Politica de distributie in marketingul - International

Politica de distributie in marketingul

International

Problematica acestui capital trateaza rolul, locul si modalitatile in care distributia internationala se integreaza in instrumentarul de marketing pentru a desavarsi procesele de penetrare si prelucrare a pietelor externe de catre agentii economici ce se internationalizeaza.

Cititorul va avea posibilitatea:

sa cunoasca obiectivele ce se cer realizate in politica de distribute in marketingul international;

sa poata departaja componentele politicii de distribute ale intreprinderii ce se adreseaza cu produsele si serviciile sale pietei internationale;

sa cunoasca semnificatia complexa a canalului de distributie si sa desluseasca rolul sau in mecanismul distributei internationale;

sa ia cunostinta cu reteaua de distributie a marfurilor pe pietele externe si sa aiba posibilitatea de a selecta intermediarul adecvat pentru procesul de vanzare, in raport de conditiile specifice ale pietei de destinatie;

sa identifice rolul si componentele logisticii internationale si sa aleaga alternativa cea mai  buna de derulare a distributiei fizice pentru un anume produs pe o piata externa data;

sa selecteze o anumita strategic de distributie, in functie de analiza-diagnostic efectuata asupra unei tranzacfii internationale, derulate in anumite conditii ale mediului de piata extern.

Cunostintele dobandite privitoare la distributia internationala se cer integrate impreuna cu cele referitoare la politicile de produs, contractuala si de comunicare ii marketingul international pentru a asigura un ansamblu coerent de instrumente le dispozitia agentului economic ce se internationalizeaza.

Distributia internationala acopera spatiul si timpul dintre producatorul domestic si utilizatorul final al unui bun economic plasat pe o piata externa data. Deciziile antrenate de procesul distributiei se afla sub influenta mediului de piata international, in marea majoritate a situatiilor semnificativ diferit de mediul de piata domestic.

Politica de distribute in marketingul international reprezinta:

ansamblul deciziilor economice si tehnice, ce duc la derularea performanta a activitatilor necesare si a relatiilor ce se stabilesc intre agentii economici apartinand unor tari diferite, in vederea punerii marfurilor la dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor straini.

Deciziile economice si tehnice ce dau contur distributiei internationale privesc :

traiectoria pe care o parcurge marfa de la producatorul domestic la utilizatorul final, pe o anumita piata externa;

ansamblul operatiunilor economice legate de transferul sau delegarea titlului de proprietate asupra marfii (vanzare-cumparare, concesionare, consignatie, etc);

suita proceselor tehnico-operative la care sunt supuse bunurile economice in drumul lor de la producator la consumator (incarcare, transport, descarcare, receptie, depozitare, asigurare, etc.);

folosirea performanta a unui aparat uman si tehnic de distributie.

Distributia internationala antreneaza intense resurse umane, materiale si financiare iar deciziile ce o caracterizeaza, la acest inceput de mileniu, au caracter prioritar strategic. Figura 1. grupeaza in doua categorii deciziile majore pentru Intreprinderea internationala in materie de distribute.

Fata de distributia derulata pe piata domestica, distributia internationala este caracterizata prin anumite particularitati:

• procesul de distributie trebuie sa puna la dispozitia utilizatorilor (consumatorilor) marfurile de care au nevoie, indiferent de distanta fafa de centrele de productie;
• printr-o activitate judicioasa legata de stocarea marfurilor, distributia international joaca un rol regulator al raportului dintre cerere si oferta pe intreg parcursul anului, atenuand semnificativ stocurile sezoniere la marfurile ce au aceasta caracteristica;
• ea reprezinta un mecanism de ajustare financiara pentru compania exportatoare, in masura in care cheltuielile de producfie si comercializare sunt echilibrat distribuite in tirnp;
• distributia internationala asigura accesul unor produse cu accentuat specific local sau zonal in cele mai indepartate puncte de pe glob;
• ea joaca un rol activ in transferul informatiei de pe piata externa-tinta spre
• producatorul domestic al marfii;
• distributia internationala influenteaza semnificativ eficienta demersului de marketing international incurajand sau descurajand procesul de internationalizare al producatorului.

Fig. 1. Sfera deciziilor strategice in distributia internationala

Decizii strategice privind distributia internationala

1. Obiectivele si comportamentele politicii de distributie in marketingul

International

Obiectivele politicii de distributie in marketingul international se pot subdiviza in doua categorii principale:

Obiective economice legate de nivelul de performanta al procesului de distributie externa privind:

Volumul vanzarilor realizate pe piata - tinta;

Cota de piata externa atinsa;

Nivelul rentabilitatii( profitul) realizat;

Marimea contributiei la acoperire

Obiective extraeconomice legate de procesul distributiei (Berndt, R, Fantapier-Altobelli, C., Sander, M., 1999, p.196-197

Gradul de acoperire al pietei-tinta;

Nivelul de cooperare cu parteneri locali sau cu terti;

Flexibilitatea atinsa in domeniul distributiei pe piata externa;

Controlul si capacitatea de influentare a canalelor de distributie pe piata-tinta;

Imaginea create/dorita a fi realizata in favoarea produselor/marcilor exportate.

Prin varietatea lor, acoperind o cazuistica foarte larga, obiectivele procesului distributie internationale pot genera si o serie de conflicte:

Acestea pot aparea:

a)      Intre obiectivele proprii ale producatorului/exportator si obiectivele partenerilor sai implicate in procesul distributiei externe, pana la utilizatorul final;

b)      Intre participantii la sistemele de distributie apartinand marketingului vertical.

Identificarea obiectivelor distributiei internationale si mecanismul ierarhizarii acestora, in raport de factorii de mediu in care actioneaza intreprinderea, sunt reunite in figura 2., ce sugereaza caracterul complex al procesului analizat.

Fig.2. Mecanismul stabilirii obiectivelor distributiei internationale

Determinarea solutiilor posibile

Experienta dobanduta in domeniul distributiei

Restrictii legate de aparatul comercial

Restrictii financiare

Criterii de performanta ( rentabilitate

ALEGEREA VARIANTE

 

Ierarhizarea in raport de functia dominanta

Capacitatea de acoperire a piete-tinta

Caracteristicile pietei externe penetrate

Analiza functiilor distributiei

Caracteristicile produselor comercializate si capacitatea de a le adapta

OBIECTIVE DE MARKETING ALE DISTRIBUTIEI INTERNATIONALE

	Reglementari si constrangeri legale Criterii de marketing

In contextual general al globalizarii economice mondiale, procesele implicate de distributie internationala au cunoscut si ele un grad ridicat de standardizare atat sub raport ethnic, economic cat si informatic[ Terpstra, V., Sarathy,R., 1994, p.192si urm.], ceea ce nu inseamna ca particularitatile unei piete externe sau a alteia nu determina anumite diferenta in alegerea cailor, mijloacelor si instrumentelor necesare penetrarii acesteia. Pentru fundamentarea deciziilor strategice in acest domeniu, continutul procesului de distributie are in vedere:

Selectia si managementul canalelor de distributie Derularea distributiei fizice ( logistica comerciala ); Gestionarea sistemului informational necesar procesului de distributie (a ansamblului de informatii legate de utilizatorii finali ai produsului si necesitatile acestora, de reteaua de distributie en-detail, de fortele de vanzare,etc); Elaborarea strategiei de distributie a produsului pe piata externa-tinta

2. Canalele de distributie pe piata internationala

Elementul central al oricarui process de distributie este reprezentat de canalul de distributie. In literature de specialitate [ Pasco-Berho, C., 2000, p.182] se face distinctie intre doi termini ce nu rareori sunt utilizati cu intelesuri sinonime: canalul de distributie si circuit de distributie.

.succesiunea transferului titlului de proprietate, relizata pe un anumit itinerar, pe care il parcurge marfa de la producatorul domestic la consummator sau la final al acestuia din strainatate. El este inteles drept ansamblu coerent de utilitati si functiuni asigurate de agentii economic ice deruleaza un fascicol de fluxuri intre doua fluxuri intre cele doua capete ale canalului.

Canalul de distributie international reprezinta..

Se cere realizata o distinctie intre conceptual de canal de distributie, inteles ca process economic, ethnic si patrimonial complex si miscarea fizica a marfurilor intre cele doua capete ale canalului[ Bradley, Fr., 2001,p.471-472], ce constituie doar unul dintre fluxurile sale componente( fluxul produsului ). Alaturi de acesta, intra in componenta canalului de distributie fluxul transferurilor titlului de proprietate, fluxul decontarilor financiare, fluxul informatiilor aferente procesului ce se deruleaza si fluxul promotional, de sprijin al acestui proces

La fel precum canalele de distributie ce fiinanteaza pe orice piata domestica si in cadrul distributiei internationale acestea se caracterizeaza prin trei dimensiuni:

• Lungimea canalului  *determinate de numarul de transferuri ale titlului de proprietate

realizate intre capetele canalului;

*de regula, aceasta lungime este mai mare decat in cazul

canalelor domestice, datorita unui numar mai ridicat de

intermediari implicate in procesul de schimb.

• Latimea canalului *determinate de numarul de unitati de acelasi fel, ce asigura

distributia marfi in cadrul fiecarei etape(faza) de distributie;

*o etapa( faza) semnifica trecerea marfii( fizic si/sau scriptural)

de la un intermediar de distributie la urmatorul.

• Adancimea canalului  *determinate de gradul de profunzime( apropriere) a ultimului

intermediar din fluxul de distributiei externe de utilizatorul

( consumatorul) final al marfii.

Fata de un astfel de inteles atribuit canalului de distributie international, circuitul de distributie este constituit de ansamblul de canale folosite pentru distribuirea unui bun [ Pasco-Berho, C., 2000, p.182]. Rezulta astfel ca notiunea de circuit este mai cuprinzatoare decat cea de canal.

Intermediarii ce asigura distributia in cadrul unui canal international indeplinesc:

Functii tehnice  - lotizarea

- transport

- stocaj

- receptie

- pastrare (conservare)

Functii economice - prospectarea clientelei

- acumularea de informatii de

piata pentru producator

- formarea sortimentului

comercial

- vanzarea

- promovarea

- oferta de sevicii/garantie,

mentenanta, servicii inainte,

in timpul si post-vanzare

Serviciile antrenate de folosirea canalelor de distributie internationala repartizeaza intre producator si intermediarii de distributie in mod diferit, de la o tara la alta. In cazul produselor agricole, o serie de sevicii precum cele de informare a cumparatorilor si a sefilor de raioane in reteaua de magazine asupra evolutiei pietei produselor comercializate, supravegherea fluxurilor de produse, transportul pana la punctele de vanzare, etichetarea, supravegherea concurentei, plasamentul in cadrul liniarului de vanzare sunt asigurate in Franta de distribuitor iar in Germania de catre producator. [ Pasco-Berho,C.,2000,p.183]

Varietatea canalelor de distributie folosite in marketingul international poate fi structurat in raport de numarul de intermediari implicate in acest proces si de numarul canalelor ce compun circuitul de distributie. Figura 3. grupeaza alternativele canalelor de distributie antrenate in marketingul international.

beneficiar extern

beneficiar extern

angrosist

detailiat

beneficiar extern

beneficiar extern

Fig.3. Alternative de canale de distributie in marketingul international

Asa cum rezulta din figura 3., distributia internationala se poate realize cu ajutorul unor canale directe (fara intermediari), situatie in care intreprinderea producatoare stabileste nemijlocit relatii cu beneficiarii sai straini implicandu-se ea insusi in derularea operatiunilor de import-export (inclusive in promovarea acestora) sau sprijinul unor canale indirecte ce presupun prezenta intermediarilor de distributie fie pe piata domestica, fie pe cea externa sau ambele piete.

Decizia privitor la comercializarea directa sau indirecta a produselor in strainatate depinde de felul angajamentului extern al producatorului exportator (vezi cap.7). Spre exemplu, daca angajamentul pe o anumita piata externe este limitat, astfel incat este necesr un transfer al titlului de proprietate catre intermediary, decizia de comercializare se va lua intre alternative exportului direct sic ea a exportului indirect. In principiu, in distributia internationala se cere facuta distinctia intre:

Alternativele de intrare pe piata externa data-obiect al viitoarelor strategii de distributie;

Canalele de distributie ce pot fi folosite-reprezentand instrumental transpunerii in fapt a unei alternative strategice de distributie.

Alegerea unui anumit canal de distributie se cere sa raspunda, in general, la urmatoarele obiective

- obtinerea unui anumit volum de vanzari si a unui anumit profit;

- atingerea, cu ajutorul produselor exportate, a unui anumit nivel

de penetrare a pietei externe-tinta;

- capacitatea de a dispune de o asistenta adecvata la vanzare si de un service corespunzator la nivel local;

- atingerea obiectivelor de rentabilitate a investitiilor (in cazul

unui angajament extern cu investitii).

piata-tinta

Optiunea pentru un anumit canal de distributie extern depinde de o serie de criterii, legate de:

caracterizata prin numar si structura a clientelei,

repartitia ei geografica, deprinderi de cumparare,etc.

produs

volum, greutate, grad de tehnicitate, durata de pastrare

folosire, garantie, valoare unitara etc.

reglementarile juridice locale

referitoare la derularea activitatii comerciale pe piata

externa-tinta

costuri financiare

de punere in functiune a unei retele proprii a

producatorului sau de apelare la intermediary

aparatul comercial

existent pe piata externa-tinta.

Exemple. Dispersia spatiala a utilizatorilor pe un teritoriu vast si nivelul relative slab al cumpararii specifice favorizeaza optiunea pentru un canal lung de distributie. In S.U.A. nivelul inalt de inzestrare, cu automobile, capacitatea mare a frigiderelor si deprinderea de a cumpara semipreparate culinare, fac din supermarket-uri, principalul canal de distributie pentru produsele alimentare. Pentru produsele voluminoase, perisabile sau de valoare unitara mare, se prefera canale scurte de distributie. Diferite circuite de distributie (cum sunt cele ce folosesc intermediari) sunt obligatorii pentru anumite categorii de marfuri (produse farmaceutice, materiale de constructie, etc.). De asemenea, orarul de functionarea al unitatilor comerciale de detail este diferit de la o tara la alta, fapt ce favorizeaza sau franeaza, dupa caz, dezvoltarea anumitor canale de distributie cum este si cel al televanzarii sau al comertului prin corespondenta [Pasco-Beho,C,2000,p.185-186].

Alegerea intre alternativa folosirii unui canal unic de distributie si cea a mai multor canale depinde in primul rand de omogenitatea pietei; daca piata este un canal propriu de distributie [Durafour, D.,2000, p.223]. Trebuie avut insa grija sa se ia in considerare incidenta unei modificari a modului de distributie existent asupra vanzarilor celorlalte produse ale gamei; vechea retea de distributie nu accepta todeauna prea bine transfer al vanzarilor potentiale catre alte forme de comert.

Exemplu. Datorita faptului ca se adreseaza unui segment de consumatori( cei ce doresc o masina foarte mica, de oras, usor de parcat intr-un mediu aglomerat) modelul SMART de la compania Daimler-Chrysler se comercializeaza printr-o retea de distributie separate de modelele MERCEDES.

3.Reteaua de distributie a marfurilor pe piata internationala

Un rol essential in conducerea activitatii canalelor de distributie este jucat de reteaua de distributie internationala. Gradul de complexitate al acesteia este superior celui ce caracterizeaza reteaua domestica de distributie, datorita existentei unor structuri proprii pietei de emisie a abunurilor ce fac obiectul comertului international.

Reteaua de distributie internationala reprezinta: un aparat economic format din institutii, lanturi de agenti, unitati operative si intreruperi specializate intre care se stabilesc relatii in vederea transferarii marfii de la producatorul domestic la utilizatorul final din strainatate [Popa, I., 1997, p.136].

Dupa plasamentul in teritoriu al acestei retele, ea se subdivide in doua grupe structurale :

reteaua prin care marfa este expediata pe piata externa (reteaua de distributie intre tari) ;

reteaua prin care marfa ajunge la utilizatorul final pe piata de destinatie (reteaua de distributie de pe piata externa).

Complexitatea retelei de distributie pe piata internationala nu se reduce insa la o simpla structurare precum cea enuntata mai inainte. Rolul practic al acestei dihotomii este de a semnala locul de desfasurare al activitatii principale pentru fiecare dintre componentii retelei.

Alcatuirea unei anumite configuratii a retelei de distributie, prin care o anumita marfa ajunge la destinatarul final pe o piata externa-tinta, cere din partea marketingului international sa ia in considerare trei grupe de criterii :

• resursele financiare cerute de gestionarea retelei de distributie aleasa si nivelul de risc pe care solutia respectiva il antreneaza ;
• managementul retelei de distributie in raport de strategia pentru care opteaza intreprinderea producatoare si care se cere a raspunde unui anumit nivel de flexibilitate si unui anume grad de acoperire a pietei externe tinta ;
• gradul de control asupra produselor si a modului de vanzare a acestora utilizatorului final pe care intreprinderea producatoare (exportatoare) urmareste a-l realiza.

Figura 4. reprezinta structura complexa a retelei internationale de distributie facand un inventar al principalelor categorii de actori implicate in acest proces.

Reteaua de distributie directa intre tari este utilizata in situatia in care producatorul (exportatorul) sau consumatorul (utilizatorul) preia activitatile comerciale de transfer fizic si economic al marfii destinata sa ajunga pe o anumita piata externa. Ea solicita existenta unui aparat propriu uneia dintre partile contractante, care sa duca la bun sfarsit operatiunea de export sau import.

RETEAUA INTERNATIONALA DE DISTRIBUTIE

1. Reteaua prin care marfa este expediata pe piata externa

a)      reteaua de distributie directa intre tari

1. delegat al companiei producatoare (exportare) ● compartiment de import-exp

● reprezentant

● comis-voiajor

2. birou commercial

3. sucursala in strainatate

4. filiala in strainatate

5. magazin propriu de desfacere

b) reteaua de distributie indirecta intre tari

1. Comercianti independenti ● negociatorul international

● firma exportatoare (Export Merchant)

● jobberul de export

2. Intermediari internationali ● agentul de export al producatorului

● brokerul

● curtierul

● agentul de import al cumparatorului

c) cooperare in export

1. portajul (piggy-back exporting)

2. fransiza pentru export

3. asociatii pentru export

d. Reteaua prin care marfa ajunge la utilizatorul final din strainatate

a)      factorul

b)      jobberul de import

c)      distribuitorul exclusive

d)     angrosistul (wholeseler) - 1. pentru marfuri generale

2. specializat

3. cash & carry

4. lanturi voluntare

e) detalistul (retailer) - 1. mari magazine

2. magazine cu sucursale multiple

3. mari suprafete de desfacere

4. cooperative de consum

5. intreprinderi de comert prin corespondenta

6. magazine specializate

Sursa: prelucrat dupa Danciu, V., 1996, p.166-174 ; Popa, I., (coord.), 1997, p.137-142 ; Croue, Ch., 1999, p.364-369 ; Olliver, A., Dayan, A., Ourset, R., 1999, p.47-51 ; Pasco-Berho, C., 2000, p.189-196.

Avantajele sale folosirii retelei de distributie directe

acces direct al producatorului la informatiile de pe piata de destinatie si la cunoasterea reactiilor purtatorilor de cerere;

in masura in care investitia initiala a fost recuperate, perspective castigului este asigurata;

grad maxim de control din partea producatorului.

Dezavantaje ale folosirii retelei de distributie directe

angajament financiar maxim din partea producatorului sau utilizatorului (dupa caz) implicat de marimea investitiei;

grad ridicat de risc privind derularea tranczactiilor.

Actorii retelei de de distributie directa intre tari prezinta grade diferite de angajament juridic, promotional si decizional fata de intreprinderea in favoarea careia lucreaza. In timp ce reprezentantul pentru vanzari este angajat al companiei producatoare, comisul-voiajor lucreaza in regim de comision, iar compartimentul de export-import reprezinta o structura proprie, specializata a companiei. Biroul comercial este organizat pe piata de export ca unitate fara personalitate juridica, in timp ce sucursala din strainatate este un compartiment descentralizat al companiei, ce functioneaza in regim de gestiune proprie, in baza mandatului primit din partea societatii-mama [Popa, I., (coord.), 1997, p.137-138]. Fata de aceasta din urma, filiala din strainatate se constituie sub forma unei intreprinderi cu propriul sau capital, ce dispune de un management si o structura organizatorica adaptate pietei externe-tinta.

Reteaua de distributie indirecta intre tari isi grupeaza actorii in doua categorii principale. Caracteristicile definitorii ale fiecarui tip de intermediari sunt prezentate in tabelul nr. 1. Principala deosebire intre cele doua categorii de intermediari este legata de pozitia pe care o au fata de proprietatea asupra marfii.

Tabelul nr.1. Reteaua de distributie indirecta intre tari-caracteristici

COMERCIANTI INDEPENDENTI

● Negociatorul international

cumpara si vinde in nume propriu;

nu are relatii permanente cu furnizorii sau beneficiarii ;

cauta furnizorul marfii dupa ce a identificat clientul pentru aceasta ;

● Export Merchant

cauta sa se cumpere marfuri de la un numar mare de producatori ;

le revine in regim de comert de gros clientilor din strainatate ;

● Jobberul de export

actioneaza pe piata bunurilor industriale;

detin proprietatea asupra marfii achizitionate, dar nu au posesia acesteia.

INTERMEDIARI INTERNATIONALI

● Agentul de export al producatorului

actioneaza pe baza de mandat, pentru a prospecta piata, a vinde, a factura si a expedia marfa ;

primeste un comision procentual din pretul obtinut ;

poate depune garantie pentru derularea operatiunii contra unui comision suplimentar ;

● Brokerul

pune in contact exportatorii cu importatorii;

nu detine posesia si nici proprietatea asupra marfii;

nu are rol semnificativ in influentarea pretului ;

sunt specializati pe produse (cei ce lucreaza la bursele de marfuri) sau pe piete;

● Curtierul

pune in contact vanzatorul cu cumparatorul fara a avea un mandat din partea cuiva;

primeste un comision procentual numit curtaj oferit de ambele parti ;

● Agentul de import al cumparatorului

lucreaza in baza unui mandat de cumparator in care mentioneaza concret conditiile calitate, pret, livrare etc ;

este remunerat numai de catre mandantul sau (cumparatorul).

Portajul (piggy-back exporting)

reprezinta un sistem de comercializare in care o societate portanta, ce dispune de o retea dezvoltata de distributie in mai multe tari, o pune pe aceasta la dispozitia unei alte societati cu surse mai modeste in conditii de complementaritate a marfurilor comercializate ;

compania portanta desfasoara activitatea pe baza unui mandat definit prin contractul de portaj ;

formele portajului -simplu

-incrucisat

Franciza de export

reprezinta o relatie contractuala in care francizorul ii acorda francizatului licenta de derulare a unei activitati de export sun o denumire detinuta de francizor sau asociata cu acesta ;

francizorul exercita control asupra modului in care francizatul desfasoara activitatea francizata;

francizatul este proprietarul afacerii, care constituie o entitate separate de cea a francizorului; francizatul vine in afacere cu propriul sau capital, pe riscul sau propriu [Bradley, Fr., 2001, p.331].

Asociatiile de export

reunesc mai multe companii independente in vederea derularii commune a unor acte de comert exterior;

urmaresc sa domine piata si sa elimine concurenta;

asigura si derularea unor operatiuni de import in favoarea companiilor membre.

Exemple. Automobilele japoneze Mitsubishi au fost comercializate in Franta prin reteaua portanta a lui Porche datorita contigenarii lor pe aceasta piata. Modelul 205 de automobile Peugeot este distribuit in Japonia prin filialele lui Austin Rover.

Ambele exemple privesc portajul simplu. Portajul incrucisat presupune o reprezentare reciproca a celor 2 companii in strainatate. De exemplu, o intreprindere spaniola are o filiala in Mexic prin care distribuie produsele partenerului englez, in timp ce acesta distribuie produsele spaniole in Africa de Sud [Croue, Ch, 1999, p.367-368].

Reteaua prin care marfa ajunge la utilizatorul final este in fapt o structura cu caracteristicile unei piete dimestice.Ea trebuie sa raspunda insa la anumite caracteristici determinate de providenta marfii din strainatate.Astfel:

ea trebuie sa permita o buna penetrare a pietei de catre produsele provenite din import;

ea trebuie sa asigure conditiile pentru pozitionare adecvata a acestor marfuri in raport cu obiectivele pe care si le-a fixat producatorul-exportator.

Alegerea unei anumite configuratii a terelei internationale de distributie depinde ce capacitatea de a conduce canalul de distributie selectionat.

4. Logistica comerciala internationala

Sistemul logistic international priveste miscarea fizica a marfurilor intre producator si cumparatorul final pe diferite piete externe. Acest sistem incorporeaza atat deplasarea fizica a bunurilor de la sursa de providenta (din strainatate), cat si activitatile distributiei fizice pe canalele de distributie pana la consumator[Danciu, V., 2001,p.437].

Logistica internationalacuprinde programarea, implementarea si controlul miscarii fizice a marfurilor dela producatorul domestic la comsumatorul strain si toate activitatile adiacente antrenate de acest proces.

In randul principalelor obiective urmarite de logistica internationala se pot consemna:

a) maximizarea numarului de comenzi expediate;

b) minimizarea timpului dintre primirea comenzii si expedierea marfurilor;

c) minimizarea neconcordantelor dintre livrarea promisa si comanda efectuata;

d) minimizarea pierderilor de timp ale procesului;

Deciziile logisticii internationale sunto corelate direct cu optiunile pentru un anumit circuit de distributie,respectiv, cu cele referitoare la canalele de distributie,componente ale circuitului ales.

Particularitatile logisticii internationale in raport cu cea domestica privesc,in principal:

distante mult mai mari de transport;

eterogenitatea conditiilor de infrastructura pe diferitele piete ale lumii;

deosebiri comportamentale ale fortelor de vanzare.

Figura 5. prezinta sistemul logistic al intreprinderii internationale.Acesta urmareste o suita de procese precum: preluarea comenzilor,managementul transportului, manipularea, depozitarea si receptia marfurilor precum si gestionarea ansamblului de informatii legate de modul de derulare a operatiunilor mentionate.Reteaua logistica antreneaza o serie de legaturi transfrontaliere intre nodurile sale, situate pe diferite piete externe[Danciu, V., p. 438].Puncete nodale ale retelei logistice internationale sunt reprezentate de surse de aprovizionare ,depozite, puncte de receptie, locuri de vanzare.

Alegerea sistemului de distributie fizica in marketingul international depinde de un numar important de factori, ce pot fi grupati potrivit modalitatii prezentate in tabelul nr. 2.

Tabelul nr 2. Factori ce influenteaza distributia fizica in marketingul international

Sursa:prelucrat dupa Muhlbacher,H., Dahringer,L., Leihs,H., 1999, p.670-674

Activitatile componente ale logisticii internationale sunt cele ce urmeaza:

Transportul marfurilor

solicita decizii

privitoare la: -alegerea modalitatilor de transport;

-stabilirea rutelor;

-programarea operativa a mijloacelor

de transport.

aceste decizii se

iau in functie de: -costul transportului;

-disponibilitatea mijloacelor de

transport la locul dorit;

-durata transportului;

-gradul de adaptare la cerintele

specifice de transport;

-mentinerea calitatii si integritatii

produselor

-siguranta in respectarea termenilor.

Fig.6 relatia dintre categoriile de costuri antrenate de procesul de stocare

Cost total = C1+C2+C3