2 m este zona in care se sta la serviciu

zona sociala 1,2 m- 3,6 m este zona la care stau strainii

zona publica mai mult de 3,6 m este zona in care stau cei carora li se adreseaza in public un manager

  1. Explicati 3 semnale non- verbale:

bratele sau picioarele incrucisate- denota neplacere si dezinteres

aplecarea catre fata –denota ostilitate, iar aplecarea pe spate, de obicei cu bratele pe cap denota un sentiment de superioritate

mainile intinse catre cap si lipite, sprijinite pe masa indica o atitudine negativa probabil frustare


  1. Ce se realizeaza prin functia de antrenare?

se incorporeaza actiuni ce se concentreaza asupra factorului uman cu scopul de a-l determina sa contribuie sa participe activ la realizarea integrala a sarcinilor si obiectivelor stabilite.

managerii si personalul de executie sunt implicati la stabilirea obiectivelor si la realizarea acestora prin asimilarea lor la obiectivele proprii

  1. Delimitati cele doua momente din cadrul functiei de antrenare ;

Comanda, managerii exercita influenta directa asupra subordonatilor, antrenandu-i la realizarea sarcinilor si obligatiilor care le revin

Motivarea , reprezinta modalitatea prin care se integreaza satisfacerea necesitatilor si intereselor individuale ale salariatilor cu realizarea obiectivelor firmei.


  1. Realizarea antrenarii prin intermediul comenzii presupune:

formularea unor ordine simple si directe care sa se caracterizeze prin claritate

ordinele sa nu depaseasca competenta sau capacitatea lor de executie

desfasurarea in mod permanent a unei munci educative prin care sa se ridice gradul de constiinciozitate a subordonatilor in realizarea dispozitiilor primite

promovarea unei discipline reale de munca

imbinarea corecta a sistemului de stimulare materiala si morala cu cel al raspunderii in indeplinirea sarcinilor

  1. Functie de teoria motivatiei, cum se imparte sistemul de necesitati „teoria lui Maslow”?

fiziologice; de securitate; contacte umane si afiliere la grup; statut social; autorealizare.

  1. Definiti atitudinea :

este un reflex reprezinta o combinatie intre experienta anterioara si asteptarile viitoare ale membrilor echipajului .Un rol important in schimbarea atitudinii il are motivarea. Asupra motivarii exista 3 cai de a motiva personalul:

in cazul in care managerul are o carisma proprie, el numai trebuie sa faca nimic pentru a motiva personalul, se intampla foarte rar

utilizarea unui sistem de pedepse si recompense, depinde in mare masura de resursele pe care le are la dispozitie un manager

undeva la mijloc se gaseste metoda prin care se cauta automotivarea personalului

  1. Activitati desfasurate inainte de  promovarea catre o functie de conducere si cel desfasurate dupa promovare:

de la la

-a face singur treaba - rol incert de supervizare a

activitatii bazandu-se pe abili-

tatile altora

-utilizarea unor abilitati tehnice   -invatarea unor tehnici manage-

bine inteleseriale noi

-ducerea la indeplinire a unor sarcini-delegarea unei parti din atri-

ce ti-au fost delegate butiile ce iti revin

-desfasurarea activitatii pe baza rutinei-planificarea activitatii

-controlul rezultatelor -a fi judecat pentru calitatea si

rezultatele echipei pe care o

conduci

-a avea cunostiintele necesare pentru -conducerea unor persoane ce

desfasurarea propriei activitati pot avea cunostiinte mai mul-

te in anumite domenii tehnice



  1. Avand in vedere  rolul motivarii personalului , managerul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele :

stabilirea clara a obiectivelor, sa fie capabil sa exprime clar ceea ce asteapta de la subordonati

aprecierea si recompensarea rezultatelor pozitive

pedepsirea greselilor, daca membrii echipajului nu-si indeplinesc indatoririle   sa inteleaga ca acest lucru nu este acceptabil.

  1. Definiti functia de control-evaluare

reprezinta ansamblul proceselor prin care performantele firmei, subsistemelor si componentilor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial

  1. In calitate de functie a managementului, fucntia control-evaluare implica 4 faze, care sunt acestea ?

masurarea realizarilor

compararea realizarilor cu obiectivele si standardele stabilite initial,evidentiind abaterile propuse

determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate

efectuarea corecturilor care se impun, inclisiv actionarea , pe masura posibilitatilor, asupra cauzelor ce au generat abaterile negative.

  1. Comentati pe scurt caracterul functiei  control –evaluare

preventiv

flexibil

adaptive

  1. Definiti  M.P.O.

reprezinta un sistem de conducere, bazat pe determinarea riguroasaa obiectivelor pana la nivelul executantilor, care participa nemijlocit la stabilirea lor si pe corelarea stransa a recompenselor si respectiv a sanctiunilor cu nivelul realizarii obiectivelor prestabilite.

  1. Comentati premisa M.P.O.

Eficacitatea firmei depinde de intrepatrunderea obiectivelor sale cu obiectivele subsitemelor, ceea ce implica o corelare stransa a trinomului obiective-rezultate-recompense/sanctiuni


  1. Enumerati caracteristicile esentiale ale unui M.P.O.

instituirea unui sistem de obiective pentru companie, care sa coboare pana la nivelul executantilor

participarea intregului personal , a fiecarui component al firmei, la stabilirea obiectivelor

individualizarea bugetelor de cheltuieli pe principalele subdiviziuni organizatorice

instituirea unui sistem de control continuu bazat pe metoda abaterilor semnificative

corelarea stransa a recompenselor si sanctiunilor materiale si morale cu rezultatele efectiv obtinute

mutatii in mentalitatea personalului firmei, in atitudinea sa fata de obiectivele firmei.

  1. Avantajele M. P. O

cresterea realismului obiectivelor firmei si a componentelor ei

amplificarea nivelului de motivare a personalului

dezvoltarea unui climat de creativitate

imbunatatirea utilizarii timpului cadrelor de conducere

intarirea responsabilitatilor fata de realizarea obiectivelor, atat pentru conducere cat si pentru cel de executie

corelarea mai stransa a nivelului salarizarii cu rezultatele efectiv obtinute de fiecare component si grupa de munca din cadrul firmei

asigura sporirea sensibila a eficientei firmei

  1. Limitele majore ale unui M.P.O. sunt:

modificarea mentalitatii si comportamentului personalului, de care depind intr-o masura determinanta rezultatele economice ale firmei

priceperea si consecventa conducerii superioare a firmei

  1. Definiti M.P.B.

reprezinta o modalitate de exercitare a functiilor managementului prin care stabilirea obiectivelor fundamentale si derivate, cat si organizarea ,coordonarea, antrenarea , controlul si evaluarea rezultatelor obtinute se fac sub forma financiar –contabila folosind unitati de masura monetare.

  1. Ce presupune folosirea unui M.P.B. in cadrul unei firme

existenta unui sistem de programare ,evidenta si urmarire operativa a costurilor de productie, atat la nivelul ansamblului firmei , cat si la nivelul celor mai elementare subunitati structurale

existenta unei structuri organizatorice in deplina concordanta cu obiectivele stabilite prin care sa se prevada atributiile ,competentele, responsabilitatile si relatiile de colaborare pentru fiecare subdiviziune organizatorica

  1. Rolul M.P.B.

Poate fi considerat ca un program pe o anumita perioada exprimat in termeni financiari, prin care se prevad cotele parti din ansamblul resurselor eferente realizarii unui obiectiv de catre o anumita subdiviziune organizatorica.

Elaborarea bugetelor se face prin elaborarea unor formulare tip care constituie un ghid de intocmire, care fac posibila corelarea bugetelor la nivelul firmei.

  1. Clasificati bugetele dupa sfera de cuprindere:

generale, elaborate pentru obiectivele fundamentale ale firmei , reprezinta rezultatul unui intreg proces de bugetare

partiale, elaborate pentru realizarea unor subobiective care deriva din obiective fundamentale

  1. Clasificarea bugetelor din punct de vedere al responsabilitatilor:

pe compartimente si pe posturi de conducere

pe produse, proiecte sau activitati se intocmesc in functie de timpul realizarii produsului, proiectului sau activitatii respective

  1. Clasificarea bugetelor din punct de vedere al periodicitatii

periodice, stabilite pentru o anumita perioada

continue sau glisante, elaborate pentru o perioada da cu posibilitatea completarii lor continue pe masura expirarii subperioadei dinainte stabilite

  1. Clasificarea bugetelor  functie de adaptarea la schimbarilor din activitatea firmei

statice, prezinta un singur nivel al cheltuielilor, indiferent de numarul nivelelor posibile ale activitatii la care se refera

flexibile ,prezinta mai multe nivele de cheltuieli, corespunzatoare nivelurilor posibile ale activitatii pentru care au fost elaborate

  1. Prezentati metodologia M.P.B.

dimensionarea obiectivelor sub forma de indicatori financiari

elaborarea sistemului bugetelor la nivelul firmei in raport cu structura organizatorica

organizarea sistemului informational pentru completarea bugetelor

coordonarea sistemului de bugete cu scopul eliminarii eventualelor discordante dintre subbugetele componente ale bugetului general

controlul si evaluarea realizarilor in vederea stabilirii abaterilor de la nivelul obiectivelor si adoptarea unor masuri de incadrare in nivelul prevazut al obiectivelor


  1. Limitele M.P.B.

volum mare de munca cerut pentru completarea formularistici utilizate la aplicarea metodei

operativitate redusa , ca urmare a unor circuite informatice lungi

  1. Avantajele M.P.E.

utilizare mai buna a timpului cadrelor de conducere de pe nivelurile ierarhic superioare

reducerea frecventei luarii deciziilor

utilizarea superioara a personalului de conducere

sesizarea situatiilor si urmarirea cu prioritate a domeniilor cheie ale firmei

sesizarea situatiilor negative si urmarirea cu prioritate a domeniilor cheie

  1. Limitele M.P.E.

poate sa se creeze impresia unei stari de stabilitate cand aceasta nu exista

nu realizeaza aspecte legate de comportament



  1. Enumerati combinatia de elemente de care depind cheltuielile de expoatare ale navei.

Cheltuielile de exploatare ale unei nave depind de o combinatie de trei elemetente:

  1. in primul rind nava insasi poate sa ne dea o idee despre costuri prin consumul de combustibil, numarul membrilor de echipaj si starea sa tehnica care da o idee generala asupra reparatiilor necesare si cheltuielilor de intretinere necesare.
  2. in al doilea rind cheltuielile depind de pretul combustibilului, salariile echipajului si de nivelul cheltuielilor de reparatii toate aceste elemente fiind dependente de starea generala a pietei.
  3. in al treilea rind nivelul cheltuililor este influentat de eficienta cu care fiecare armator isi exploateaza navele si aici se pot include si cheltuielile administrative.
  1. Care sunt categoriile in care se clasifica cheltuielile?
  2. Ce reprezinta cheltuielile de exploatare?
  3. Ce includ cheltuielile specifice fiecarui voiaj?
  4. Ce acopera cheltuielile financiare?
  5. Ce reprezinta cheltuielile de incarcare/ descarcare?

Cheltuilile se clasifica in 4 categorii:

  • cheltuieli de exploatare: care reprezinta cheltuilile zilnice ale navei indiferent de modalitatea in care ea este exploatata. In acesta categorie se includ: cheltuilile cu echipajul, cheltuilile de aprovizionare cu piese de schimb, diverse echipamente pentru punte si masina, lubrefianti, etc.
  • cheltuieli specifice fiecarui voiaj - acestea sint cheltuili variabile asociate cu un anumit voiaj si includ: combustibilii, cheltuielile portuare si cheltuielile de tranzitare prin canale.
  • cheltuieli financiare, care acopera plata ratelor scadente si ale dobinzilor aferente, iar acestea sint determinate de modalitatea in care nava a fost cumparata. 
  • cheltuieli de incarcare/descarcare, care reprezinta cheltuilile de incarcare, stivuire si descarcare a marfurilo; acestea au o importanta mai mare in navigatia de linie;
  1. Enumerati elementele de care depind veniturile de exploatare ale navei.

Veniturile de exploatare a navei depind de urmatoarele elemente:

  • capacitatea navei
  • productivitatea navei
  • nivelul navlurilor
  1. Enumerati elementele ce alcatuiesc bugetul de venituri si cheltuieli al unei nave.

Grupa I – veniturile de exploatare

1.     Numar de zile calendaristice ale perioadei de bugetare

2.     Perioadele de Off-Hire

3.     Veniturile brute ale navei

4.     Cheltuielile armatorului

5.     Veniturile nete ale navei

Grupa II – Cheltuielile de exploatare

  1. Cheltuielile cu echipajul
  2. Cheltuielile de reparatii si intretinere
  3. Cheltuielile cu materiale si piese de schimb
  4. Cheltuielile de intretinere a echipajului
  5. Cheltuielile de asigurare
  6. Cheltuielile generate de fransize sau generate de avarii pentru care nu exista asigurare
  7. Cheltuielile de andocare si reclasificare*
  8. Cheltuielile de modificare sau transformare a navelor*
  9. Total partial 1 - Cheltuielile de exploatare
  10. Profitul brut al navei
  11. Cheltuieli generale ale grupului de nave
  12. Cheltuielile administrative
  13. Profitul net al navei

Grupa III – rezultatele financiare

Contul de profit si pierdere


Fluxul de numerar – Cash flow

Dobanda la credite

19

Dobanda la credite

Amortizarea

20

Plata ratelor la credite

Profit-Pierdere

21

Fluxul de numerar (Pozitiv/negativ)

  1. Comentati din cadrul grupei de venituri de exploatare urmatorul element:
  • Numarul de zile calendaristice ale perioadei de bugetare

Numarul de zile calendaristice. De obicei sunt 365 de yile calendaristice, dar daca nava este cumparata in cursul anului bugetul se va intocmi pentru perioada ramasa pana la sfarsitul anului.

  • Perioadele de off-hire

Perioadele de “Off-Hire” pot fi o combinatie a :

perioadelor in care navele nu se afla in exploatare datorita unor probleme tehnice. Pentru o nava moderna bine intretinuta, aceasta perioada trebuie sa fie de maximum 3 zile pe an cu exceptia perioadelor de andocare. Una din indatoririle principale ale comandantului este acela de a se asigura ca aceasta perioada se reduce la minimum



perioadele in care nava nu este angajata. Daca nava este angajata pe baza unor contracte de navlosire pe voiaj aceasta perioada este determinata de starea pietei navlurilor la momentul respectiv

  • Cheltuielile armatorului

Cheltuielile armatorului. Pentru o nava exploatata pe baza unor contracte de navlosire pe timp acestea vor include comisionul de brokeraj si consumurile de combustibil ale navei ce revin armatorului – pot fi generate de pozitionarea initiala a navei si consumurile de combustibil in cayul in care nava este Off-Hire. Pentru o nava exploataa pe baza unor contracte de navlosire pe voiaj acestea sunt considerabile deoarece ele include toate consumurile de combustibil si cheltuielile portuare.

  • Veiturile nete ale navei

Venitul net de exploatare Acesta este de obicei determinat astfel = (Numarul de zile calendaristice – numarul de zile de Off-Hire) Chiria de T/C estimata

  1. Comentati din cadrul grupei de cheltuieli de exploatare urmatorul element:
  • Cheltuielile cu echipajul

Cheltuielile cu echipajul . In aceasta categorie se includ cheltuielile salariale inclusiv cele cu asigurarile medicale si cele referitoare la pregatirea echipajelor. O subsectiune importanta a acetora o consitutie cheltuielile referitoare la schimbul de echipaj. Cheltuielile cu echipajul pot atinge jumatate din cheltuielile de operare. Nivelul cheltuielilor cu echipajul este determinat de doi factori: numarul membrilor de echipaj si diversele cheltuieli directe si indirecte asociate cu angajarea. Numarul membrilor de echipaj de la bordul navelor comerciale a scazut in ultimii ani sub influenta presiunii exercitate de piata navlurilor, inflatiei mari si progresului tehnologic. Numarul membrilor de echipaj a scazut de la aprox. 40 la inceputul anilor 50 la o medie de 28 la inceputul anilor 80, pentru ca la sfirsitul anilor 90 sa ajunga la 17-20. Numarul membrilor de echipaj necesar depinde de regulile pavilionului sub care naviga nava, gradul de automatizare al operatiunilor mecanice si in mod special a motoarelor, mijloacele de manipulare a marfurilor, pregatirea echipajului, necesarul de operatii de intretinere. Reducerea numarului de membrii de echipaj ridica problema sigurantei si posibilitatii echipamentelor electronice de a face fata tuturor cerintelor ce pot sa apara pe mare de-a lungul intregii perioade de exploatare a navei.

  • Cheltuieli de reparatii si intretinere

Cheltuielile de intretinere si reparatii. Acestea sunt impartite in mai multe subcategorii:

corpul exterior al navei

puntile navei

magaziile si capacele magaziilor

echipamentele de incarcare

motorul principal

motoarele auxiliare

spatiile de cazare

puntea de comanda si echipamentele de navigatie

  • Cheltuieli cu materiale si piese de schimb

Cheltuielile cu materiale consumabile si piese de schimb. Toate materialele consumabile inclusiv uleiurile folosite de motoarele navei (deoarece aceste sunt platite aproape intotdeauna de armator) sunt de a semenea elemente importante ale cheltuielilor de exploatare. Ele pot sa ajunga pina la 1/4 din cheltuielile de cheltuielile de exploatare. Cea mai importanta cheltuiala o reprezinta aceea cu lubrefiantii deoarece cea mai mare parte a navelor au motoare diesel si consuma citeva sute de litri de ulei pe zi in timpul marsului. Cheltuielile cu piesele de schimb cresc pe masura ce nava se invecheste.

  • Cheltuieli de intretinere a ehipajului

Cheltuielile de intretinere a echipajului. Acestea include cheltuielile de hrana si toate cheltuielile neserare intretinerii echiajului la bordul navei. Acestea sunt fie subcontractate unei firme specializate, fie se acorda o suma fixa pentru fiecare navigator de la bord, suma ce nu poate fi depasita.

  • Cheltuieli de asigurare

Cheltuielile de asigurare. In aceasta subcategorie se include doar asigurarile H&M (Hull & Machinery) si P&I (Protection & Indemnity). Toate asigurarile suplimentare generate de exploatarea navei intr-o zona de razboi vor fi considerate ca fiind cheltuieli ale armatorului si vor fi trecute la rubrica respectiva (daca este posibil acetea trebuiesc recuperate de la navlositor)

  • Cheltuielile generale de fancize sau generate de avarii pentru care nu exista asigurare

Cheltuieli cu fransizele/generate de avarii pentru care nu exista asigurare. Orice companie de asigurare nu-l despagubeste pe armator pentru orice avarie. In fiecare polita de asigurare exista o nivel sub care asiguratorul nu it despagubeste pe asigurat, iar daca suma depaseste acest nivel asiguratorul va plati mai putin acest nivel. Toate cheltuielile aferente reparatiilor navei ca urmare a unor accidente trebuiesc inscrise intr-un cont special pe debit, iar atunci cand se recupereaza de la asigurator sunt trecute pe credit.

  • Cheltuieli de andocare si reclaficare

Cheltuielile de andocare si reclasificare. Aceste cheltuieli se efectueaza periodic si ele pot fi tratate in doua feluri din punct de vedere al intocmirii bugetelor. Ele pot fi luate in calcul si trecute integral in bugetul pentru anul in care se efectueaza sau pot fi impartite proportional si in buget se trece doar partea aferenta perioadei respective chiar daca nu se efectuaeaza astfel de operatiuni.

  • Cheltuieli de modificare sau transformare a navei

Modificarile structurale ale navei. Din cand in cand se pot face modificari structurale, imbunatatiri sau transformari ale navelor pentru ca ele sa poata fi exploatate mai eficient in viitor sau pentru a indeplini unele cerinte impuse de legislatia internationala. Daca sumele necesare acestor modificari nu sunt semnificative ale pot fi cuprinse in bugetul pentru anul respectiv, insa in situatia in care acestea sunt semnificative ele pot fi impartite pe intreaga periada de exploatare ramasa a navei.

  1. Ce reprezinta cheltuielile de operare?

Cheltuielile de operare reprezinta suma cheltuielilor prezentate la punctele 6 –13 si trebuie urmarit daca in acestea sunt incluse si cheltuielile administrative si cheltuielile generale ale grupului de nave. Cheltuielile de operare pentru perioada de bugetare impartite la numarul zilelor de exploatare constituie cheltuielile zilnice de exploatare si ele sunt folosite in toate calculele de eficienta a voiajelor.

  1. Cum se calculeaza profitul brut al navei?

Profitul brut al navei. El este determinat prin scaderea din venitul net de exploatare a cheltuielilor de exploatare.

  1. Comentati cum se calculeaza cheltuielile generale ale grupului de nave.

Cheltuieli generale ale grupului de nave. Cheltuielile nelegate direct de exploatarea unei nave comerciale, cum ar fi cheltuielile cu superintendentii, cheltuielile medicale si cheltuielile cu telecomunicatiile si acestea sunt impartite la numarul de nave aflate in grupul respectiv.

  1. Comentati cum se calculeaza cheltuielile adiminstrative.

Cheltuilile administrative. Ele sunt compuse din cheltuielile cu chiriile, personalul de la birouri, iar daca nava este exploatata pe baza unui contract de management aici se include si aceste taxe de management. Ele sunt deasemena impartite pentru fiecare nava in functie de capacitatea navei.

  1. Cum se calculeaza profitul net al navei

Profitul net al navei se determina prin scaderea din profutul brut a cheltuielilor de la punctele 16 si 17.

  1. Comentati din cadul grupei de rezultate financiare ale navei urmatoarele elemente:
  • Dobanzile la credite

Dobanzile la credite. Daca nava este cumparata cu prin intermediul unor credite bancare atunci pentru sumele imrumutate se plateste o dobanda.

  • Amortizarea navei

Amortizarea navei. In conformitate cu normele si metodele contabile in vigoare in tara al carei pavilion il poarta nava este permis ca suma investita sa fie recuperata in timp. Suma ce se poate fi trecuta lunar pe cheltuielile firmei este cunoscuta sub numele de amortizare. Cea mai simpla metoda de amortizare este amortizarea liniara a navei pana la o valoare reziduala a navei, de obicei 10% din valoarea navei sau valoarea de fier vechi a navei. Astfel pentru o nava cumparata pentru 20 mliloane $ ce urmeaza a se amortiza in 9 ani, valoarea reziduala se stabileste la 2 milioane $ si rata anuala de amortizare la 2 milioane $. Cheltuielile generate de modificarile semnificative ale navei pot fi de asemenea adaugate la valoarea navei si pot fi amortizate pe pana la expirarea duratei de viata a navei.

  • Cheltuielile anuale per TDW

Lasind la o parte modalitate in care cheltuilile sint impartite intre armator si navlositor, putem defini cheltuilile anuale pe tona deadweight ca fiind raportul dintre suma cheltuielilor de operare, cheltuililor specifice unui voiaj, cheltuielile de incarcare/ descarcare si cheltuilile finaciare la deadweight-ul navei.

  • Fluxul de numerar al unei companii de navigatie – def

Fluxul de numerar al unei companii reprezinta diferenta dintre platile si incasarile efective de-a lungul unei perioade de timp.



1.     Definiti conceptul “calitate”.

este folosit mai mult cand se face referire la performantele manageriale,

implica siguranta,reptabilitate, satisfacerea necesitatilor clientilor,existenta unui produs care sa fie capabil sa-si indeplineasca rolul.

2.     Ce implica “calitatea serviciilor de transport”?

furnizarea unui serviciu prin care marfurile sa se incarce, transporte si livreze in timpul optim programat si in conditii de eficienta maxima , respectand standardele prestabilite .

3.     Enumerati motivele pentru care o firma pote fi obigata sa-si implementeze un sistem al calitatii;

pesonalul

legislatia

reducerea costurilor

perceptia avantajului de marketing

reactia la dezastru

pentru a tine pasul cu competitia

cresterea standardelor cu privire la protectia mediului

4.     Enumerati cele doua moduri prin care se poate imbunatati calitatea in management.

asigurarea calitatii-ansamblul activitatilor prevenire,prin care se urmareste in mod sistematic sa se asigure corectitudinea si eficacitatea activitatilor de planificare organizare, coordonare ,antrenare si tinere sub control,in scopul de a garanta obtinerea de rezultate la nivelul calitativ dorit.

managementul calitatii totale –sistem de management al unei organizatii, centrat pe calitate, bazat pe participarea tuturor membrilor sai, prin care se urmareste asigurarea succesului pe termen lung, prin satisfacerea clientului si obtinerea de avantaje pentru toti membrii organizatiei si pentru societate.

5.     Definiti conceptele:

Codul international de management al sigurantei (Cod ISM )- Codul International de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii sub forma adoptata de catre Adunare, asa cum ar putea fi motificat de catre Organizatie.

Companie - proprietarul navei sau oricare organizatie sau persoana (managerul,agent inchiriere in regim bareboat) care si-a asumat raspunderea pentru operarea navei de la proprietar si a acceptat sa achite toate sarcinile si responsabilitatile impuse prin cod.

Administratie- guvernul statului al carui pavilion nava a fost autorizata sa-l arboreze.

6.     Care este programul de implementare al codului ISM si care au fost motivele care au condus la implementarea sistemelor de management ?

1 iulie 1998-toate navele de pasageri si toate navele cu un tonaj brut de peste 500 TR (tancuri petroliere,nave transport gaze, nave vrachiere, nave de transport marfa de mare viteza)

1 iulie 2002 –toate celelalte nave de transport marfuri si nave de foraj cu un tonaj brut de peste 500 TR

Trecerea la implementarea sistemelor de management :

pierderea vieti omenesti(nava Herald of Free Entreprize si Scandinavian Star)

poluarea mediului (nava Exxon Valdez si Braer)

dezastre materiale (nava Marion)

7.     Care este scopul implementarii Codului International de Management si ce rezolutii s-au adoptat pentru acesta?

scopul-de a prevedea o norma internationala de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii.

Rezolutia A 443 (XI), Prin care a invitat toate guvernele sa ia masurile necesare pentru protectia comandantului navei in exercitarea corespunzatore a responsabilitatilor sale referitoare la siguranta maritima si protectia mediului marin.

Rezolutia A 680(17) ,prin care s-a recunoscut necesitatea unei organizari corespunzatoare a managementului,care sa pemita personalului navigant sa poata asigura si mentine un nivel ridicat al sigurantei si protectiei mediului ambiant .Rezultatul final este determinat de angajarea,competenta,atitudinea si motivatia angajatilor la toate nivelurile.



8.     Care este obiectivul Codului ISM?

garantarea sigurantei pe mare

prevenirea vatamarilor corporale ,pierderea vietii omenesti

evitarea deteliorarii mediului(mediul marin si a proprietatii)

9.     Care sunt obiectivele companiei in domeniul managementului sigurantei?

asigurarea unor practici sigure in exploatarea navei si a unei ambiante de lucru fara pericole

stabilirea de masuri de siguranta impotriva riscurilor identificate

imbunatatirea continua a competentei personalului de la tarm si de la bordul navelor ceea ce priveste managementul sigurantei

10.  Ce trebuie sa asigure sistemul de management ?

respectarea regulilor si reglementarilor obligatorii

luarea in considerare a codurilor aplicabile,a liniilor directoare si standardelor recomandate de oganizatie,administratie, societati de clasificare,organizatii din sector maritim.

11.  Care sunt cerintele functionale pe care trebuie sa le includa un management al sigurantei?

politica in domeniu sigurantei si protectiei mediului

instructiuni si proceduri pentru asigurarea exploatarii in siguranta a navelor si a protectiei mediului marin ,in conformitate cu reglementarile internationale si legislatia statului de pavilion;

niveluri de autoritate definite si linii de comunicatie,care sa permita comunicare intre membrii de la bord si acestia si personalul de la tarm;

proceduri pentru raportarea accidentelor si a noncomformitatilor fata de prevederile acestui cod;

proceduri de pregatire si de interventie pentru a face fata situatiilor de urgenta

proceduri pentru audituri interne si de control al managementului

12.  Comentati care este rolul companiei in legatura cu”politica in domeniul sigurantei si protectiei mediului”

compania trebuie sa stabileasca o politica in domeniu in care sa prezinte modul de realizare a obiectivelor (pct 11)

compania trebuie sa asigure punerea in aplicare si mentinerea acestei politici la toate nivelurile organizatorice, atat la bordul navelor cat si la tarm.



13.  Comentati rolul companiei in legatura cu “responsabilitatea si autoritatea companiei”

in cazul cand nava nu este exploatata de armator , acesta trebuie sa transmita administratiei numele complet si detaliile celui care o exploateaza.

Compania stabileste in scris responsabilitatea,autoritatea si relatiile reciproce cu toate persoanele insarcinate cu conducerea,executarea si verificarea activitatilor legate de siguranta si prevenirea poluarii.

Compania raspunde de asigurarea resurselor adecvate si a suportului corespunzator la tarm ,in scopul de a permite persoanelor desemnate sa-si indeplineasca functiile lor.

14.  Comentati rolul companiei , in legatura cu “persoana desemnata”

pentru garantarea exploatarii in siguranta a navelor si pentru asigurarea legaturii dintre companie si personalul de la bord ,fiecare companiei desemneaza dupa caz persoane care sa aiba accesul la nivelul cel mai inalt al conducerii .

responsabilitatea si autoritatea persoanei trebuie sa includa supravegherea aspectelor de exploatare a navei, legate de siguranta si prevenirea poluarii si sa asigure alocarea resurselor adecvate suportului corespunzator de la tarm.

15.  Comentati rolul companiei in legatura cu “responsabilitatea si autoritatea comandantului”

Compania trebie sa stabileasca in scris responsabilitatea comandantului in legatura cu :

punerea in aplicare a politicii in domeniu sigurantei si al protectiei mediului ;

motivarea echipajului pentru aplicarea acestei politici;

intocmirea ordinelor si instructiunilor corespunzatoare in mod clar si simplu;

verificarea respectarii cerintelor specifice;

analizarea sistemului de management al sigurantei si raportarea deficientelor acestuia directiunii de la tarm;

Compania trebuie sa se asigure ca sistemul de management al sigurantei de la bordul navei ,subliniaza expres autoritatea comandantului, si ca acesta are responsabilitatea de a lua decizii referitoare la siguranta si prevenirea poluarii ,de a cere asistenta companiei, daca este necesar;

16.  Comentati rolul companiei in legatura cu “resursele de personal “

Compania trebuie sa se asigure daca :

cdt. Detine calificarea necesara pentru comanda navei

cdt. Cunoaste perfect sistemul de management al sigurantei companiei

cdt. Beneficiaza de sprijinul necesar pentru executarea in siguranta a sarcinilor sale

fiecare nava dispune de personal navigant calificat si brevetat, avand aptitudinid.p. d. v. medical cerute de prescriptii internationale si nationale.

Personalul nou angajat sau transferat primeste instructiuni pentru executarea sarcinilor legate de siguranta si protectia mediului.

Intregul personal implicat in cadrul sistemului de management al sigurantei are un nivel adecvat de intelegere a regulilor,relementarilor,codurilor, liniilor directoare pertinente.

Sa stabileasca si sa mentina proceduri prin care sa asigure ca personalul navei primeste informatiile relvante privind sistemul demanagement al sigurantei in limba de lucru sau limbile intelese de acesta

Sa se asigure ca membrii personalului navei sunt capabili sa comunice eficient inre ei la executarea sarcinilor

17.  Comentati rolul companiei in legatura cu “elaborarea planurilor pentru operatiunile de la bordul navei”

compania stabileste proceduri de intocmire a planurilor si instructiunilor pentru operatiunile principale la bordul navei privind siguranta si prevenirea poluarii,aceste sarcini se repartizeaza unui personal calificat.

18.  Comentati rolul companiei in legatura cu “pregatirea pentru situatii de urgenta”

stabileste proceduri pentru identificarea si descrierea situatiilor de urgenta ce pot surveni la bordul navelor, precum si masurile ce trebuie luate pentru a face fata situatiilor;

stabileste programe cu exercitii de pregatire a masurilor ce trebuie luate in caz de urgenta;

sistemul de management al sigurantei trebuie sa prevada masuri adecvate , sa faca fata in orice moment, la pericole, accidente, situatii de urgenta ce ar putea surveni la navele sale ;

19.  Comentati rolul companiei in legatura cu “raportarea si analiza nonconformitatilor, a accidentelor si a situatiilor potential periculoase”

sistemul de management al sigurantei trebuie sa includa proceduri prin care sa se asigure ca nonconformitatile, accidentele si situatile potential periculoase sunt raportate companiei si sunt cercetate si analizate in scopul imbunatatirii sigurantei si prevenirii poluarii.

20.  Comentati rolul companiei in legatura cu “intretinerea navei si a echipamentelor sale”

Compania trebuie sa se asigure ca:

inspectiile sunt efectuate la intervale corespunzatoare

orice nonconformitate este raportata impreuna indicarea cauzei posibile, daca aceasta este cunoscuta

sunt luate masuri corective corespunzatoare

aceste activitati sunt consemnate intr-un registru

se intocmesc proceduri pentru identificarea echipamentelor si a instalatiilor tehnice a caror defectare brusca in exploatare poate cauza situatii periculoase.

Sa prevada masuri specifice in scopul cresterii fiabilitatii echipamentelor si instalatiilor respective

Incercarea la intervale de timp regulate a dispozitivelor de rezerva sau a instalatiilor tehnice care nu sunt folosite in permanenta.

21.  Comentati rolul companiei in legatura cu „ documentatiile”

documentele valabile sunt disponibile in toate locurile relevante

modificarile aduse documentelor sunt examinate si aprobate de catre personal autorizat

documentele expirate sunt retrase prompt

documentul folosite in aplicarea sistemului de management al sigurantei pot constitui” manualul de management al sigurantei”

22.  Comentati rolul companiei in legatura cu „verificarea ,examinarea si evaluarea”

compania efectueaza audituri interne pentru a verifica daca activitatile legate de siguranta si prevenirea poluarii sunt in conformitate cu sistemul de management al sigurantei

eventualele actiuni corective se vor lua in conformitate cu procedurile stabilite.

Persoanele care efectueaza auditurile nu trebuie sa faca parte din sectoarele auditate ( functie de marimea companiei).

Rezultatele auditurilor trebuie aduse la cunostinta intregului personal care are responsabilitati in sectorul respectiv.

compania trebuie sa evalueze periodic eficienta sistemului de management al sigurantei, in conformitate cu procedurile prestabilite

Personalul de conducere responsabil al sectorului respectiv trebuie sa ia masuri corective necesare pentru remedierea deficientelor constatate.

23.  Comentati rolul companiei in legatura cu „certificare, verificare si control”

nava va fi exploatata in urma eliberarii unui document de conformitate pentru tipul respectiv de nava.

Documentul de conformitate este eliberat fiecarei companii care indeplineste cerintele codului ISM de catre administratie , sau de catre guvernul tarii care actioneaza in numele administratiei.

Un exemplar al acestui document este pastrat la bordul navei, pentru a putea fi prezentat de catre comandant in vederea verificarii de catre administratie.

Certificatul de management al sigurantei este eliberat de catre administratie , in urma verificarii daca managementul companiei si managementul de la bordul navei sunt in conformitate cu sistemul de management al sigurantei aprobat.

Administratia trebuie sa verifice periodic functionarea corespunzatoare a sistemului de management al sigurantei navei.


TERMENI – CHEIE

1. fiabilitate, reprezinta probabilitatea ca un produs sa functioneze fara defectari , un interval dat, in conditii de utilizare prevazute. 2. sistem al calitatii, reprezinta structura organizatorica, procedurile, procesele si resursele pentru implementarea managementului calitatii. 3. managementul calitatii, reprezinta ansamblul activitatilor functiei generale de management, care determina politica in domeniul calitatii, obiectivele si responsabilitatile si le implementeaza in cadrul sistemului calitatii,prin mijloace cum ar fi planificarea, tinerea sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii. 4. politica in domeniul calitatii, reprezinta directia si intentiile generale ale unei organizatii, in ceea ce priveste calitatea, exprimate oficial de conducerea de varf a acesteia. 5. nonconformitate, se intelege abaterea sau absenta uneia sau mai multe caracteristici de calitate, in raport cu cerintele specificate. 6. asigurarea interna a calitatii, reprezinta activitatile desfasurate pentru a da incredere conducerii intreprinderii ca va fi obtinuta calitatea propusa. 7. asigurarea externa a calitatii , reprezinta activitatile desfasurate in scopul de a da incredere clientilor ca sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute. 8. procedurile sistemului calitatii, reprezinta forma documentatiei de baza, utilizata in cazul implementarii unui sistem al calitatii. 9. procedura, este definita ca reprezentand modalitatea specifica de desfasurare a unei activitati. 10. manualul calitatii, este un document care prezinta politica in domeniul calitatii si descrie sistemul calitatii unei organizatii, servind ca referinta permanenta in implementarea si mentinerea sistemului respectiv. 11. auditul calitatii, reprezinta o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite , daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor. 12. auditul calitatii intern, au ca scop evaluarea actiunilor corective sau de imbunatatire necesare, in cadrul propriei organizatii. 13. auditul calitatii extern, au ca scop principal obtinerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obtinerea calitatii cerute. Ele sunt efectuate si in vedere certificarii sistemului calitatii unei intreprinderi.



1.     Caracteristicile definitorii ale unui manager includ:

dubla profesionalizare( calitati de competenta profesionala + cunostiinte de teoria managementului)

caracter creator pentru al activitatii desfasurate ( 80% situatii inedite)

autoritatea + responsabilitate juridica si morala

suprasolicitarea ( determina continutul si extinderea zilei de munca peste timpul de munca reglementat oficial)

2.     Enumerati calitatile ce trebuie sa le posede un manager si comentati termeni” aptitudini”, „ personalitatea”, „caracter”.

a)     Trasaturi dominante de personalitate.

Personalitatea rezultanta a 4 factori: constitutie si temperament, mediul fizic ( climat ,hrana), mediul social ( tara, familie), obiceiuri si deprinderi acumulate.

Personalitatea este conferita de temperament si resursele energetice (sanatate , vigoare, energie si echilibru, stapanire de sine pentru stabilirea unui climat de munca destins, de a infrunta si solutiona probleme ce apar in procesul managerial.

Aptitudinile ,dubla ipostaza: aptitudini legate de meseria de baza, aptitudini necesare pentru desfasurare muncii de conducere(flerul, intuitie, spontaneitate, capacitate de comunicare, capacitatea si abilitatea de a lua decizii , dorinta de a conduce).

Caracterul ( sinceritate, franchete, sociabilitate, cordialitate, fermitate, integritate, onestitate , perseverenta ,curaj, modestie.

b)     Calitati intelectuale-(inteligenta, capacitatea de a recunoaste, accepta si aplica noul , capacitatea de a gandi clar, operativitatea si trainicia memoriei, vivacitatea imaginatiei, capacitatea de previziune, gandirea practica pentru rezolvarea problemelor curente si gandirea teoretica pentru generalizare si abstractizare.

3.     Enumerati si comentati pe scurt cele 4 „tipurile de manageri”;

a)                     extrovertitii ( persoane deschise lumii exterioare, impetuoase, exteriorizate, predomina endinte obiective.

b)                     echilibratii (persoane meditative dar energice, adaptabile dar cu rezerve, deschisi lumii exterioare dar cenzurate insa prin filtrul introspectiei ,constituie prototipul conducatorului.

c)       introvertitii ( persoane interiorizate, adancite in propria lor lume ,meditative, rezervate, predomina tendinte subiective.

d)       compensatii ( persoane la care tipurile de extravertit si introvertit coexista doar temporar , alternand doar cu o anumita periodicitate. Acestea acumuleaza fapte, observatii, mediteaza asupra lor, trag concluzii, le verifiica, constituie prototipul creatorilor.

4.     Stilul de management este influentat de actiunea unor factori caracteristici, care sunt acestia?

autoritarismul ( grad de concentrare a puterii si modalitatea de adoptare a deciziilor)

directivitatea ( atitudinea managerului in situatii problematice)

relatia dintre manager si subalterni, exprima tipul de relatii

informale promovate in raporturile managerului cu membrii grupului, relatii functie de care se precizeaza structura socio-afectiva a grupului.

orientarea managerului in raport cu problemele subordonatilor ( orientarea si prioritatea pe care o acorda managerul in raport cu interesele si problemele grupului).

metode si tehnici de management utilizate.

5.     Comentati stilul de munca al managerilor:

a) NEGATIV

lipsa interes ,indeplinirea sarcinilor nu reprezinta un scop ci mijlocul de a evita complicatiile

refuza sa dea indrumari, nu il intereseaza problemele subalternilor

urmareste randament minim, lucreaza incet, lozinca” daca nu reuseti din prima renunta”

stinghereste si demoralizeaza, reduce randamentul

b) BIROCRAT

lipsa de interes ,respecta intocmai legile si instructiunile

considera ca disciplina poate fi mentinuta numai prin comportament autoritar, predomina tonul de comanda: nu suporta obiectiile, exprimarea de opinii

executa cu fidelitate dispozitiile date de superiori, desi activ, emite putine idei, se autoapreciaza ca productiv, cunoaste bine rezultatele anterioare ale firmei

aparent este ascultat, este dispretuit de cei care in fata ii aduc elogii. Subalternii ii prezinta deformat realizarile , pentru a evita reprosurile care si asa abunda

c) AUTOCRAT

pune sarcinile de moment inaintea oricaror considerente

nu este interesat de contactele cu oamenii in care nu are incredere, inabusa orice conflict

desi interesat de obtinerea de randament superior, conduce greu, ineficient

climat de anxietate prin care obtine ascultare oarba, fie dezinteres total

d) AUTOCRAT CU BUNAVOINTA

acorda prioritate realizarilor productiei, ambitios, cunoaste problemele firmei este la curent cu metode si tehnici noi de munca

stie sa-i faca pe oameni sa execute fara a-i irita

obtine rezultate bune oriunde ar lucra, se angajeaza total in munca, obtine randament mare

obtine de la subalterni ceea ce doreste cu blandete

e) ALTRUISTUL

suflet caritabil, preocupat de crearea unei atmosfere cordiale, placute, discuta probleme cu personalul din subordine

randament slab chiar din punct de vedere al problemelor umane pe care nu le rezolva niciodata in totalitate.

totala dezorganizare

f) EZITANT, OSCILANT

nu realizeaza randament ridicat desi are aceasta capacitate

il caracterizeaza balansul si ezitarea

ia decizii presat de evenimente

nu face nimic pentru a obtine eficienta doreste sa traiasca fara probleme

dezorienteaza si demobilizeaza

g) PROMOTOR

lucreaza intens ,incita la lucru pe ceilalti, crede in forta exemplului personal

este preocupat de dezvoltarea talentului altora, petrece mult timp in mijlocul personalului, foloseste frecvent delegarea

este preocupat de realizarea de randament sporit propriu si al subalternilor

mobilizeaza la realizarea sarcinilor

creaza o atmosfera de lucru propice afirmarii

h) REALIZATORUL

obiectivul central il constituie organizarea eforturilor colabora

torilor pentru obtinere de rezultate imediate si de perspectiva

cunoaste calitatile fiecarui subaltern, lucreaza diferentiat, este

receptiv la parerile altora, nu respinge idei

imbina interesele individuale cu cele ale membrilor colectivului si ale firmei

fixeaza norme inalte si pretinde randamente ridicate

aplaneaza conflictele






Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Managementul preturilor componenta a managementului strategic
Modelul de Leadership Functional
Managementul european, complex de modele nationale
Proprietatile marfurilor
Analiza strategica si masuri pentru restructurare strategica la farmacia Panaceea S.R.L.
LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI
Conceptul de cultura organizationala
Instruirea tuturor salariaȚilor cu privire la cerinȚele standardelor Și ale smq





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu