Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » management
Profitul –element structural al pretului de oferta

Profitul –element structural al pretului de oferta



Profitul –element structural al pretului de oferta

Unul din veniturile care se obtin in cadrul societatii este profitul. Acesta, in sens foarte larg, poate fi privit, ca fiind castigul realizat in forma baneasca de catre cei ce initiaza si organizeaza o activitate economica. Pentru teoreticieni problema care se pune este privitoare la natura profitului, iar pentru agentii economici de a stabili raportul in care se gaseste cu celelalte venituri (salariu, dobanda, renta) si, mai ales, modalitatile prin care se poate asigura maximizarea lui.

Un intreprinzator   poate primi profit din doua motive

- daca este proprietarul unora dintre factorii de productie (echipament, pamant etc.) utilizati de firma obtine profit normal;

- daca vinde bunurile firmei obtinute la un pret mai mare decat costul de productie (costul contabil plus profitul normal) obtine si profit economic.

Cand intreprinzatorul nu poseda nici unul dintre factorii de productie (inchiriaza absolut tot) el nu va obtine profitul normal, iar daca vinde bunurile produse la un pret mai mic decat costul de productie nu va obtine nici un profit economic.



Se poate sesiza ca in structura profitului normal intra atat o remuneratie de munca, cat si una de capital. Remuneratia de munca vizeaza munca de coordonare, conducere a intreprinzatorului; remuneratia de capital vizeaza recompensa (dobanda) capitalului adus firmei de catre intreprinzator sau procurat din alta parte.

In economia de piata, unde se manifesta pentru intreprinzatori permanent incertitudinea cu privire la prezent si viitor, acestia suporta riscul in afaceri, respectiv ca venitul ce provine din vanzarea bunurilor fabricate sa fie mai mic decat costul de productie. In aceste conditii profitul economic este considerat ca rasplata pentru asumarea riscului.

Firmele, chiar in conditiile unor prospectari riguroase a pietelor, nu pot fi niciodata singure in legatura cu evolutia pietelor, a preturilor, a cererii consumatorilor etc. Riscul in afaceri este ceva normal, o componenta a vietii economice. In aceste conditii riscul in afaceri apare sub trei ipostaze, care sunt expuse in continuare.

a) Incertitudini privind conditiile pietei. Un intreprinzator niciodata nu este sigur ca tot ceea ce produce poate sa vanda. Preferintele consumatorilor, orientarile acestora sunt imprevizibile, iar cererea este deosebit de elastica, in functie de veniturile consumatorilor. Este firesc ca intreprinzatorul sa nu detina toate informatiile necesare sau chiar daca le detine acestea nu reflecta in totalitate realitatea.

b) Riscul datorat schimbarilor in tehnologie si implicit concurentei celor care au un avans in domeniu. In epoca contemporana impactul progresului tehnic este urias. O simpla retinere in acest domeniu poate aduce mari prejudicii firmei, iar o politica deschisa de incurajare si promovare a noului poate crea avantaje deosebite si castiguri suplimentare foarte mari.

c) Riscul financiar, juridic si politic. Firmele isi desfasoara activitatea in anumite conditii social-politice determinate, ele trebuie sa respecte legislatia tarii in care functioneaza si se supun oricaror actiuni politice ce vin sa orienteze economia in ansamblul ei. Daca situatia politica si militara dintr-o tara se detelioreaza sau daca apar fenomene politice restrictive la nivel mondial, atunci si activitatea firmelor este afectata sau chiar stopata. De exemplu, in caz de razboi, unele contracte ale firmelor se anuleaza, apar interdictii de export de capital etc., dupa cum dezordinile sociale anuleaza orice efort de prosperitate a firmei.

Daca privim cele trei mari grupe de riscuri este firesc ca profitul intreprinzatorului sa fie privit si considerat ca o compensatie primita de acesta datorita presiunii acestor riscuri. Cu alte cuvinte, profitul economic este rasplata pe care o primeste intreprinzatorul pentru riscul de a pierde capitalul.

Profitul se cuvine intreprinzatorului din mai multe motive:

a) inovatia, reflectata atat prin ideile noi ale intreprinzatorului, dar si prin ideile noi ale altor specialisti pe care intreprinzatorul la obtine, le asimileaza si le pune in practica.

b) managementul, respectiv efortul de conducere care imbina atat cunostintele stiintifice, cat si talent, arta, pricepere.

c) speculatia comerciala, ce se refera la capacitatea intreprinzatorului de a organiza si desfasura o distributie si o vanzare de succes a bunurilor produse;

d) asigurarea contra riscurilor.

Specialistii considera ca primele trei motive pun in evidenta faptul ca profitul este, in primul rand, o plata a muncii intreprinzatorului, la fel de fireasca cum e salariul oricarui lucrator, iar in al doilea rand, avand in vedere ultimul motiv, profitul este si o rasplata a riscului asumat de intreprinzator. Profitul este un venit, care depinde de anumite circumstante favorabile intreprinzatorului. El este prin natura sa aleatoriu, caci el depinde de rezultatele atat de variabile ale intreprinderii datorita imprejurarilor schimbatoare ale societatii.

De aceea, dupa imprejurari, profitul poate exista sau nu, poate fi mai mare sau mai mic.

In concluzie, se poate spune ca profitul se diferentiaza de celelalte venituri. Spre deosebire de salariu, renta, dobanda, el nu are baza contractuala, depinzand de succesul in afaceri si de norocul intreprinzatorului de a nu intalni o concurenta distrugatoare, restrangerii sau limitari legislative.

Alaturi de cele doua mari forme de profit-profitul normal si profitul economic, in practica, unele firme pot obtine si alte categorii de profit:

- profit de monopol, cunoscut si sub denumirea de supraprofit de monopol, care se obtine, de regula de catre firmele care castiga si mentin o pozitie de monopol de piata. Prin manipularea pretului dar si a altor factori, castigul lor este mult mai mare decat in conditii normale, tocmai datorita pozitiei lor de monopol;

- profit neasteptat (windfall profit). Apare ca un profit nesperat, datorita unor conjuncturi ale vietii economice si politice. Producatorii vand la preturi ce nu justifica cresterile in costurile de productie. Un asemenea profit este considerat ca necinstit, constituind de fapt un transfer incorect de bogatie de la cei care platesc pretul ridicat artificial de catre producatori. Desigur, toti intreprinzatorii sunt interesati in a obtine profit, si daca se poate, cat mai mult profit. In cadrul fiecarei firme se determina volumul profitului obtinut intr-o anumita perioada, care este cunoscut si sub denumirea de masa profitului.

Firma trebuie sa aprecieze insa nu numai masa profitului ci si gradul de profitabilitate inregistrat, respectiv gradul de rentabilitate al afacerilor.

Rata profitului, respectiv dimensiunea ei, ofera informatii extrem de utile intreprinzatorului privind mersul afacerilor firmelor intr-o perioada sau alta. Intreprinzatorii au posibilitatea sa efectueze analize asupra activitatilor desfasurate de firme, precum si de a stabili strategii care sa urmareasca maximizarea profitului.

In orizontul scurt de timp profitul economic este maximizat atunci cand venitul marginal egaleaza costul marginal, iar curba costului marginal este in crestere.

In orizontul de timp mediu si lung toti factorii pot fi transferati de la o utilizare la alta si deci, numarul firmelor care produc un bun oarecare se va mari, daca firmele respective obtin profit economic. Daca firmele care produc un bun oarecare inregistreaza pierderi, atunci treptat, ele vor renunta la productie bunului respectiv, iar numarul lor, tot treptat, va descreste. In acelasi timp, nu se vor inregistra schimbari in numarul firmelor care produc un bun in cantitati in care profitul este la nivelul normal, deoarece pentru aceste firme nu exista motivatia nici de a iesi, nici de a intra in ramura.

Daca intr-o ramura oarecare se va inregistra, la un moment dat, o crestere a numarului de firme care produc un anumit bun atunci vom sesiza o modificare a costurilor si a veniturilor tuturor firmelor care produc acel bun. Acesta se datoreaza urmatoarele cauze:

- intrarea in ramura a noilor firme va duce la cresterea ofertei la bunul produs in cadrul ramurii si, in mod firesc, scaderea pretului de vanzare. Venitul mediu ca si venitul marginal ale fiecarei firme vor scadea, deoarece vanzarile se vor face la noile preturi;

- intrarea unui numar insemnat de firme in ramura are ca efect cresterea cererii de factori de productie utilizati pentru producerea bunului respectiv.

Scaderea venitului si cresterea costului vor avea ca efect reducerea profitului firmelor, astfel ca intrarea noilor firme atrase de marimea profitului economic va conduce la reducerea acestui profit. In aceste conditii, motivatia pentru noile firme de a produce bunul respectiv va dispare, dar numai atunci cand profitul economic al fiecarei firme in parte va scadea, in perioada lunga, la zero. Deci, numarul firmelor poate sa creasca intr-o ramura oarecare pana ce profitul economic va scadea sub pragul de echilibru.

Fiecare firma in parte va renunta la a produce un bun, daca nu va obtine profitul normal. In acest caz, firmele vor iesi din ramura sau de pe piata influentand, atat costul cat si venitul, dar in sens invers decat am aratat anterior.

Deci, pentru fiecare firma venitul va creste din cauza reducerii ofertei si, pe aceasta baza a cresterii pretului de vanzare, iar costul va scadea, deoarece cererea de factori va descreste si, implicit se va reduce pretul lor. Asadar, profitul firmelor care vor ramane in ramura va creste si firmele vor continua sa existe, pana ce profitul total al fiecarei firme egaleaza profitul normal.

La dimensionarea profitului, in structura unui pret nou se foloseste rentabilitatea produselor de acelasi fel aflate in fabricatie curenta. In cazul ca produsele se fabrica pentru prima data, se poate folosi rata medie a rentabilitatii firmei. Din multiplicarea acestuia, cu costul noului produs, se ajunge la masa profitului ce se va include in pretul acestuia:

sau: ,

in care:

Pr1 = profitul produsului;

Pr0% = rata profitului produselor de aceeasi fel sau rata medie a rentabilitatii



firmei;

C1 = costul noului produs.

Din antecalcul, cunoscand marimea costului si dimensionand nivelul profitului, se poate ajunge la pretul noului produs, care in forma sa generala are urmatoarea alcatuire:

unde: P1 = pretul noului produs.

Alcatuirea acestei relatii aproximeaza doar nivelul pretului; el este in fapt un pret teoretic, de oferta, stabilit de firma. La acest pret, producatorul isi va pune in vanzare produsul. In functie de cerere si oferta nivelul sau poate ramane  neschimbat sau nu. De cele mai multe ori pretul real efectiv nu corespunde cu pretul teoretic. Numai cand bunul se produce in conditii de monopol, pretul teoretic de oferta devine pret efectiv. Uneori, si preturile fixate de monopoluri sunt supuse pietei concurentiale. Deoarece pretul teoretic, in forma sa generala, a fost determinat prin calcul, nu este unul abstract. El tine seama atat de conditiile productiei, de oferta, cat si de conditiile pietei, ale cererii, fiind verificat in procesul schimbului.

Acumularile banesti reprezinta partea din incasarile banesti (exprimate prin preturi cu ridicata sau de comercializare), care depaseste cheltuielile banesti aferente productiei, prestarilor de servicii sau executarii de lucrari, comercializarii acestora.

Formele de manifestare a acumularilor banesti individualizate distinct in structura preturilor sunt:

a) profitul producatorului;

b) profitul comerciantului.

Dimensionarea acumularilor banesti in structura pretului incheie activitatea decizionala privind preturile. Intre acumularile banesti si pret se manifesta si se realizeaza o legatura directa. Cele doua variabile, pretul si acumularile banesti, se presupun reciproc.

Acumularile banesti fac parte din pret. Pretul unui produs destinat schimbului se stabileste concomitent cu delimitarea profitului si a taxei pe valoarea adaugata, ca impozit indirect in interiorul lui.

Pretul de vanzare este baza de calcul a impozitului indirect.

Raporturile functionale care exprima cantitativ efectele interconditionarii dintre o anumita marja si celelalte in fazele productiei, repartitiei, circulatiei si consumului, determina nivelul diferit al acumularilor banesti cuprinse in preturile produselor si tarifele serviciilor.

Relatiile de dimensionare a profitului in functie de momentul stabilirii acestuia sunt prezentate in continuare:

a) in etapa de fundamentare a pretului de oferta:

Pr0 = Ca  (R0 /100)

PR0 = Ca + Pr0

R0 = (Pr0 / Ca)  100;

b) in etapa de stabilire a pretului pietei (in urma negocierii):

Pr1 = PR1 - Ca

R1 = (Pr1 / Ca)  100;

c) in etapa vanzarii produselor:

Pr2 = PR1 - Cp

R2 = (Pr2 / Cp)  100,

in care:

Pr0,1,2 - profitul din pretul produselor in etapele precizate;

PR 0,1 - pretul cu ridicata in etapele 0,1;

Ca - costul antecalculat pe produs;

Cp - costul postcalculat pe produs;

R 0,1,2 - rata rentabilitatii in etapele precizate.

Asupra ratei profitului inclus in pret influenteaza urmatorii factori:

la nivelul preturilor negociate direct intre agentii economici:

a)        Nivelul si tendintele preturilor libere pe piata interna si externa sub incidenta legitatilor specifice economiei de piata :

cand preturile tind sa creasca (oferta mai mica decat cererea) profitul si rata rentabilitatii pot fi mari;

cand preturile tind sa scada (oferta mai mare decat cererea) profitul si rata rentabilitatii scad;

cand oferta este la nivelul cererii, concurenta influenteaza reducerea preturilor si deci si profitul si rata rentabilitatii;

cand nu exista concurenta, preturile sunt relativ mari.

b)        Orientarea subiectiva a producatorului (a vanzatorului) spre o diferentiere a profitului si ratei rentabilitatii, in functie de strategiile sau metodele de gestiune aplicate pentru produse diferite, piete diferite, intervale de timp diferite, conduce la practicarea preturilor de concurenta.

c)        Promovarea unor produse noi, stimularea productiei acestora prin profituri mai mari decat ale celor invechite, demodate a caror disparitie trebuie declansata la producator prin cointeresare si nu de catre piata prin respingerea lui de catre consumatori, ceea ce ar conduce la pierderi mai mari din partea producatorilor.


Recunoasterea nivelului rentabilitatii diferentiate in raport cu dimensiunile parametrilor tehnico-functionali ai valorilor de intrebuintare ale produselor permite corelarea preturilor cu calitatea produselor.

d)        Gradul de integrare a activitatii de productie in unitati sau sectii proprii ale aceleiasi firme influenteaza distribuirea ratei rentabilitatii in preturile la care circula in interior produsele, semifabricatele;

e)        Presiunea exercitata de impozitele indirecte;

f)         Posibilitatile reale de economisire a resurselor prin costurile de productie ce revin pe unitatea de produs;

g)        Presiunea exercitata de impozitele directe (impozitul pe profit, taxa pe teren, impozit pe salarii, etc.)

la nivelul preturilor stabilite prin negociere, dar avizate de catre Guvern, Ministerul Finantelor, departamente de ramura, prefecturi judetene:

Aceasta fiind o situatie specifica tranzitiei la economia de piata, prilejuieste o justificare a preturilor de oferta, in cadrul careia se accepta aplicarea unei rate a rentabilitatii normale.

pentru preturi dirijate, ca preturi fixe sau limita stabilite direct de catre Guvern, ca nivel propriu-zis, se actioneaza prin:

luarea in calcul a unei rentabilitati normale;

stabilirea de preturi maxime sau minime avand in vedere o rentabilitate limitata sau subventionarea pretului.

Fixarea pretului de vanzare este un element determinant al definirii politicii comerciale si depinde de calitatea clientilor si a preturilor lor, de volumul publicitatii, de serviciile care se vor reduce si, in general de conditiile economice. Preturile fixate pe piata depind in mod esential de urmatoarele:

ramura (bransa) in care se realizeaza produsul

natura produsului

nivelul veniturilor (profitul

Comerciantul are posibilitatea sa adapteze politica pretului in functie de 'elementele monopolului' de care dispune: localizarea geografica, imaginea marcii, prezentarea produsului.

Preturile de vanzare 'en detail' se disting de celelalte preturi prin urmatoarele

extrema varietate;

independenta relativa in raport cu preturile 'de gros' si preturile cu ridicata (industriale);

mare sensibilitate la fluctuatiile conjuncturale

In conditii normale de exploatare, pretul de vanzare, prin nivelul lui, trebuie sa asigure acoperirea:

cumpararilor de marfuri;

cheltuielilor cu accesoriile;

costurilor de distributie;

impozitului colectat;



Demarcatie

Profitul

Costuri variabile

Costuri fixe

T.V.A.

Cheltuieli cu accesoriile

Pret de cumparare fara taxe

Text Box: Pretul de vanzare initialText Box: Pretul de vanzare real

Fig. nr. 2.1. Structura pretului de vanzare si relatiile pe care le genereaza

Pe de alta parte, in optica comerciala pretul de vanzare se poate exprima sub doua forme:

pretul de vanzare initial (sau teoretic) - cel indicat pe eticheta;

pretul de vanzare real, la care produsul este vandut.

Acesta din urma poate fi inferior pretului de vanzare initial, deci se aplica o scadere a pretului numita demarcatie.

Pretul de vanzare initial nu este un pret scontat. Din punct de vedere al determinarii rezultatelor, pretul de vanzare real are o veritabila semnificatie, caci vanzarile sunt compatibile sub aceasta baza.

- Pretul de cumparare fara taxe - toate elementele cuprinse in pretul de cumparare sunt fara taxe.

- Cheltuieli cu accesoriile - reprezinta suma varsata de comerciant intermediarilor pentru transportul si tranzitul marfurilor. Ele pot sa includa si diverse cheltuieli facturate de furnizori, cum ar fi cheltuielile cu ambalajele si de conditionare. Aceste cheltuieli sunt exprimate hors taxe (fara taxe).

T.V.A. - este un impozit care intra in totalitate in pretul de vanzare si care, in ultima instanta, este suportat de consumator. T.V.A. incorporata este egala cu pretul de vanzare al produsului fara taxe la care se aplica o cota de T.V.A.

Costuri cu distributia - sunt cheltuieli angajate de comerciant pentru asigurarea functionarii intreprinderii: cheltuieli cu personalul, cheltuieli de intretinere, de asigurare, de transport.

Demarcatia - cheltuieli cu reclame, expozitii - pentru a se alinia concurentei. Ele pot sa se realizeze pentru a lichida stocurile de marfuri vechi si demodate.

Profitul - este elementul 'motor' al intreprinzatorului si expresia rezultatului activitatii comerciale.

Calculul marjei depinde de nivelul pretului de vanzare retinut ca baza de referinta si a elementelor lui. Marja este egala cu pretul de vanzare minus pretul angajat de comerciant.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Conducerea unei sedinte
PROIECTMANAGEMENTUL RESURSELOR FINANCIARE - ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI LA NIVEL MICRO/MACRO ECONOMIC
Intreprinderea industriala - obiect al conducerii productiei
NEVOILE ECHIPEI - MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI
Instruirea tuturor salariaȚilor cu privire la cerinȚele standardelor Și ale smq
Managementul calitatii totale
Subsistemul tehnologic sst
Metode de urmarire si control a dinamicii stocurilor




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu