Metode noi in analiza calitatii produselor si productiei si posibilitati de aplicare in cadrul firmelor romanesti

Metode noi in analiza calitatii produselor si productiei si posibilitati de aplicare in cadrul firmelor romanesti

Aceste metode au fost preluate de la scoala japoneza si utilizate pe scara larga in Europa dupa 1990, fiind bazate in general pe munca in echipa si pe obtinerea consensului la rezolvarea problemelor legate de imbunatatirea calitatii. Ele sunt prezentate impreuna cu domeniile de aplicare in Tabelul 3.3.:

Tabelul 3.3.

METODE NOI IN ANALIZA CALITATII ECHIPAMENTELOR

a) Metoda diagramei afinitatilor

Este cunoscuta si sub denumirea de metoda Metaplan. Deosebit de important este rolul moderatorului care trebuie sa coordoneze activitatea echipei spre indeplinirea telului propus initial. Aceasta metoda are mai multa suplete decat metoda cauza - efect in rezolvarea problemelor importante din cadrul unei intreprinderi, fiind indicata a se aplica in probleme de imbunatatire a mentenabilitatii, fiabilitatii sau disponibilitatii sistemului.

Originalitatea sa rezida din tehnica comunicarii si a etapelor parcurse:

prezentarea clara si concisa a problemei de rezolvat si formarea unei echipe dispuse sa lucreze pentru rezolvarea ei (din echipa de analiza vor face parte obligatoriu cate un reprezentant al proiectantului, furnizorilor, producatorului, comerciantilor, utilizatorilor, al personalului care asigura reglarea si repararea sistemului, un economist, un psiholog, etc.);

alegerea locului, a datei de desfasurare a seminarului si a moderatorului;

pornind de la problema propusa spre rezolvare, participantii emit idei pe bucati de carton;

ideile sunt colectate, citite de moderator si grupate apoi dupa criteriul "idei similare" pe familii;

acordarea unui nume fiecarei familii si notarea acestor rezultate preliminare;

identificarea legaturilor (relatiilor) posibile dintre acestea;

fiecare participant acorda 3 puncte ideii celei mai importante, 2 puncte celei plasate pe locul 2 si 1 punct celei de pe locul 3;

ierarhizarea importantei acestor familii dupa votarea multipla;

pentru cele mai importante familii, se formeaza echipe alcatuite din 3 - 5 membrii;

identificarea in cadrul acestor echipe a situatiei actuale a familiei de probleme analizata, a evolutiei in viitor, a restrictiilor ce blocheaza aceasta evolutie si emiterea unor solutii concrete pentru eliminarea lor;

prezentarea acestor solutii grupului, discutarea si analiza lor in comun;

alegerea solutiilor optime ce urmeaza a fi imediat implementate;

aplicarea solutiilor, urmarirea rezultatelor obtinute, actiuni corective.

b) Metoda diagramei relatiilor

Se aseamana cu metoda arborelui cauzal, metoda des utilizata in analiza si ingineria valorii.

Consta in punere de mai multe ori a intrebarii 'De ce ?' si acceptarea ca raspunsurile la aceste intrebari sunt cauzele fenomenelor observate. Fiecarei cauze i se pune din nou intrebarea precedenta si se identifica alte cauze particulare ce produc fenomenul respectiv - Figura 3.8.. Metoda continua pana la identificarea cauzelor elementare ce produc fenomenul respectiv.

Practic, fiecare problema generala este divizata in probleme derivate, detaliate apoi in probleme specifice determinate de cauze specifice. Rezolvarea tuturor cauzelor specifice duce la rezolvarea problemelor derivate, si apoi la gasirea solutiei optime pentru problema generala.

PRIMA ETAPA

ETAPA A DOUA A

Fig. 3.8. Diagrama relatiilor

c) Metoda diagramei matriceale

Aceasta metoda permite vizualizarea si analiza relatiilor existente intre evenimentele ce se produc in cadrul procesului, pentru identificarea tuturor caracteristicilor acestora. Ea se deosebeste de metoda matricei simple prin compararea evenimentelor cu criterii, stabilite si evaluate initial, doua cate doua.

Initial se stabilesc ponderi ale importantei pentru criteriile stabilite. Apoi se acorda pentru fiecare eveniment in raport cu fiecare criteriu un coeficient (3 = puternic, 2= mediu, 1= slab), care se inmulteste cu ponderea stabilita initial. Se insumeaza produsele partiale si se obtine cate un punctaj pentru fiecare eveniment. Pe baza acestor punctaje se obtine in final o ierarhizare a evenimentelor, asa cum se prezinta in Tabelul 3.4.:

Tabelul 3.4.

DIAGRAMA MATRICEALA

In urma prelucrarii rezultatelor ordinea de desfasurare a evenimentelor este: Evenimentul 3, Evenimentul 1 si in final Evenimentul 2.

d) Metoda arborelui de posibilitati

Metoda se bazeaza pe centralizarea, analizarea si optimizarea raspunsurile la intrebarile: Cum amelioram?. Este o metoda de analiza a cailor de atingere a unor obiective, utilizata in special in domeniile calitatii totale si mentenantei total productive, considerandu-se ca pentru fiecare problema de rezolvat exista mai multe subprobleme care, arborescent, se pot defalca succesiv si pentru care exista posibilitati de ameliorare.

Pe arbore, fiecare actiune la un anumit nivel devine un obiectiv de realizat la nivelul inferior. Astfel se pot identifica mai usor posibilitatile de ameliorare si se poate stabili efectiv un plan de actiune.

e) Metoda diagramei deciziilor

Este cunoscuta si sub denumirea de programarea proceselor de decizie si are la baza o diagrama schematica de desfasurare a unui proces, pornind de la o situatie petrecuta spre rezolvarea unei situatii viitoare.

La fiecare etapa intermediara trebuie prevazute si rezolvate problemele ce apar. Astfel se castiga timp in derularea procesului de previziune, identificandu-se solutii probabile ce au fost deja aplicate anterior.

f) Metoda diagramei in sageata sau Pert

Se aseamana cu metoda precedenta, analizandu-se desfasurarea unui proces intre o situatie trecuta si una viitoare si identificandu-se actiunile ce trebuiesc realizate efectiv in etapele intermediare.

Factorul care se poate optimiza este factorul timp, deosebit de important in situatii complexe de criza. Aceasta metoda permite optimizarea unei activitati de planificare in timp real si detectarea rapida a intarzierilor ce pot aparea.

g) Metoda analizei factoriale a caderilor

Este o metoda deosebit de complexa care necesita detinerea unor cunostinte solide de statistica matematica si in utilizarea calculatorului. Pe scurt ea consta in determinarea mai multor variabile ce influenteaza calitatea sistemului iar pe baza lor se poate elabora un plan de masuri privind cresterea calitatii, fiabilitatii, mentenabilitatii si a disponibilitatii.

Oricare dintre aceste metode se pot utiliza in analiza calitatii productiei si a produselor, in mentenanta total productiva sau la imbunatatirea fiabilitatii. Arta consta in a alege metoda care asigura eficienta maxima in rezolvarea problemei aparute.

In urma studierii acestor metode au fost identificat domenii importante unde pot fi aplicate concret cu foarte bune rezultate aceste metode, propuse in Tabelul 3.5.:

Tabelul 3.5.

PRINCIPALELE DOMENII DE APLICARE ALE METODELOR IN ANALIZA CALITATII ECHIPAMENTELOR