Atitudini educative si rolul lor in dezvoltarea personalitatii emotional vulnerabile

ATITUDINI EDUCATIVE SI ROLUL LOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII EMOTIONAL VULNERABILE

Summary

Parenting and its role in the development of emotional vulnerable personality

In this article the role of parenting in development of emotional vulnerable personality is studied. 21 patients with diagnosis of affective disturbances (chapters F.30-F.39 from ICD-10) were included in experimental group and 20 persons who never had psychiatric disturbances were included in control group. The correlation between parental rejection perceived in the childhood and development of emotional vulnerable personality was estimated, using comparison of Mini-Mult clinical scales and scores of PARQ questionnaire. The role of hostile/aggressive parenting as important factor in the development of the emotional vulnerable personality is estimated.

Rezumat

In articol este analizat rolul atitudini educative in dezvoltarea personalitatii emotional vulnerabile. A fost studiat lotul de 21 pacienti care conform clasificarii ICD - 10 au cifrul F.30 - F.39 si comparat cu grupul control din 20 de persoane care nu au suferit de tulburari psihice. Estimarea corelatiei intre respingerea parinteasca perceputa in copilarie si dezvoltarea personalitatii emotional vulnerabile sa efectuat prin comparare scalelor clinice chestionarului Mini-Mult si scalelor chestionarului PARQ. Rolul stilului ostil/agresiv in educatie este apreciat ca un factor semnificativ in dezvoltarea personalitatii emotional vulnerabile.

Actualitatea

Fundalul bolii psihice ca si al normalului este personalitatea. Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influenteaza si modeleaza persoana umana. Unii merg chiar mai departe si sustin ca actiunea ei asupra persoanei e atat de mare, incat ea egaleaza actiunea celor alte grupuri sociale. Aceasta este cu deosebire cazul cercetarilor care vin dinspre psihanaliza, psihologia sociala si sociologie sustinand ca familia este: adevaratul laborator de formare a persoanei. Transformarea individului in persoana, adica in "individ cu statut social" este intai de toate opera familiei. Sunt doua cauze care explica aceasta influenta a familiei asupra persoanei: una este legata de faptul ca actiunea familiei se exercita mai de timpuriu, iar a doua, de acela ca multa vreme familia e calea prin care se canalizeaza oricare alta actiune de socializare, ea fiind identica cu intreaga lume sociala a copilului.

E in afara de orice indoiala ca educatia unui copil, judecand dupa toata experienta pedagogica de veacuri, precum si dupa rezultatele obtinute de nesfarsitul sir al cercetarilor experimentale si statistice, de laborator, nu se poate obtine nici numai prin pedeapsa, nici numai prin recompensa, ci prin o justa combinare a lor. Aceasta combinare variaza de la individ la individ, dupa cum natura sa este mai recalcitranta sau nu, si dupa imprejurari, dependente de situatia sociala si economica a familiei si bunatatea sufleteasca a parintilor; uneori balanta e pastrata, alteori nu, pedeapsa sau recompensa tragand mai greu in cumpana. Sa luam cazul cand balanta e in favoarea metodelor corective de pedeapsa. E cazul parintilor rai la inima de la natura sau inraiti de pe urma imprejurarilor prea vitrege in care au trait. La fel e cazul parintilor mult prea moralisti, preocupati intr-o masura excesiva de desavarsire morala a odraslelor lor. In toate acestea cazuri copiii sunt pedepsiti si adeseori in modul cel mai brutal pentru cele mai mici transgresiuni ale codului familial si social. Uneori aceasta pedeapsa le e aplicata chiar din senin pentru simplu fapt ca parintii au un necaz care nu priveste cu nimic copiii; in alte cazuri pedeapsa e aplicata deoarece parintilor, li se pare ca progresul copiilor merge prea incet, iar alteori fiindca sotii sunt certati sau eventual barbatul a suferit o admonestare sau pedeapsa la slujba.

Teoria acceptarii-respingerii parintesti (TARP) sa testat mai mult de 45 de ani in sute de studii ce confirmau ipoteza relatiei pozitive intre ostilitatea, racoarea, indiferenta si respingerea parinteasca dintr-o parte si desadaptare psihologica din alta parte (Rohner, 2004).

Impactul respingerii parinteste in diferite manifestari patologice se studiaza destul de larg prin diferite grupe de populatii pretutindeni. Studii recente arata conexiunea respingerea parinteasca perceputa in copilarie cu depresie la adulti (Oliver & Whiffen, 2003), adaptarea psihologica joasa si la tineret urbani (Turner, Sarason, & Sarason, 2001), si cel rural (Veneziano, 2000), depresia postpartum (Crockenberg & Leerkes, 2003), adaptarea scolara (Dopkins & Neitzel, 2003), abuz de substante psihoactive de adulti (Dunn, et. al., 2002) si adolescenti (Barnow, Schuckit, Lucht, John, & Freyberger, 2002), depresia unipolara (Rohner & Britner, 2002), reactie la stres in varsta adulta (Luecken, Apelhans, Kraft & Brown, 2006), anxietate la copii (Wood, McLeod, Sigman, Hwang, & Chu, 2003) si adolescenti(Yazdkhasti & Harizuka, 2006; Hale, Engels, & Meeus, 2006), conflicte intre generatii (Stimson, Tyler, & Hoyt, 2005), agresiunea a adolescentilor (Akse, Hale III, Engels, Raajimakers, & Meeus, 2004), teama de a comunica (Kelly, et al, 2002).

Scopul studiului

Determinarea consecintilor paternurilor de atitudine parentala la formarea personalitatii disarmonice cu tulburari afective

Materiale si metode

Au fost studiate 2 grupuri - grupa experimentala - 21 de respondenti, si grupul control - 20 de respondenti. Grupul experimental alcatuit din 21 de pacientii cuprinsi in studiu au fost diagnosticati conform clasificarii ICD - 10 si inglobeaza toate formele ce intra in cifrul F.30 - F.39. Studiul sa efectuat in incinta Catedrei Psihiatrie, Narcologie si Psihologie Medicala si a IMSP SCP al RM si implica pacientii spitalizati.

Grupul control a fost alcatuit din persoane care nu au suferit de tulburari psihice.

In realizarea acestui studiu era folosita metoda chestionarelor.

Chestionarul PARQ (parental acceptance-rejection questionnaire) - un chestionar folosit pentru evaluarea acceptarii si respingerii parentale: reflecta perceperea atitudini parintelui (mamei sau persoanei ce a avut grija in copilarie) la varsta ce corespunde varstei aproximativ de 8 ani a respondentului - asa cum este ea perceputa de respondent. Acest inventar are 6 scale de evaluare:

Warmth/Affection Scale - scala apreciaza caldura/atasarea si pasiunea perceputa in copilarie

Hostility/Aggression Scale - evalueaza ostilitate parinteasca si agresivitate fata de copil in mod fizic si/sau verbal

Indifference/Neglect Scale - demonstreaza indiferenta si neglijenta parinteasca

Rejection/Undifferentiated Scale - prin ea se evalueaza comportamentul antipatic si ignorant a parintilor respingatori fata de copiii sai.

PARQ Control Scale - evalueaza nivelul controlului parintesc asupra actiunilor a copiilor

Total PARQ Score - poate fi folosit pentru compararea paternurilor educationali a diferitor grupe etnice, culturali si nationali in studii cross-culturale si internationale

Chestionarul s-a indeplinit de respondentii din grupul experimental la momentul plecarii din stationar.

Chestionarul Mini-Mult (forma scurta a Inventarului multifazic de personalitate Minesotta (MMPI)) - este folosit pentru estimarea personalitatii pacientului.

Inventar multifazic de personalitate MINESOTTA (MMPI) cuprinde, in forma clasica si originala 550 de afirmatii. Subiectul trebuie sa citeasca si sa le categoriseasca in trei clase: adevarat, fals, nu stiu. Acest inventar are 9 scale clinice de evaluare: hipocondrie, depresie, isterie, deviatie psihosomatica, masculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie, manie, in plus, chestionarul MMPI mai adauga inca trei scale, care apreciaza: atitudinea fata de test, atitudinea fata de sine si introversiunea sociala. La moment mai mult de 10 forme prescurtate al MMPI sunt folosite de diferiti investigatori (Dean, 1972; Faschingbauer, 1974; Ferguson,1946; Grant,1946; Holzberg & Alessi, 1949; Hugo, 1970/1971; Jorgenson, 1958; Kincannon, 1968; MacDonald, 1952; McLachlan, 1974; Olson, 1954; Overall & Gomez-Mont, 1974; Spera & Robertson, 1974; Srole, Langner, Michael, Opler, & Rennie, 1962). Cele mai des folosite trei forme sunt Mini-Mult a lui Kincannon J.C, MMPI abreviat a lui Faschingbauer ( FAM ) si MMPI -168.

Mini-Mult a fost inventata de psihologista finlandeza Kincannon J.C. in 1968, si se folosea mai multi ani chiar si in fosta Uniunea Sovetica in traducerea si adaptarea lui Berezin F.P. si Mirosnikov M.P. contine 71 iteme, care se grupiaza in 3 scali de validare si 8 scali clinice, care aprecieaza caracteristicele personalitatii respondentului. Scale clinice sunt cele a ipohondriei, depresiei, isteriei, psihopatiei, paranoiei, psihasteniei, schizoidiei, hipomaniei

Rezultatele

Datele obtinute au fost analizate, folosind sistemul statistic analitic "SPSS 11.5 pentru Winows". Corelatia intre scalele clinice chestionarului Mini-Mult si scalele chestionarului PARQ a fost estimata dupa metoda lui Spearman. Datele analizei sunt ilustrate in Tabelele 1 si 2.

Tabelul 1.Corelatie intre scalele chestionarului Mini-Mult si scalile chestionarului PARQ (dupa Spearman)

p<0,005

p<0,001

Tabelul 2. Corelatie intre scalele chestionarului Mini-Mult si scala ostilitatii/agresivitatii chestionarului PARQ la grupuri experimental si control (dupa Spearman)

p<0,005

p<0,001

Discutie

Nivelul inalt scalilor clinice chestionarului Mini-Mult reprezinta prezenta devierile patologice a personalitatii respondetilor. Corelatie intre scalele chestionarului Mini-Mult si scalele chestionarului PARQ este evidenta. Din tabelul 1 vedem ca cea mai evidenta corelatie intre scalele depresiei si psihopatiei chestionarului Mini-Mult pe de o parte, si scalele ostilitate/agresivitate si indiferenta chestionarului PARQ pe de alta. Este semnificativ ca nivelul inalt de corelatia intre scalele ostilitate/agresivitate si indiferenta chestionarului PARQ este prezent practic cu toate, in afara de hipomanie, scalele clinice chestionarului Mini-Mult. Putem spune ca respondentii care isi percepeau pe sine respinsi de parinti in copilarie si tratati in mod agresiv au schimbari evidente patologice a personalitatii. Dar schimbarea de nivel depresiv a personalitatii are corelatie la nivel de 0.746 cu scalele ostilitate/agresivitate si indiferenta, ce coincid cu aspectele teoretice Teoriei acceptarii-respingerii parintesti lui Ronald P. Rohner si ilustreaza un rol deosebit de important a modului de educatie pentru aparitia vulnerabilitatii emotionale a persoanei adult.

Tabelul 2 arata ca respondentii grupului control, care au fost educati in stil ostil/agresiv arata nivel de corelatie inalta (0.684) cu schimbari psihopatice a personalitatii, ce de fapt insemna o sociopatie, dificultate de a se adapta cu succes in societate, problemele legate cu incalcarea regurilor si legelor.

Concluzii

Studiul se afla la etapa initiala si pentru concluzii precise, sigur este nevoie de marire a numaralui de participanti. Dar si la momentul actual se poate de concluzionat urmatoarele:

Nivelul inalt de ostilitate/agresivitate perceputa in copilarie coreleaza direct cu schimbari psihopatologice a personalitatii.

Nivelul inalt de ostilitate/agresivitate perceputa in copilarie coreleaza cu schimbari psihopatice a personalitatii ce se evidentiaza in ambele grupe, si cei tratati de depresie, si grupul de contol, care este alcatuit din persoane care nu au suferit de tulburari psihice

Cea mai evidenta corelatie este intre schimbarea de nivel depresiv a personalitatii si stil ostil/agresiv in educatie, ce arata rolul deosebit atitudinii educative in dezvoltarea personalitatii emotional vulnerabile.

Bibliografie

Rohner, R. P., & Khaleque, A. (Eds.) (2005). Handbook for the Study of Parental Acceptance and Rejection (4^th ed.). Storrs. CT: Rohner Research Publications.

Kincannon JCL. "Prediction of the standard MA scale scores from 71 items". Journal of Consulting and Clinical Psychology. 1968;32:319-25.

Gayton WF, Bishop JS, Citrin MM, Basset JE. An investigation of the Mini-Mult validity scales. Journal of Personality Assessment. 1975;89:511-3.

Percell L, Delk J. "Relative usefulness of three forms of Mini-Mult with college students". Journal of Consulting and Clinical Psychology. 1973;40:487.

Jacob, Th. J., Sheri L. (1997). 'Parent-Child Interaction Among Depressed Fathers and Mothers Impact on Child Functioning,' Journal of Family Psychology, 11, 4, 391-409.

Amato, P. R., & Fowler, F. (2002). Parenting practices, child adjustment, and family diversity. Journal of Marriage and the family, 64, 703-716.

Leckman, J. F. & Herman, A. E. (2002) Maternal behavior and developmental psychopathology. Biological Psychiatry , 27 -43.

Veneziano, R. A. (2003). The importance of paternal warmth. Cross-Cultural Research, 37, 265-281.