Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » marketing
Cererea - Aplicatii si studii de caz

Cererea - Aplicatii si studii de caz



Cererea - Aplicatii si studii de caz

Aplicatia nr. 1 – Determinarea curbei cererii unui consumator individual

Presupunem un consumator a carui functie de utilitate referitoare la doua bunuri este U=x1x2 . Consumatorul dispune de un venit V pe care-l foloseste integral pentru achizitionarea bunurilor “1“ si “2“, al caror pret este p1 si respectiv p2. Sa se determine functiile consumatorului pentru cele doua bunuri.

Rezolvare

Problema consumatorului va fi:



Lagrangeanul atasat problemei este:

L(x1,x2,l) = x1x2 + l(V - p1x1 - p2x2)

Anuland derivatele partiale ale lui L in raport cu x1 , x2 si obtinem sistemul:

0020

Rezolvand sistemul de mai sus gasim:

Cele doua relatii reprezinta functiile cererii pentru bunurile “1“ si “2“. In acest caz, cererea pentru fiecare bun depinde doar de venit si pretul sau si nu depinde de pretul celuilalt bun. Acest lucru se datoreaza formei particulare a functiei de utilitate.

Aplicatia nr. 2 – Evidentierea factorilor de influenta ai cererii

Fie un consumator oarecare pentru care functia de utilitate referitoare la doua bunuri este:

U = (x1-10)(x2-2).

Vom presupune ca venitul acestuia ii permite sa achizitioneze cel putin 10 unitati din bunul “1” si cel putin 2 unitati din bunul “2”.

Se cer urmatoarele:

a)   interpretati din punct de vedere economic functia de utilitate;

b)   reprezentati grafic alura curbelor de indiferenta si demonstrati ca echilibrul consumatorului este totdeauna standard;

c)   presupunand ca initial consumatorul dispune de un venit V = 100 u.m., iar preturile celor doua bunuri sunt: p1 = 2 u.m. si p2 = 5 u.m., determinati punctul de echilibru al consumatorului si nivelul de satisfactie atins;

d)   daca V creste la 200 u.m. si p1 = 3 u.m., p2 = 6 u.m. sa se determine noul punct de echilibru si cresterea sau descresterea nivelului utilitatii consumatorului;

e)   calculati functiile cererii consumatorului pentru cele doua bunuri si enuntati proprietatile acestora;

f)    daca presupunem ca V = 300 u.m. si preturile sunt p1 = 10 u.m. si p2 = 20 u.m., se cere sa se determine cantitatile consumate in aceasta situatie si structura cheltuielilor consumatorului. Calculati nivelul utilitatii in acest caz;

g)   pretul p1 creste cu 1,2% fata de situatia anterioara si p2 creste cu 1,8%. Calculati cresterea indicelui general al preturilor celor doua bunuri ;

h)   consumatorul obtine o compensatie a venitului sau nominal egala cu cresterea indicelui general al preturilor. Determinati in acest caz nivelul venitului sau si noile preturi ale produselor ;

i)    calculati in acest caz noile valori ale cererii pentru bunurile x1 si x2; comentati variatiile inregistrate si verificati daca nivelul utilitatii s-a modificat sau nu ;

j)    calculati elasticitatea cererii pentru cele doua bunuri comparand cererea dupa majorarea preturilor cu cea initiala si comentati rezultatele obtinute ;

k)   calculati efectul total, efectul de substitutie si efectul de venit in cazul modificarii preturilor bunurilor fata de situatia initiala (descrisa la punctul f).

Rezolvare

a) Deoarece utilitatea nu poate fi negativa se impune

Daca U=0 si cantitatile x1=10, x2=2 pot fi interpretate ca fiind ratia minima de subzistenta pentru consumator.

b) Din U=(x1-10)(x2-2) deducem .

Deoarece Tx1=10 este asimptota verticala la graficul functiei de utilitate.

Cum Tx2=2 este asimptota orizontala la graficul functiei de utilitate.

Reprezentarea grafica a functiei de utilitate pentru diferitele valori ale lui U este prezentata in figura nr. 1.18.

Deoarece rata marginala de substitutie descreste de la + la 0, si datorita convexitatii curbelor de indiferenta, putem spune ca echilibrul consumatorului este de tip standard, optimul obtinandu-se din egalarea ratei marginale de substitutie cu raportul preturilor.


Figura nr. 1.18: Reprezentarea grafica a functiei de utilitate

U=(x1-10)(x2-2) pentru diferitele valori ale lui U(U0,U1,U2).

In punctul de optim vom avea:

,

unde: f1 - utilitatea marginala a bunului 1;

f2 - utilitatea marginala a bunului 2;

- rata marginala de substitutie dintre cele doua bunuri.

c) Se tine cont de restrictia bugetara: V=p1x1+p2x2.

Astfel, problema consumatorului devine:

Lagrangeanul asociat problemei va fi:

.

Derivand in raport cu x1, x2 si l obtinem:

cantitatile consumate la echilibru.

In acest caz utilitatea consumatorului va fi:

U = 122,5.

d) Rezolvand problema precedenta pentru V = 200 u.m., p1=3 u.m. si p2=6 u.m., rezulta:

.

Daca pretul creste mai mult decat venitul, este posibil ca cererea sa scada, dar depinde de ponderea pe care o are produsul respectiv in consum.

In cazul dat, cresterea preturilor este concomitenta cu cresterea veniturilor, dar cresterea veniturilor este mai mare, deci satisfactia consumatorului creste.

e) Curba cererii pentru un bun se obtine rezolvand problema

pentru cazul general.

Lagrangeanul atasat va fi:

Anuland derivatele partiale ale lui L in raport cu x1 , x2 si obtinem sistemul:

.

Cele doua relatii reprezinta curbele cererii individuale pentru bunurile 1 si 2. Analiza acestora permite evidentierea urmatoarelor proprietati:

curbele cererii depind de preturi si venit. Cum cererea pentru ambele bunuri creste o data cu venitul, deducem ca cele doua bunuri pot fi considerate bunuri “normale”;

intrucat cererea scade cand pretul bunurilor creste (p1 si p2 se gasesc la numitorul functiilor cererii) deducem ca cele doua bunuri sunt bunuri “tipice”;

cum cererea pentru bunul 1 scade cand p2 creste (si invers), rezulta ca bunurile 1 si 2 sunt complementare (acest fapt putea fi observat analizand si graficul din figura nr. 1.18., caci curbele de indiferenta admit asimptote si nu intersecteaza axele de coordonate).

f) Tinand cont de:

V = 300 u.m. ; p1= 10 u.m.; p2 = 20u.m. cantitatile consumate la echilibru si U0 = 32.

Cheltuiala pentru x1 va fi u.m., iar pentru x2 u.m., iar structura cheltuielilor pentru V=300 va fi:

g) Calculul cresterii indicelui general al preturilor pentru consumatorul considerat se poate face utilizand relatia:

,

unde: ki - ponderea fiecarui produs in structura consumului;

Ipi - modificarea pretului fiecarui bun “i”;

- modificarea indicelui general al preturilor;

Acelasi rezultat se va obtine utilizand relatia:

,

unde: - preturile modificate;

- preturile initiale;

- cantitatile consumate in perioada de baza sau la momentul de referinta.

Aplicand relatiile prezentate la datele problemei rezulta:

sau:

h) Noile valori ale preturilor si venitului necesar vor fi:

;

;

V’ = (1 + 0,0144)  300 = 304,32.

Rezulta ca, in cazul cresterii preturilor cu 1,2% si, respectiv 1,8%, venitul consumatorului va trebui sa creasca cu 1,44%, adica cu 4,32 u.m. pentru ca satisfactia consumatorului sa ramana neschimbata.

i) Calculul noilor valori ale cererii:

;

U =(x1-10)(x2-2)=(18,024 – 10)(5,99 – 2) = 8,0243,99 = 31,99 32

si, deci, cantitatile consumate si utilitatea, practic, nu se schimba.

Intrucat pretul bunului 1 creste, in mod normal cererea (consumul) la echilibru ar trebui sa scada. Cresterea venitului nominal actioneaza in sens invers si, deci, scaderea potentiala a cererii ca urmare a cresterii pretului este compensata de cresterea venitului. Acelasi lucru se intampla si in cazul bunului 2. Evident, in acest caz, se ignora efectul modificarii pretului unui bun asupra cantitatii cerute din celalalt bun. Datorita faptului ca, in cazul dat, utilitatea nu se schimba, rezulta ca se justifica rolul indicelui preturilor in negocierile salariale. Astfel, daca salariul nominal creste mai mult decat indicele preturilor, satisfactia consumatorului creste datorita cresterii puterii sale de cumparare si invers.

Observatie: in acest caz este vorba de un indice individual al preturilor intrucat a fost construit luand in considerare o singura functie de utilitate (cea a consumatorului considerat).

j) Pentru calculul coeficientilor de elasticitate vom folosi relatiile:

,

unde: Edcp - coeficientul de elasticitate directa cerere-pret;

DC - modificarea cererii (DC = C1 - C0

C0 - cererea initiala;

Dp - modificarea pretului (Dp = p1 - p0

p0 - pretul initial.

,

unde: EicpAB - coeficientul de elasticitate indirecta cerere-pret;

DCA - modificarea cererii pentru bunul A (DCA = CA1 - CA0

CA0 - cererea initiala pentru bunul A;

DpB - modificarea pretului bunului B (DpB = pB1 - pB0

pB0 - pretul initial al bunului B.

,

unde: Edcv - coeficientul de elasticitate directa cerere-venit;

DV - modificarea venitului (DV = V1 – V0

V0 - venitul initial.

Pentru a calcula coeficientii de elasticitate, va trebui sa determinam modificarea cererii fiecarui bun in raport de pretul sau, pretul celuilalt bun si de modificarea venitului.

Modificarea cererii pentru bunul 1 cand se modifica pretul sau este:

Modificarea cererii pentru bunul 1 cand se modifica pretul bunului 2 este:

Modificarea cererii pentru bunul 1 cand se modifica venitul consumatorului este:

.

Pentru bunul “1” rezulta coeficientii de elasticitate:

;

;

.

In cazul bunului “2” avem:



Modificarea cererii pentru bunul 2 cand se modifica pretul sau este:

Modificarea cererii pentru bunul 2 cand se modifica pretul bunului 1 este:

Modificarea cererii pentru bunul 2 cand se modifica venitul consumatorului este:

.

Pentru bunul “2” rezulta coeficientii de elasticitate:

;

;

.

Prezentarea sintetica a coeficientilor de elasticitate si caracterizarea bunurilor in functie de acestia se gaseste in tabelul nr. 1.2.

Tabelul nr.1.2.

Coeficientii de elasticitate si caracterizarea bunurilor

Coeficientul

de elasticitate

Valoarea

pentru x1

Caracterizarea

bunului “1”

Valoarea

pentru x2

Caracterizarea

bunului “2”

Edcp

bun tipic

bun tipic

Eicp

bun complementar

cu x2

bun complementar

cu x1

Edcv

bun normal

bun superior

sau de lux

k) Efectul total al modificarii pretului bunului “1” care creste cu 1,2% va fi:

ET1 = Cx1(10,12;20;300) - Cx1(10;20;300) = 17,84 - 18 = -0,16.

Deci, cresterea pretului bunului '1' cu 1,2% determina scaderea cererii cu 0,16 u.m. sau cu:

.

Rezulta ca, datorita faptului ca cererea pentru bunul '1' este slab elastica (), scaderea procentuala a cererii este mai mica decat cresterea procentuala a pretului. In acest caz, utilitatea individului devine:

U = (x1 –10)  (x2 – 2) = (17,84 – 10)  (6 – 2) = 31,36.

Deci, cresterea pretului bunului '1' cu 1,2% determina reducerea utilitatii cu:

.

Grafic, situatia se prezinta ca in figura nr. 1.19.

Figura 1.19: Efectul total, efectul de substitutie si efectul de venit in

cazul modificarii pretului bunului “1”.

.

Ecuatia curbei de indiferenta de nivel U=32 va fi:

.

Se stie ca in punctul P panta dreptei LM este egala (in valoare absoluta) cu raportul preturilor celor doua bunuri, deci .

Acelasi lucru este valabil si pentru dreapta fictiva CC' in punctul de echilibru fictiv Q.

.

Deci:

Studiem acum efectul cresterii pretului bunului “2” cu 1,8%. Efectul total al cresterii pretului bunului “2” cu 1,8% va fi:

ET2 =

Deci, cresterea pretului bunului cu 1,8% determina reducerea cantitatii cerute din x2 cu 0,09 u.m. sau cu .

Rezulta ca, datorita faptului ca cererea pentru bunul '2' este slab elastica in raport cu pretul , scaderea procentuala a cererii este mai mica decat cresterea procentuala a pretului (1,5% fata de 1,8%). In acest caz, utilitatea individului devine:

U = (18 – 10)  (5,91 – 2) = 31,28.

Deci, cresterea pretului bunului “2” cu 1,8% determina reducerea utilitatii cu.

Grafic, situatia se prezinta ca in figura nr. 1.20.


Figura 1.20: Efectul total, efectul de substitutie si efectul de venit in

cazul modificarii pretului bunului “2”.

.

Deci:

Aplicatia nr. 3 – Determinarea curbei consum-venit si caracterizarea bunurilor

Fie un consumator a carui functie de utilitate relativa la doua bunuri 1si 2 este:

U(x1, x2)=x1(x2+3),

unde x1 si x2 desemneaza cantitatile consumate din cele doua bunuri al caror pret este presupus egal cu unitatea (p1 = p2 =1).

a) Reprezentati grafic curba consum-venit.

b) Deteminati ecuatiile curbelor lui Engel pentru cele doua bunuri si pe baza lor caracterizati-le.

Rezolvare

a) Curba consum venit este locul geometric al punctelelor de echilibru succesiv atunci cand venitul consumatorului se modifica. O curba de indiferenta corespunde unui nivel de utilitate pozitiv U si, deci:

U = x1(x2+3) T x2 =

Aceste curbe de indiferenta au ca asimptota verticala x1=0 si ca asimptota orizontala x2= -3. Cum in spatiul celor doua bunuri nu vom retine decat solutiile situate in primul cadran va rezulta o situatie speciala, curbele de indiferenta intersectand axa orizontala.

Dreapta bugetului consumatorlui va avea ecuatia V = x1+ x2 si deci panta sa va fi

Notam cu RMS21 rata marginala de substitutie a bunului 2 cu bunul 1. Rata marginala de substitutie va fi gala cu panta curbei de indiferenta in punctul considerat ( in valoare absoluta).

Fie A si B punctele in care dreapta bugetului taie axele de coordonate (AIOx1). Doua cazuri sunt posibile:

a1) - Presupunem RMS21 >1 in punctul A (figura nr. 1.21.).


Figura nr 1.21: Echilibrul consumatorului in cazul RMS > 1 in punctul A.

Tinand cont de conditia x2 nivelul maxim al utilitatii va fi atins in punctul A, adica x1= V si x2=0.

In punctul A vom avea:

RMS21= ==

Cum RMS21 > T >1 si, deci: V < 3

a2) Presupunem RMS21 in punctul A T V

Vom avea in acest caz o solutie traditionala (figura nr. 1.22.). Punctul de optim al consumatorului se va afla in punctul de tangenta al dreptei bugetului la o curba de indiferenta (punctul E).


Figura nr.1.22: Echilibrul consumatorului in cazul RMS21 1 in punctul A.

Deci, vom avea:

RMS21==1 T x2 = x1 - 3.



Utilizand restrictia bugetara:

V= x1+x2 T x1 = V-x2 T 1= x2 =

si

x2= V-x1 T = 1 V-x1+3 = x1 x1= .

Rezulta:

V = 2x1 - 3 = 2x2+3.

Ecuatia curbei consum-venit se scrie, deci:

x2 = x1-3 pentru V

Pentru V < 3 aceasta curba se confunda cu segmentul 0 x1 3; x2= 0 (figura nr. 1.23.).


Figura nr. 1.23: Curba consum - venit.

b) Avem:

x1=

x2=

ceea ce conduce la curbele lui Engel reprezentate in figurile nr. 1.24. si 1.25.


Figura nr. 1.24: Curba lui Engel pentru bunul 1.


Figura nr. 1.25: Curba lui Engel pentru bunul 2.

Este natural sa consideram bunul 1 ca un bun prioritar si bunul 2 ca un bun superior sau de lux, deoarece consumatorul consacra intrgul sau venit bunului x1 pentru un nivel redus al venitului V si nu achizitioneaza bunul x2 decat daca venitul este V > 3.

Se poate verifica faptul ca bunurile respecta aceste clasificari calculand coeficientii de elasticitate cerere -venit:

Edcvx1 = - bun prioritar (normal),

Edcvx2 = - bun superior (de lux).

Aplicatia nr. 4 – Determinarea curbelor lui Engel

Un consumator poate achizitiona doua bunuri in cantitatile x1 si x2. Pretul unitar al celor doua bunuri este p1=3 si p2=2. Preferintele consumatorului sunt reprezentate prin functia de utilitate:

U(x1,x2)= (x1+4)(x1+x2) cu x1 0; x2

a) Reprezentati grafic o curba de indiferenta ce corespunde lui U > 0.

b) Determinati cantitatea consumata din fiecare bun in functie de venitul V al consumatorului.

c) Reprezentati curbele lui Engel relative la cele doua bunuri, in acelasi grafic, si caracterizati bunurile pe baza acestora.

Rezolvare

a) Curba de indiferenta ce corespunde nivelului de utilitate U va avea ecuatia:

(x1+4)(x1+x2) = U T x2=

f‘(x1) =

f”(x1) = .

Obsevam ca aceasta curba de indiferenta este descrescatoare si convexa. Ea taie axa Ox2 in x2= si axa Ox1 in x1= - 2 +.

In mod normal curba de indiferenta are ca asimptota verticala x1= -4 si ca asimptota oblica y = -x1 (figura nr. 1.26.).


Figura nr. 1.26: Curba de indiferenta ce corespunde lui U > 0.

b) Restrictia bugetara se scrie:

V = 3x1 + 2x2.

Intrucat curbele de indiferenta intersecteaza axele de coordonate, 3 cazuri sunt posibile:

b1) x1 = 0, x2 > 0 T x2 = .

In acest caz punctul de optim se afla pe axa Ox2 in punctul A conform graficului din figura nr. 1.27.


Figura nr. 1.27: Echilibrul consumatorului in cazul x1 = 0, x2 > 0.

In acest caz, in punctul A, rata marginala de substitutie a bunului 2 cu 1 (egala cu panta curbei de indiferenta in valoare absoluta) este mai mica decat panta dreptei bugetului rezultand:

RMS21 < (raportul preturilor).

Cum:

RMS21= =

avem in punctul A:

T V < 4.

b2) x1 >0; x2 = 0 T x1 = si deci punctul de optim se va afla in B conform figurii nr. 1.28.


Figura nr. 1.28: Echilibrul consumatorului in cazul x1 > 0, x2 = 0.

In acest caz trebuie sa avem:

RMS21 > in punctul B T T V >12

b3) x1>0; x2>0.

Consumul optim este definit in acest caz de:

si

ceea ce ne conduce la:

In acest caz, vom avea:

RMS21 in punctul A T V

RMS21 in punctul B T V (figura nr. 1.29.).

Rezumand cele trei cazuri avem:

x1 = 0; x2 = daca V<4;

x1 = daca VI



x1 = si x2 = 0 daca V > 12.


Figura nr. 1.29: Echilibrul consumatorului in cazul x1 > 0, x2 > 0.

c) Curbele lui Engel vor aparea, deci, ca in figura nr. 1.30.

Bunul 1 este un bun normal deoarece consumul sau creste pe masura ce venitul creste(totusi el este consumat numai daca venitul este mai mare decat 4 u.m.)

Bunul 2, din contra, este consumat pentru venituri reduse, V < 4, apoi el este in mod progresiv inlocuit cu bunul 1. Consumul sau scade pentru venituri cuprinse intre 4 si 12 u.m. Este vorba deci de un bun inferior. Pentru venituri mai mari ca 12 consumul sau este abandonat.


Figura nr. 1.30: Curbele lui Engel pentru bunurile 1 si 2.

Aplicatia nr. 5 – Determinarea curbei consum-pret

Consideram ca un consumator a carui functie de utilitate relativa la doua bunuri este:

U(x1,x2) =

unde x1 si x2 reprezinta cantitatile consumate din bunurile 1 si 2.

a) Reprezentati grafic curba de indiferenta ce corespunde unui nivel de utilitate U >0.

b) Fie p2 pretul celui de al doilea bun si V venitul consumatorului. Determinati si reprezentati grafic in planul x1Ox2 locul geometric al punctelor de echilibru ale consumatorului atunci cand p2 se modifica, presupunand pretul bunului 1 egal cu unitatea p1 = 1.

Rezolvare

a) Curba de indiferenta va avea ecuatia:

= U T x2 =

Se observa ca aceasta curba este descescatoare si convexa. Rata marginala de substitutie a bunului 2 cu bunul 1 este descrescatoare( atunci cand x1 creste si cand x2 descreste de-a lungul curbei de indiferenta).

Ea admite o asimptota verticala x1 = 2U si o asimptota orizontala x2 = U (figura nr. 1.31.).


Figura nr. 1.31: Curba de indiferenta ce corespunde lui U > 0.

b) Vectorul consumului optimal verifica conditia de egalitate a ratei marginale de substitutie cu raportul preturilor si restrictia bugetara, deci:

,

unde RMS21 reprezinta rata marginala de substitutie a bunului 2 cu bunul 1.

RMS21 == .

Deci:

= T p2 =

de unde, inlocuind in restrictia bugetara:

x1 + = V x2 = ,

care reprezinta curba consum-pret ceruta.

Aceasta curba este definita pentru x1< V (conform restrictiei bugetare si conditiei x2>0).

Daca notam x2 = g(x1) T g’(x1) = >0; g”= > 0.

Curba consum-pret este deci crescatoare si convexa. Aceasta curba trece prin originea axelor de coordonate si admite o asimptota verticala x1=2V (figura nr. 1.32.).


Figura nr.1.32: Curba consum pret pentru trei valori diferite ale preturilor

Aplicatia nr. 6 – Determinarea efectului modificarii preturilor asupra cererii

Un consumator consacra intregul sau venit V pentru achizitionarea a doua bunuri x1 si x2 ale caror preturi sunt p1 si p2.

Preferintele sale sunt reprezentate prin functia de utilitate:

U(x1,x2) = x1(x2-1),

cu x1 ; x2 (x1 si x2 reprezentand cantitatile consumate din bunurile 1 si 2).

a) Determinati ecuatiile functiilor cererii pentru cele 2 bunuri presupunand V > p2.

b) Consideram o situatie initiala in care p1 = p2 = 1 si V = 3 si o situatie finala in care p1 = 1, p2 = 2, V= 3. Care sunt cantitatile de bunuri cumparate de consumator in situatia initiala si in situatia finala, la echilibru.

c) Descompuneti trecerea de la situatia initiala la cea finala distingand efectul de substitutie si efectul de venit. Comentati rezultatele si ilustratile grafic.

Rezolvare

a) Consumatorul alege x1 si x2 de o asemenea maniera incat U sa fie maxima respectand restrictia bugetara. Curbele de indiferenta neintersectand axele de coordonate, solutia optima se va obtine fie egaland rata marginala de substitutie cu raportul preturilor si tinand cont de restrictia bugetara, fie aplicand metoda multiplicatorului lui Lagrange ceea ce este acelasi lucru (metodele sunt echivalente).

Problema consumatorului se scrie, deci:

Lagrangeanul atasat problemei este:

L(x1;x2;l)= x1(x2-1) + l(V-p1x1-p2v2)

Anuland derivatele partiale ale lui L in raport cu x1 , x2 si obtinem sistemul:

Din primele doua ecuatii rezulta:

si inlocuind in ecuatia a treia rezulta

2p1x1+p2=V T x1=; x2=

care reprezinta functiile cererii consumatorului pentru bunurile 1 si 2.

b) Inlocuind in aceste relatii preturile si veniturile din situatia initiala si din situatia finala vom gasi:

- in situatia initiala:

x1=1, x2=2, U=1;

- in situatia finala:

x1=, x2=, U=.

Se observa ca dublarea pretului la cel de-al doilea bun determina reducerea consumului (cererii) pentru ambele bunuri ca si o reducere a utilitatii consumatorului.

c) Pentru a pune in evidenta efectul de substitutie si efectul de venit in cazul ambelor bunuri vom considera o situatie intermediara presupunand ca individul va primi o compensatie a venitului sau astfel incat daca p1=1, p2=2 nivelul utilitatii sa nu se schimbe fata de situatia initiala. Vom avea, deci:

T T x1=, x2=1+.

Efectul de substitutie va coincide cu trecerea de la situatia initiala la cea intermediara, iar efectul de venit cu trecerea dela situatia intermediara la cea finala.

Efectul de substitutie:

Efectul de venit:

Efectul de substitutie reduce consumul pentru bunul 2 al carui pret a crescut si creste consumul din bunul 1 cu care se face substituirea. Cum bunurile 1 si 2 sunt bunuri normale, cresterea lui p2 va reduce consumul pentru aceste bunuri ca urmare a efectului de venit.

Pentru bunul 2 efectul de venit si cel de substitutie se cumuleaza si consumul scade in timp ce pentru bunul 1 efectul de venit este mai important acoperind efectul de substitutie, ceea ce face ca in final consumul si din acest bun sa scada (figura nr. 1.33.).

Efectul de venit va fi EV = E”-E’.

Efectul de substitutie va fi ES = E - E”.

In figura nr. 1.33. dreptele 0 si 1 corespund dreptei bugetului consumatorului in situatia initiala si situatia finala si punctele E si combinatiilor optime in cele doua situatii. Punctul corespunde situatiei intermediare. El se situeaza pe curba de indiferenta initiala care trece prin E si in panta dreptei bugetului este egala cu noul raport al preturilor , adica panta dreptei 1. Punctul va fi ales de consumator daca sporirea lui p2 va fi insotita de o crestere a venitului care va deplasa dreapta bugetului din pozitia 0 in pozitia 2 si nu in pozitia 1. In punctul cheltuielile consumatorului, calculate pe baza noilor preturi, vor fi:

p1x1+p2x2 = .


Figura nr. 1.33: Efectul de substitutie si efectul de venit ca urmare a

cresterii pretului bunului 2.

Pentru a atinge este deci necesara o crestere a venitului consumatorului cu:

V=

Cum aceasta nu se realizeaza, satisfactia consumatorului scade ca urmarea cresterii lui p2. Punctul va fi deci situat pe o curba de indiferenta de un nivel inferior situatiei initiale.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Distributia fizica (logistica)
Startegii de timing privind intrarea pe pietele internationale
Cererea in agroturism
STRATEGII DE POZITIONARE PE PIETELE EXTERNE TINTA - INDUSTRIA TUTUNULUI
Promovarea vanzarilor
Structuri in reteaua agroturistica teritoriala
Plan de comunicatie promotionala - delicious chocolate
OBIECTIVELE MARKETINGULUI




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu