Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Dimensiunea creativitatii in structura personalitatii puberilor si adolescentilor cu debilitate mintala

Dimensiunea creativitatii in structura personalitatii puberilor si adolescentilor cu debilitate mintala




Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

DIMENSIUNEA CREATIVITATII IN STRUCTURA PERSONALITATII PUBERILOR SI ADOLESCENTILOR CU DEBILITATE MINTALA

Lucrarea de fata cuprinde doua parti, o parte teoretica si o parte de cecretare. In partea teoretica sunt incluse doua capitole: un capitol referitor la deficienta mintala in care am prezentat cauzele si frecventa deficientelor mintale, principalele aspecte legate de dezvoltarea psihoca a persoanelor cu deficienta mintala si principalele trasaturi specifice acestei deficiente ( dereglarile dinamicii corticale, reprezentate de inertia patologica si dereglarile dinamicii dezvoltarii reprezentate de varscozitatea genetica, haterocronie si caracterul limitat al zonei proximei dezvoltari.




In cel de-al douilea capitol este prezentata creativitatea, ca dimensiune a personalitatii. In acest capitol ne-am referit la raportul inteligenta creativitate, raportul creativitate- rezolvare de probleme, teoriile creativitatii, dinamica factoriala a creativitatii, formele creativitatii, factorii inhibitori ai creativitatii

METODOLOGIA CERCETARII

  1. OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII

Obiective

Obiectivul general al acestei cercetari il reprezinta surprinderea caracteristicilor fundamentale care influenteaza dezvoltarea creativitatii la puberii si adolescentii cu deficienta mintala in vederea structurarii personalitatii.

Pentru aceasta, cercetarea de fata isi propune:

  • evidentierea trasaturilor de personalitate ale puberilor si adolescentilor cu deficienta mintala si ale puberilor si adolescentilor cu intelect normal;
  • evidentierea factorilor, trasaturilor si comportamentelor creative la puberul si adolescentul cu deficienta mintala, puberul si adolescentul cu intelect normal si copiii cu intelect normal si varste de pana la 12 ani avand aceeasi varsta mintala ca si subiectii cu deficienta mintala din lotul A;
  • evidentierea influentelor trasaturilor specifice deficientului mintal asupra dezvoltarii creativitatii acestora;
  • evidentierea raporturilor dintre nivelul de dezvoltare intelectuala si structura creativitatii la puberii si adolescentii cu deficienta mintala si la cei cu intelect normal;
  • evidentierea influentelor unor trasaturi de personalitate asupra dezvoltarii creativitatii la deficientul mintal

Ipoteze

Ipoteza generala:

Dat fiind decalajul intre varsta cronologica si varsta mintala la deficientul mintal, se prezuma ca pana la varsta adolescentei, inclusiv, se pot manifesta trasaturi ce definesc comportamentele creative

Ipoteze de lucru:

  1. Dat fiind faptul ca deficientul mintal poseda un nivel inferior al dezvoltarii intelectuale comparativ cu normalul, se prezuma ca pentru manifestarea unor conduite creative, coeficientul de inteligenta trebuie sa fie apropiat de limita inferioara a normalitatii intelectuale
  1. Se prezuma ca, la deficientul mintal cu cat nivelul dezvoltarii intelectuale este mai ridicat, cu atat se manifesta semnificatia pozitiva dintre factorii intelectuali si trasaturile creative
  1. Dat fiind faptul ca in structurile bazale ale personalitatii deficientului mintal predomina dizarmonia si imaturitatea, presupunem ca acestea capata o pondere esentiala in determinarea nivelului trasaturilor si comportamentelor creative
  1. Avand in vedere ca si in conditiile deficitului mintal structurile pozitive ale personalitatii si prezenta unui coeficient de inteligenta ce semnifica un deficit usor si moderat faciliteaza exercitarea unor comportamente pozitive, presupunem ca persoanele cu astfel de handicapuri pot fi, in unele activitati de tip practic si relational, creative.
  1. PREZENTAREA LOTULUI CERCETARII

Subiectii implicati in cercetarea de fata au fost grupati in trei loturi dupa cum urmeaza:

Lotul A- puberi si adolescenti cu deficienta mintala

In cadrul acestui lot au fost inclusi 100 de subiecti cu deficienta mintala din scolile speciale avand varste cronologice cuprinse intre 14 si 17 ani (media acestui criteriu fiind 15,44) si coeficientul de inteligenta cuprins intre 50 si 80 ( media acestui criteriu fiind 65,16). In analiza acestui lot am avut in vedere si varsta mintala a subiectilor acesta fiind principalul criteriu de selectie a lotului C.

varsta cronologica

varsta mintala

coeficient de inteligenta

N

Valid

Missing

Medie

Ab standard

Minim

Maxim

Tabel 1- Criterii de selectie a lotului A- deficienti mintal

In cadrul lotului A , un numar de 24 de subiecti, reprezentand 24% au varsta de 14 ani, 28 subiecti, reprezentand 28%, au varsta de 15 ani, 28 de subiecti, reprezentand 28% au varsta de 16 ani si 20 de subiecti, reprezentand 20% au varsta de 17 ani.

Frecventa

Procent

Procent valid

Procent cumulat

Valid

Total

Tabel 2 Tabel de frecventa- varsta cronologica- Lot A

Asa cum reiese din tabelul nr. 3 si din graficul de frecventa al criteriului coeficient de inteligenta, 26% dintre subiecti au un coeficient de inteligenta cuprins intre 50-59, 46 % au coeficientul de inteligenta cuprins intre 60 si 69, si 28% au coeficientul de inteligenta cuprins intre 70 si 80. Se poate observa ca subiectii lotului A se incadreaza in limitele coeficientului de inteligenta al debilitatii mintale mentionate in literatura de specialitate ( E. Verza)

Graficul 2- Histograma – frecventa coeficient de inteligenta- lot A

Coeficient de inteligenta

Frecventa

Procent

Procent valid

Procent cumulat

Valid

Total

Tabel 3- Tabel de frecventa- coeficient de inteligenta- lot A

In continuare vom prezenta distributia varstei mintale in cadrul lotului de subiecti cu deficienta mintala acesta fiind, dupa cum am mai amintit unul dintre criteriile principale de selectie ale lotului C. Varstele mintale ale subiectilor din lotul A sunt cuprinse intre 7,5 ( min) si 12,9 (max), avand o medie de 10,030. Distributiile de frecventa ale acestora sunt prezentate in tabelul nr. 4 si histograma aferenta acestuia (Graficul nr. 3)

Frecventa

Procent

Procent valid

Procent cumulat

Valid

Total

Tabelul nr. 4- Tabel de frecventa- varsta mintala- lot A

Lotul B

In cadrul lotului B au fost inclusi 102 subiecti cu intelect normal ( media coeficientului de inteligenta- 104,9), valorile varstei cronologice fiind cuprinse intre 13 si 17 ani (media varstei cronologice- 15,16)

varsta cronologica

Coeficient de inteligenta

N

Valid

Missing

Medie

Ab standard

Minim

Maxim

Tabelul nr. 5- Criterii de selectie lotB

Din punct de vedere al varstei cronologice, asa cum reiese si din tabelul nr. 6, 15,7% dintre subiecti au varsta de 13 ani, 21,6% au varsta de 14 ani, 15,7% au varsta de 15 ani, 25,5% au varsta de 16 ani si 21,6% au varsta de 17 ani. Se poate observa ca intre mediile varstei cronologice ale loturilor A si B nu exista diferente importante (15,44- la subiectii lotului A si 15,16 la subiectii lotului B)

varsta cronologica

Frecventa

Procent

Procent valid

Procent cumulat

Valid

Total

Tabelul nr.6-Tabel de frecventa varsta cronologica- Lot B

La subiectii lotului B, coeficientul de inteligenta este cuprins intre 90 (min.) si 120.( max.) avad o medie de 104,9. Asa cum se poate observa, subiectii inclusi in cercetare in cadrul acestui lot prezinta intelect normal, acesta fiind, alaturi de varsta cronologica, criteriul de selectie a acestora.

Din datele prezentate in tabelul nr. 7 se poate observa ca 20% dintre subiecti au un coeficient de inteligenta cuprins intre 90 si 99, 54,5% au coeficientul de inteligenta cuprins intre 100 si 109 si 25,5% au coeficientul de inteligenta intre 110 si 120.

Frecventa

Procent

Procent valid

Procent cumulat

Valid

Total

Tabelul nr.7- Tabel de frecventa- Coeficient de inteligenta- Lot B

Lotul C

Selectia subiectilor din lotul C s-a realizat avand in vedere urmatoarele criterii:

varsta mintala sa se incadreze intre limitele varstelor mintale ale subiectilor din lotul A

varsta mintala a subiectilor din lotul C sa respecte distributia varstei mintale din cadrul lotului A

subiectii sa aiba intelect normal

varsta cronologica

varsta mintala

coeficient de inteligenta

N

Valid

Missing

Medie

Minim

Maxim

Tabelul 8- Criterii de selectie- lot C

Desi varsta cronologica nu a constituit un criteriu in selectia subiectilor lotului C vom prezenta totusi frecventa acesteia in cadrul lotului, deoarece ea ofera informatii importante in cadrul cercetarii si din acest motiv o vom folosi drept criteriu de analiza a rezultatelor alaturi de cele trei criterii amintite mai sus.

Asa cum reiese din tabelul nr. 9 si din histograma de frecventa aferenta acestuia, varstele cronologice ale subiectilor lotului C sunt cuprinse intre 7 ani (min) si 12 ani (max.) avand media de 9,42 si se distribuie dupa cum urmeaza: 25% au varste de 7-8 ani, 56% au varste de 9-10 ani si 19% au varste de 11-12 ani.

Frecventa

Procent

Procent valid

Procent cumulat

Valid

Total

Tabel 9- Tabel de frecventa- Varsta cronologica- lot C

Varsta mintala a fost principalul criteriu de selectie a subiectilor din cadrul lotului C (in tabelul nr. 10 sunt prezentate frecventele varstei mintale in cadrul lotului C), aceasta trebuind sa se incadreze intre minima si maxima varstei mintale a subiectilor din lotul A si sa respecte distributia varstei mintale din acest lot.

Analizand comparativ datele din tabelele 1 si 8 putem observa ca varsta mintala minima este de 7,5 la subiectii din lotul A, respectiv 7,4 la subiectii din lotul C, varsta mintala maxima este de 12,9 la subiectii din lotul A respectiv 12,8 la subiectii din lotul C iar mediile sunt 10,03 la subiectii din lotul A, respectiv 10,13 la subiectii din lotul C.

De asemenea, din analiza comparativa a histogramelor de frecventa a varstei mintale in cele doua loturi analizate putem observa aceeasi distributie a varstei mintale in cadrul celor doua loturi

Din aceasta analiza se poate constata ca au fost respectate primele doua conditii de selectie a subiectilor din cadrul lotului C, conditii referitoare la varsta mintala a acestora.

Frecventa

Procent

Procent valid

Procent cumulat

Valid

Total

Tabelul nr. 10- Tabel de frecventa- varsta mintala- lot C

Din punct de vedere al coeficientului de inteligenta, in lotul C, putem observa ca acesta este cuprins intre 92 (min) si 128 (max), avand o medie de 107,5 respectiv faptul ca subiectii inclusi in lotul C se incadreaza in limitele intelectului normal, fiind astfel respectat si cel de-al treilea criteriu de selectie (intelect normal). Din tabelul 11 putem observa ca 9% dintre subiecti au QI intre 92 si 99, 58%, intre 100 si 109, 24% au QI intre 110-119 si 9% au coeficientul de inteligenta intre 120 si 128.

Frecventa

Procent

Procent valid

Procent cumulat

Valid

Total

Tabelul 11- Tabel de frecventa- Coeficient de inteligenta- lot C

3. PREZENTAREA METODELOR UTILIZATE IN CERCETARE

  1. TEST RAVEN

Matricile progresive Raven au fost elaborate de catre L.S. Penrose si I.C.Raven si au fost utilizate pentru evaluarea capacitatii deprinderii relatiilor. De-a lungul timpului, aceasta proba a cunoscut mai multe forme. Astfel, exista: matricile progresive Raven color, utilizate pentru copii cu varste de pana la 11 ani si matricile progrsive avansate pentru persoanele cu varsta de peste 11 ani.

Varianta avansata a Matricilor Raven cuprinde 5 serii a cate 12 matrici cu desene geometrice variate, organizate astfel incat sa prezinte dificultati gradate progresiv. In fiecare matrice este decupat un segment lipsa iar subiectul trebuie sa aleaga ceea ce lipseste dintr-o serie de 6 variante

Aceasta proba este utilizata pentru stabilirea coeficientului de inteligenta. Ea este o proba nonverbala iar rezultatele nu sunt influentate de nivelul de scolarizare sau mediul social de provenienta.

In cercetarea de fata au fost utilizate matricile progresive Raven avansate in vederea stabilirii coeficientului de inteligenta la subiectii lotului B (subiecti cu intelect normal si varste cuprinse intre 13 si 17 ani).

  1. TEST DE INTELIGENTA I.1

Acesta este un test colectiv non verbal pentru testarea inteligentei. Testul a fost construit de catre psihologul american Dearborn si adaptat si etalonat pentru populatia din Romania de G.Bontila.

In esenta lui, testul reprezinta o transpunere a testului individual al lui Binet inr-o forma care sa permita aplicarea sa colectiva.

Testul cuprinde 16 probe. Cu exceptia ultimei probe, testul nu foloseste un timp standard. Probele acestui test sunt prezentate in Anexa 1

Testul a fost aplicat subiectilor din loturile A si B in vederea stabilirii varstei mintale si, respectiv a coeficientului de inteligenta a acestora.

  1. TEST WOODWORTH- MATTHEWS

Testul a fost aplicat pentru prima data in anul 1917 (in forma: Testul R.S. Woodwoorth P.D.S) si de atunci a cunoscut mai multe variante pana a ajuns la forma utilizata astazi- varianta Woodworth- Matthews. Testul are o deosebita valoare in identificarea tulburarilor de personalitate si a tendintelor introversie- extroversie.

Initial, in chestionar au fost 116 itemi, dar treptat, s-au retinut doar 76 dintre acestia, cei mai semnificativi. Astfel, varianta actuala a testului cuprinde 76 de intrebari la care subiectul trebuie sa raspunda cu da/ nu dupa cum ele corespund sau nu cu felul de a fi al subiectului. Testul poate fi aplicat atat individual cat si colectiv. Testul evidentiaza opt trasaturi semnificative dupa cum urmeaza:

Emotivitate simpla

Psihastenie si obsesii

Tendinte schizoide

Tendinte paranoide

Tendinte depresive si ipohondrice

Tendinte impulsive si epileptice

Tendinte catre instabilitate

Tendinte antisociale

Numarul raspunsurilor semnificative pentru fiecare trasatura investigata se inmulteste cu un coeficient corespunzator fiecarei trasaturi. Cu cat valoarea obtinuta este mai mare cu atat gradul de semnificatie a trasaturii este mai mare

Mentionam ca testul a fost alicat individual subiectilor din lotul A si doar unei parti a subiectilor din lotul C. In cadrul lotului B, proba a fost aplicata colectiv.

  1. TESTUL ARBORELUI

Testul arborelui este un test proiectiv de personalitate, elaborat de psihologul elvetian Charles Koch.

Hemry M. Stanley a realizat o analogie intre arborele luat fie individual, fie in grup (padurea) si om si sociaetate. Din acest punct de vedere, H.M. Stanley poate fi considerat ca „descoperitorul” testului arborelui.

In acest test arborele este suportul proiectiei, desenul acestuia determinand fenomene expresive de origine subiectiva. Ca orice activitate, desenul se bazeaza pe un proces neuropsihic si , astfel, devine un instrument de psihodiagnoza.

Interpretarea desenului arborelui presupune atat o interpretare globala cat si una pe partile componente ale desenului (radacina, trunchi, coroana, ramuri, frunze, flori, fructe). Analiza globala se refera atat la interpretarea liniei desenului cat si al plasarii acestuia in pagina .

In partea superioara a arborelui se considera ca se proiecteaza spiritualitatea in timp ce in partea de jos sunt proiectate structurile instinctive. In mijlocul paginii se exprima, proiectiv prezentul in timp ce in fata lui se proiecteaza viitorul iar in spatele lui trecutul. Toate aceste elemente impart foaia pe care este desenat arborele in patru parti, fiecare fiind semnificativa ca forma, ritm de executie.

In analiza partilor componente ale desenului trebuie sa tinem seama de simbilistica fiecarui element din desenul arborelui (trunchiul- reprezinta separarea eu-altul, eu-lume, baza trunchiului este simbolul tenacitatii, al soliditatii, linia solului- simbol al granitei dintre viata constienta si cea inconstienta etc.)

  1. TESTUL TORRANCE DE GANDIRE CREATIVA- FORMA FIGURAL

Testul Torrance de gandire creativa (TTCT) permite evaluarea a doua forme de creativitate: creativitatea verbala, prin intermediul variantei verbale a testului- Thinking Creatively with Words- (varianta care cuprinde sapte activitati stimul) si creativitatea figurala, prin intermediul formei figurale a testului- Thinking Creatively with Pictures.

Utilizarea acestei probe, permite masurarea nivelului performantei creative prin intermediul a 6 variabile : fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare figurala, Rezistenta la inchidere prematura si capacitatea de abstractizare semantica. Fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea si elaborarea sunt variabile care se definesc in sfera gandirii, Guilford denumindu-i factori „intelectuali ai creativitatii”. Rezistenta la inchidere prematura se defineste in planul perceptiv iar capacitatea de abstractizare semantica se defineste la nivelul originalitatii verbale.

TTCT- forma figurala permite si evaluarea calitativa a performantelor prin prezentarea unei liste de 13 trasaturi creative pe care le vom descrie in continuare:

Expresivitatea emotionala- reprezentarea emotiilor in desene si/sau in titlurile acestora

Gradul de complexitate a desenului- desenul reprezinta o poveste nu doar prin numarul mare de detalii ci mai ales prin interactiunea elementelor componente ale desenului

Miscarea/actiunea- prezenta aceseia in desen este un indice al combinatoricii mintale. Aceasta trasatura este data de pozitia figurilor in desen sau de titlul dat imaginii create

Expresivitatea titlului- se evalueaza strict la nivelul titlului care poate comunica o emotie sa un element care nu sunt evidente in desen

Combinarea mai multor figuri incomplete- este un indice suplimentar al rezistentei la inchidere prematura si este un indice specific activitatilor 2 si 3

Combinarea a doua sau mai multe seturi de linii- este prezent atunci cand se reunesc intr-un desen unic, doua sau mai multe seturi de linii paralele

Perspective vizuale neuzuale- sunt date de prezentarea obiectelor din perspective neobisnuite, in care nu pot fi vazute in mod normal

Perspectiva vizuala interna- este prezenta atunci cand sunt prezentate obiecte, personaje dintr-o perspectiva interna

Extinderea spatiului dat- este considerata prezenta atunci cand fiecare linie desenata intre liniile paralele se constitue in stimul de sine statator

Umor in titluri si desene- exprima ironie, satira sau orice forma de umor

Bogatia imageriei- exprima nivelul de realism al imaginii

Bogatia coloristicii- desenul face apel si la alt tip de perceptii decat cele vizuale

Viteza de angajare in proba- trasatura care indica rapiditatea angajarii originale intr-o sarcina

TTCT- forma figurala cuprinde 3 activitati, toate bazate pe conpletarea unor desene pornind de la o imagine data, imagine care, in sine, nu reprezinta ceva concret. Activitatea 1 consta in constructia unui tablou, activitatea 2 consta in completare de desene si activitatea 3 denumita si linii paralele presupune alcatuirea unor desene pornind de la seturi de linii paralele.

Proba poate fi aplicata colectiv, insa in cazul in care subiectii au varste cuprinse intre 6 si 10 ani este recomandabil ca grupul sa nu fie mai mare de 15 subiecti.

Timpul total necesar testarii este de 45 de minute, din care timpul efectiv de lucru este de 30 de minute (cate 10 minute pentru fiecare activitate)

  1. SCALA DE EVALUARE CU ANCORE COMPORTAMENTALE A CREATIVITATII- SEAC-CREAT

Aceasta scala este o metoda de interevaluare care permite masurarea performantelor creative. SEAC CREAT este alcatuita din 12 itemi care cuprind urmatoarele trasaturi:

  1. A fi deosebit- mod de a gandi, de a se comporta si de actiona personal
  2. Ambitie- capacitate de a persevera in vederea atingerii unui scop
  3. Curiozitate- tendinta de „a-si baga nasul peste tot”
  4. Energie neconsumata- disponibilitatea de a consuma energie in activitati suplimentare
  5. Fara limite- disponibilitatea de a se angaja in activitati multiple simultan si succesiv
  6. Haz- capacitatea de a crea, intelege si participa la glume
  7. Inventivitate- capacitatea de a transforma o idee aparent nerealizabila intr-una realizabila
  8. Incapatanare- tendinta de a insista asupra unor scopuri, opunandu-se opiniilor nefavorabile
  9. Non-conformism- capacitatea de a actiona si gandi facand abstractie de conventiile existente
  10. Spirit de observatie- capacitatea de a inregistra si memora detalii aparent nesemnificative cu sau fara control constient
  11. Spontaneitate- reactii rapide si adecvate in situatii noi, necunoscute
  12. Umor- capacitatea de a depasi situatii dificile printr-o gluma

SEAC CREAT poate fi administrat individual si colectiv. Este indicat ca fiecare subiect sa fie evaluat de 3 evaluatori. Evaluatorul trebuie sa fie familiarizat in prealabil cu conceptele de comportament creativ, ceea ce reduce riscul comiterii unor greseli uzuale in utilizarea scalelor de evaluare (utilizarea excesiva fie a extremelor scalei fie a zonei centrale).

Testul contine 12 itemi prin care subiectii sunt evaluati pe o scala cu 9 nivelui, de la performante foarte bune (9,8,7), la niveluri medii (6,5,4) pana la nivelui inferioare (3,2,1).

  1. OBSERVATIA

Observatia, ca metoda de cercetare, consta in urmarirea intentionata si inregistrarea exacta sistematica a diferitelor manifestari comportamentale ale individului, precum si a contextului situational al comportamentului.

Observatia are avantajul ca subiectul poate fi urmarit in conditii obisnuite de activitate si se pot evita situatiile artificiale.

S-au urmarit, in primul rand, acele comportamente care sunt considerate importante pentru creativitate. De asemenea, s-a putut inregistra modul in care subiectii au reactionat in timpul testarii.

De asemenea, semnificative au fost discutiile persoanele din anturajul subiectilor investigati, prin intermediul carora am obtinut informatii referitoare la comportamentul acestora atat in mediul restrictiv al scolii cat si in mediul familial.

  1. ANAMNEZA

Anamneza ofera informatii importante in ceea ce priveste momentul producerii handicapului, a cauzelor acestuia precum si asupra evolutiei subiectului de-a lungul timpului.

In ansamblul ei, anamneza urmareste:

date de identificare, nume si prenume, data nasterii, varsta etc.

anamneza familiala– relatiile subiectului cu membrii familiei, afectiuni psihice ale acestora precum si informatii referitoare la climatul familial

scolarizarea subiectului ofera date asupra performantei, cunostintelor generale precum si asupra modului de adaptare la cerintele activitatii scolare.

comportamentele subiectului in cadrul scolii dar si in afara acesteia

Prin intemediul anamnezei s-au putut constata existenta unor conditii care pot fi considerare ca fiind nefavorabile dezvoltarii creativitatii cum ar fi existenta unui climat tensionat in familie, o autoritate exagerata a unuia dintre parinti etc.

Analiza de frecventa a rezultatelor probelor aplicate pe fiecare lot

Prezentarea rezultatelor la testul Woodworth- Matthews

EMOTIVITATE SIMPLA

LOT A

Aceste rezultate arata ca deficentul mintal prezinta dereglari accentuate in sfera emotional- afectiva. La acestia apar frecvent crizele de afect (descarcari puternice a afectelor primare, manifestate prin agitatie, tipete, tendinta catre violenta) precum si treceri rapide de la apatie la explozii afective, de la ras la plans, de la simpatie la antipatie, de la tristete la bucurie. Aceste modificari de dispozitie afectiva apar de multe ori fara a avea un motiv evident.

Toate aceste arata ca, din punct de vedere al afectivitatii, deficientul mintal se caracterizeaza printr-o accentuata imaturitate si instabilitate emotional- afectiva.

PSIHASTENII SI OBSESII

LOT A

La puberii si adolescentii cu deficienta mintala rezultatele ridicate la aceasta dimensiune sunt determinate de capacitatea redusa de efort si de fatigabilitatea psiho-nervoasa accentuata. De asemenea, pe fondul inertiei patologice manifestate la deficientul mintal pot aparea, in conditiile predominarii inerte a proceselor inhibitorii, stari generalizate de apatie, incetineala in reactii, lipsa de implicare in activitate. Tot pe fondul dereglarii dinamicii corticale exista situatii in care apar idei obsesive.

De remarcat este faptul ca mai putin de jumatate dintre subiectii lotului A au obtinut scoruri de peste 120, limita la care aceasta tendinta este considerata a fi evidenta. Avand in vedere ca subiectii inclusi in lotul A sunt la varsta pubertatii si adolescentei putem afirma ca in conditiile unei abordari diferentiate si ca urmare a influentelor terapeutic-recuperative si instructiv-educative, apar modificari ale raportului intre trasaturile negative si elementele mai bine pastrate ale personalitatii in sensul diminuarii influentelor negative ale specificitatii acestei deficiente si al cresterii capacitatii de adaptare a adolescentului cu handicap mintal.

LOTURI B,C

Din analiza rezultatelor obtinute in loturile B si C se poate observa ca in perioada pubertatii si adolescentei, psihastenia si tendintele depresive tind sa se accentueze. Astfel, in cazul copiilor cu varste de pana la 12 ani mai mult de jumatate dintre subiecti se plaseaza in sfera normalului din acest punct de vedere in timp ce la puberi si adolescenti, aceast procent este de 43%.

De asemenea, se poate observa ca valoarea maxima obtinuta la aceasta dimensiune este de 240 la subiectii lotului C in timp ce la subiectii lotului B aceasta ajunge la 264.

TENDINTE SCHIZOIDE

LOT A, LOTURI B,C

Tendintele schizoide reflecta fragilitatea gandirii, predispozitia ei la scindare, la dezarticulare. Valorile ridicate pe care le intalnim la subiectii lotului A pun in evidenta o incoerenta importanta in dinamica mintala. De asemenea evidentiaza o capacitate scazuta de analiza si sinteza, de intelegere si argumentare. Aceste valori pot fi explicate si prin faptul ca acesti subiecti se afla la varsta pubertatii si adolescentei, cand eventualele tendinte schizoide se pot amplifica

Analizand tendintele schizoide pe cele doua grupe de varsta putem observa ca acestea tind sa se cristalizeze si sa se individualizeze ca tulburari patologice abia in perioada adolescentei. Acest fapt este explicat prin aceea ca in adolescenta se realizeaza definitivarea constructiei inteligentei, odata cu formarea si consolidarea schemelor operatorii specifice gandirii formale. Astfel, tendintele de destructurare existente in stadiu latent se pot manifesta si amplifica la aceasta varsta.

TENDINTE PARANOIDE

LOT A, LOTURI B,C

In general, tendintele paranoide tind sa se cristalizeze si sa se consolideze la varstele adulte. Astfel, se poate constata ca valorile obtinute la aceasta dimensiune sunt sensibil mai mici decat rezultatele obtinute la emotivitate simpla sau la psihastenii si obsesii.

Cu toate acestea chiar in cazul subiectilor din lotul B numarul celor care se situeaza la nivelul critic este redus. Ca urmare structurile paranoice se consolideaza mai tarziu si se intalnesc mai frecvent la adulti decat la copii sau la puberi si adolescenti.

TENDINTE DEPRESIVE SI IPOHONDRICE

LOT A

Teama pentru propria sanatate, depresiile ca tulburari structurate si nu doar ca stari tranzitorii se consolideaza in perioada adolescentei. De asemenea, aceasta tendinta apare si ca rezultatul unor tulburari ale vietii afective ( prezentate si analizate la dimensiunea emotivitate simpla) precum si ca reactie la starile de frustrare pe care deficientul mintal le poate trai datorita capacitatii scazute de adaptare la situatii noi, in medii insecurizante.

LOTURI B,C

Comparand rezultatele celor doua loturi putem observa ca diferentele semnificative apar in zona superioara a valorii indicelui tendinte depresive si ipohondrice in sensul accentuarii acestei dimensiuni la puberi si adolescenti.

Ca atare, putem afirma ca predispozitia la depresie si ipohondrie tinde sa se consolideze si mai ales devine manifesta in perioada pubertatii si mai ales a adolescentei.

TENDINTE SPRE IMPULSIVITATE SI EPILEPSIE

LOT A

Analizand aceste rezultate putem afirma ca scorurile ridicate pe care subiectii cu handicap mintal le-au obtinut la dimensiunea impulsivitate si epilepsie se datoreaza slabului control constient si voluntar pe care acesta il poseda. De cele mai multe ori, reactiile acestora sunt impulsive, lipsite de control si mai ales exagerate in raport cu factorul care le-a determinat.

In conditiile dereglarii dinamicii corticale, pe fondul predominarii proceselor de excitatie, se observa aparitia unor stari de agitatie, de nestapanire, de angajare impulsiva in activitate, o accentuata lipsa de autocontrol.

LOTURI B,C

Din analiza rezultatelor, putem observa faptul ca si tendintele spre impulsivitate tind sa devina mai frecvente odata cu varsta. Exista situatii in care puberii si adolescentii manifesta cu o frecventa mai mare o serie de comportamente impulsive, mai putin supuse controlului. Cu toate acestea se poate constata ca valoarea maxima la aceasta dinemsiune nu depaseste la nici unul dintre cele doua loturi valoarea de 252 ceea ce ne duce la concluzia ca nu intalnim o accentuare a acestei trasaturi ci o crestere a frecventei de manifestare a acesteia la varsta pubertatii si adolescentei.

TENDINTE SPRE INSTABILITATE

LOT A

Aceste valori ridicarte pe care le-au obtinut majoritatea subiectilor cu hanicap mintal se explica prin dereglarile pe care acestia le prezinta atat la nivelul dinamicii dezvoltarii cat mai ales la nivelul deregarii dinamicii corticale. La deficientul mintal, aceasta instabilitate se poate manifesta atat in sfera emotional-afectiva, comportamentala, in sfera activitatii, cat si in cea a atentiei.

De asemenea, putem observa ca tendintele spre instabilitate se mentin la un nivel ridicat si la varsta pubertatii si adolescentei, manifestari care impiedica formarea unor comportamente adaptative. Aceste tendinte tind sa se accentueze in conditiile unui mediu insecurizant.

Loturi b,c

In urma analizei rezultatelor obtinute de subiectii celor doua loturi la dimensiunea „tendinte spre instabilitate” putem observa o dendinta de diminuare a frecventei de manifestare a acesteia odata cu cresterea varstei cronologice. Astfel, impulsivitatea, nestatornicia se manifesta mai frecvent la copii si tendinta este de scadere a acestei dimensiuni la varsta adolescentei, datorita procesului de maturizare.

Ca si in cazul dimensiunii analizate anterior nu putem vorbi de o modificare in sensul diminuarii valorii maxime a acestei trasaturi la lotul de puberi si adolescenti (valoarea maxima este de 312 la ambele loturi) ci diferenta apare in ceea ce priveste frecventa de manifestare in zona valorilor ridicate ale acesteia.

TENDINTE ANTISOCIALE

LOT A

Asa cum se observa din analiza rezultatelor, valorile tendintelor antisociale, ca tendinta innascuta, sunt reduse la subiectii cu deficienta mintala, niciun subiect nesituandu-se la nivel critic si la doar 6 subiecti trasatura este evidenta.

Ca urmare, putem afirma ca tulburarile comportamentale pe care subiectii cu deficienta mintala le maifesta destul de frecvent nu sunt rezultatul unor tendinte innascute si de cele mai multe ori ele se datoreaza dificultatilor pe care acesta le are in intelegerea si interpretarea situatiilor a slabei capacitati de adaptare la situatii noi. De asemenea, aparitia tendintelor antisociale, la deficientul mintal, este cauzata si de imaturitatea si instabilitatea emotional- afectiva pe de-o parte si impulsivitatea acestuia (care determina aparitia unor comportamente lipsite de control) pe de alta parte.

Concluzii

Din analiza rezultatelor obtinute de subiectii celor trei loturi la testul Woodworth- Matthews putem desprinde o serie de concluzii:

In cazul subiectilor cu intelect normal, o serie de trasaturi sondate de aceasta proba, cum ar fi tendintele schizoide, cele paranoide, tendintele depresive si psihasteniile si obsesiile tind sa se accentueze la varsta adolescentei;

in cazul instabilitatii aceasta tinde sa scada odata cu maturizarea, locul instabilitatii fiind luat treptat de stabilitate, ca trasatura a personalitatilor mature;

daca in loturile de subiecti cu intelect normal observam o scadere a instabilitatii la puberi si adolescenti comparativ cu copiii cu varste de pana la 12 ani, la subiectii cu deficienta mintala se constata ca acesta trasatura poate atinge valoarea maxima de 360 chiar si in pubertate si adolescenta.

in cazul subiectilor cu deficienta mintala se poate constata ca, la varsta pubertatii si adolescentei, exista o serie de trasaturi care nu ating valori atat de ridicate cat ne asteptam (in special la „tendinte spre impulsivitate” si „psihastenii si obsesii”). Aceasta ne conduce catre concluzia ca in conditiile unei abordari terapeutic- recuparative individualizate pot sa apara modificari ale raportului dintre elementele negative si cele mai bine pastrate ale personalitatii subiectilor cu deficienta mintala avand ca finalitate cresterea capacitatii adaptative ale acestora.

Concluzii testul arborelui

Din analiza rezultatelor obtinute la testul arborelui, putem desprinde o serie de trasaturi ale personalitatii deficientului mintal care vin sa completeze informatiile obtinute prin intermediul chestionarului Woodworth- Matthews.

Astfel, se constata ca la defcientii mintal regasim frecvent trasaturi cum ar fi suprficialitatea si schematismul gandirii, fixarea frecventa la stadii anterioare de dezvoltare. Acestea, alaturi de vitalitatea redusa, activismul limitat, retardarea afectiva determina, dificultati in rezolvarea unor situatii de viata, o insuficienta maturizare a personalitatii fapt care reduce semnificativ capacitatea de adaptare a acestora la situatiile noi, determinand nevoia unui mediu securizant, trasaturi pe care le desprindem frecvent si din interpretarea desenelor acestora.

Prezentarea rezultatelor la testul Torrance de gandire creativa- Forma figurala

FLUIDITATE

Din analiza acetor rezultate se constata o crestere atat a valorii maxime a factorului fluiditate cat si a numarului de subiecti care se apropie de aceasta valoare la puberii si adolescentii cu intelect normal, comparativ cu subiectii lotului C (copii cu intelect normal si varsta cronologica de pana la 12 ani avand aceeasi distributie a varstei mintale ca subiectii lotului A). Acest fapt poate fi explicat atat de maturizarea gandirii, care la aceasta varsta ajunge in stadiul operatiilor formale, cat si prin acumularea unei experiente de viata.

In ceea ce priveste rezultatele obtinute de subiectii lotului A, acestea se apropie ca valori de rezultatele subiectilor lotului C, desi subiectii lotului A, asa cum am aratat si in capitolul rezervat descrierii loturilor cercetarii, se afla la varsta puberatii si adolescentei. Ca urmare, rezultatele mai slabe ale subiectilor cu deficienta mintala la factorul fluiditate pot fi determinate de plafonarea dezvoltarii gandirii acestor subiecti in stadiul operatiilor concrete cat si activismului limitat al deficientilor si capacitatii reduse de automobilizare la activitate avand drept consecinta limitarea achizitiilor operationale.

FLEXIBILITATE

Se poate observa ca valoarea maxima a factorului flexibilitate nu se modifica la subiectii cu intelect normal la puberii si adolescenti comparativ cu subiectii lotului C.

Se constata ca exista insa diferente foarte mari intre rezultatele obtinute de subiectii cu intelect normal si cei cu deficienta mintala. Valorile maxime sunt semnificativ mai mici la puberii si adolescentii cu deficienta mintala atat comparativ cu subiectii lotului A cat si cu subiectii lotului C. Asa cum am mentionat, subiectii lotului C au aceeasi distributie a varstei mintale ca si subiectii lotului A (diferentele existand la criteriul varstei cronologie). Cu toate acestea, rezultatele obtinute la valorile factorului flexibilitate sunt semnificativ mai mari in cazul lotului C.

Ca urmare, se constata faptul ca influenta negativa asupra factorului flexibilitate nu o are stagnarea dezvoltarii gandirii deficientului mintal in stadiul operatiilor concrete, cat mai ales dereglarile dinamicii corticale existente la aceasta categorie de deficienti (inertia patologica) . Inertia patologica, se concretizeaza prin rigiditatea reactiilor comportamentale si adaptative si neadecvarea acestor reactii la schimbarile din mediul inconjurator

ORIGINALITATE

Comparativ cu ceilalti factori ai creativitatii analizati anterior, se poate constata ca subiectii cu deficienta mintala au obtinut rezultate mai mari . Prin analiza datelor obtinute la aceasta proba, nu se poate, insa, demonstra daca aceasta originalitate manifestata in desen de deficientul mintal este una productiva, cu valoare practica sau este rezultatul unei modalitati diferite de interpretare si intelegere a situatiilor de catre acestia.

Cu toate acestea se poate observa ca valoarea factorului originalitate a puberului si adolescentului cu deficienta mintala este mai mica decat cea a puberului si adolescentului normal, insa este asemenatoare cu cea a subiectilor lotului C ceea ce demonstreaza influenta negativa a plafonarii dezvoltarii intelectuale a deficientilor mintal la stadiul operatiilor concrete asupra acestui factor.

ABSTRACTIZA SEMANTICA

Analizand comparativ rezultatele puberilor si adolescentilor deficienti mintal cu cele obtinute de subiectii lotului C, observam ca acestea se incadreaza intre aceleasi limite, insa modul in care aceste rezultate se distribuie in cadrul intervalului este diferit. Astfel se constata ca doar accidental, subiectii deficienti mintal depasesc valoarea 8 la factorul abstractizare semantica, majoritatea obtinand valori intre 0 si 3, in timp ce copiii cu intelect normal obtin in majoritate rezultate intre 3 si 8, si au o distributie relativ echilibrata a valorilor acestui factor.

Aceasta demonstreaza ca plafonarea dezvoltarii intelectuale a deficientului mintal in stadiul operatiilor concrete influenteaza negativ dezvoltarea factorului abstractizare semantica. Insa, faptul ca subiectii lotului A au obtinut, in ansamblu rezultate net inferioare subiectilor cu intelect normal si avand aceeasi varsta mintala (subiectii lotului C), demonstreaza faptul ca abstractizarea semantica este influentata negativ nu doar de intarzierea in dezvoltarea mintala ci si de fenomenul dereglarii dinamicii corticale reprezentat de inertia patologica. Dereglarea mobilitatii proceselor nervoase superioare se afla la originea „simptomului central oligofrenic” reprezentat de diminuarea accentuata a capacitatii de generalizare- abstractizare.

Rezultatele superioare ale subiectilor lotului C comparativ cu cele ale lotului A demonstreaza un potential important de dezvoltare la copiii normali, potential care la deficientul mintal este limitat. De asemenea, subiectii lotului A, avand varste de pana la 12 ani se afla in plin proces de dezvoltare si maturizare a operatiilor intelectuale, in timp ce subiectii cu deficienta mintala au atins deja nivelul maxim al dezvoltarii mintale pe care acestia il pot atinge.

ELABORARE

Se poate constata o superioritate evidenta a valorilor factorului elaborare la subiectii lotului B comparativ cu subiectii celorlalte doua loturi. Aceasta arata ca, in adolescenta, capacitatea de combinare de idei in procesul constructiei mintale se situeaza pe un plan superior comparativ cu varstele mai mici.

De remarcat este si aparenta superioritate a subiectilor lotului A fata de cei ai lotului C in ceea ce priveste factorul elaborare. Am afirmat ca aceasta superioritate este aparenta din cauza faptului ca valoarea acestui factor este data de numarul de detalii care vin sa completeze ideea de baza, detalii care sunt numeroase la puberii si adolescentii cu deficienta mintala. Insa, anlizand nu doar cantitativ, detaliile existente in desenele subiectilor lotului A, ci mai ales calitativ putem observa ca acestea au un caracter repetitiv, ca manifestare a perseverarilor in plan grafic. Aceasta precizare este necesara deoarece, in realitate, numarul mare al detaliilor din desenele subiectilor deficienti mintal nu sunt expresie a capacitatii de transformare si combinare de idei, ci rezultatul manifestarilor inertiei patologice, motiv pentru care acestea nu pot fi considerate ca avand un efect pozitiv asupra creativitatii asa cum se intampla in cazul subiectilor cu intelect normal.

REZISTENTA LA INCHIDERE PREMATURA

Se poate constata ca in cazul rezistentei la inchidere prematura, rezultatele sunt asemanatoare in ceea ce priveste limitele minime si maxime intre care acestea variaza la toate cele trei loturi.

De remarcat este faptul ca subiectii lotului C au o usoara superioritate a valorilor acestui factor fata de subiectii celorlalte loturi.

TRASATURI CREATIVE EXPRIMATE IN DESEN- TORRANCE

EXPRIMAREA SENTIMENTELOR IN DESEN

Din aceste rezultate putem observa ca in cadrul celor trei loturi, multi subiecti nu au demonstrat expresivitate emotionala in desen. Prezenta constanta a acestei trasaturi intr-o proportie mai mare la varsta pubertatii si adolescentei demonstreaza ca maturizarea afectiva are un efect benefic asupra creativitatii. Se constata, de asemenea, faptul ca la subiectii cu deficienta mintala, expresivitatea emotionala a desenului apare accidental si la niciun subiect nu se manifesta ca o trasatura constanta. Aceasta deoarece afectivitatea deficientului mintal se caracterizeaza in special prin imaturitate si instabilitate. De multe ori, trairile afective ale deficientului mintal se caracterizeaza fie prin manifestari intense, explozive, neadecvate situatiei, fie prin apatie si indiferenta ambele situatii fiind considerate inhibitoare ale procesului creativ.

PERSPECTIVE VIZUALE NEOBISNUITE

Din cele prezentate mai sus putem observa un echilibru intre cele trei loturi in ceea ce priveste prezenta perspectivelor vizuale neobisnuite. Aceasta situatie pote fi explicata prin aceea ca puberii si adolescentii cu deficienta mintala pot prezenta o serie de obiecte si fenomene sub unghiuri si in pozitii neuzuale uneori si datorita dificultatilor de redare a acelor obiecte sub unghiul si in pozitia fireasca. Insa aceasta situatie am intalnit-o si la subiectii din lotul C dar cu o frecvanta mult redusa ceea ce poate duce la concluzia ca aceste manifestari existente la deficientul mintal, nu pot fi considerate intotdeauna trasaturi ale creativitatii, ci uneori sunt rezultatul lipsei aptitudinilor pentru desen.

Se poate concluziona ca, performantele creative sunt deteriminate atat de factorii creativitatii cat si de trasaturile creative. Ambii parametrii sunt afectati la deficientul mintal atat de intarzierile in dezvoltarea intelectuala si plafonarile acesteia in stadiul operatiilor concrete (influente demonstrate de rezultatele asemanatoare cu cele obtinute de subiectii lotului C) cat mai ales de dereglarile dinamicii corticale manifestate la acesti subiectii (influente demonstrate de inferioritatea rezultatelor adolescentilor deficienti mintal comparativ cu rezultatele subiectilor lotului C).

Prezentarea rezultatelor la proba SEAC CREAT

A FI DEOSEBIT

Astfel, in cadrul grupului de subiecti cu deficienta mintala se constata o oarecare uniformitate din punct de vedere comportamental. Deficientul mintal are, in mare masura, tendinta de a imita comportamentele celor din anturajul sau, fapt ce determina o inautenticetate a comportamentului la aceasta categorie de deficienti.

AMBITIE

Desi, asa cum am aratat, puberii si adolescentii deficienti mintal au obtinut valori destul de ridicate la aceasta trasatura, se poate constata ca nu reusesc sa se incadreze la nivelul performantelor superioare din punct de vedere al calitatii si volumului acestui comportament.

Aceasta se poate explica si prin aceea ca deficientul mintal nu este capabil sa-si stabileasca singur scopurile de atins. El este relativ perseverent in ceea ce priveste indeplinirea sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca dar numai in situatia in care acestea ii sunt accesibile. In situatiile in care acestea depasesc posibilitatile lor de rezolvare apare, la multi dintre subiectii cu deficienta mintala, tendinta de fuga de efort. Aceasta deoarece, in situatii critice, deficientul mintal are tendinta de a se retrage si de a nu depune efort in a depasi acea situatie.

Se constata ca rezultate asemanatoare, insa usor superioare, au obtinut si subiectii lotului C. In acest lot sunt inclusi copii cu varste cuprinse intre 7 si 12 ani, etapa de varsta corespunzatoare micii scolaritati. Odata cu intrarea in scoala si necesitatea de a se adapta la cerintele activitatii se dezvolta constiinciozitatea in rezolvarea sarcinilor. Se constata ca, in comparatie cu subiectii lotului A, in cadrul lotului C intalnim si un numar mic de valori ale ambitiei care se incadreaza la nivelul performantelor superioare.

CURIOZITATE

Se poate observa, din analiza rezultatelor prezentate mai sus, inferioritatea evidenta a deficientilor mintal atat compartiv cu subiectii lotului B cat si cu subiectii lotului C. Se constata, de asemenea si o superioritate a rezultatelor obtinute de subiectii lotului C comparativ cu subiectii lotului B.

La copiii de pana la 12 ani se manifesta curiozitatea fata de mai multe domenii. In aceasta perioada, copilul pune multe intrebari nu atat din interes pentru domeniul respectiv cat mai ales din dorinta de a cunoaste. Ei sunt interesati de multe dintre activitatile desfasurate in jurul lor. La puberi si adolescenti se poate observa o cristalizare a intereselor. Curiozitatea se manifesta in stransa legatura cu domeniile care prezinta interes pentru subiect.

Deficientul mintal, se caracterizeaza, in mare masura, prin lipsa de activism, printr-o capacitate redusa de a se implica spontan in activitati, nu este interesat de activitatile care se desfasoara in jurul sau. Nu este curios decat foarte rar, nu manifesta dorinta de a cunoaste, de a sti. Implicarea in activitatile de cunoastere nu este determinata de o motivatie cognitiva, intrinseca, din dorinta de a sti, ci aceasta este de natura extrinseca.

ENERGIE NECONSUMATA

La subiectii cu deficienta mintala, aceste rezultate vin inca odata sa confirme capacitatea redusa de efort si de fatigabilitatea psihonervoasa accentuata pe care acestia o manifesta. Pe fondul inertiei patologice cu predominarea proceselor inhibitorii pot sa apara stari generalizate de apatie, incetineala in reactii, lipsa de implicare in activitate. Asa se explica lipsa de energie pe care acestia o manifesta, slaba disponibilitate de a se implica in activitati suplimentare. Interesele limitate pe care deficientul mintal le demonstreaza, au influente negative asupra rezultatelor obtinute de acestia la aceasta trasatura.

HAZ

Se constata, si la aceasta trasatura, valorile scazute obtinute de puberii si adolescentii cu deficienta mintala. Astfel, acestia nu se incadreaza decat cel mult la nivelul valorilor medii ale acestor trasaturi. Se poate astfel constata ca deficientul mintal, in mare masura, nu este capabil sa inteleaga si sa guste glumele facute decat foarte rar. Aceasta nu datorita faptului ca ar fi persoane triste sau care privesc totul in tragic, cat mai ales datorita capacitatii reduse de intelegere pe care o intalnim la aceasta categorie de deficienti. De multe ori umorul pe care il intalnim la deficientii mintal este involuntar.

INVENTIVITATE

De asemenea, observam ca puberii si adolescentii cu deficienta mintala au obtinut rezultate inferioare atat puberilor si adolescentilor normali cat si copiilor cu varste de pana la 12 ani. Ca atare, putem afirma ca, inventivitatea este afectata nu atat de varsta mintala plafonata la nivelul operatiilor concrete, cat mai ales inertia patologica a proceselor nervoase superioare cu efect negativ in planul flexibilitatii mintale. Flexibilitatea mintala este o conditie esentiala pentru a putea gasi solutii noi, pentru a putea vedea in perspectiva.

INCAPATANARE

Astfel, putem observa o asemanare a valorilor obtinute de subiectii lotului A si cei din lotul C. Ca si in cazul celorlalte trasaturi analizate pana acum, constatam superioritatea rezultatelor obtinute de subiectii lotului B comparativ cu subiectii celorlalte doua loturi.

Se constata ca la aceasta trasatura, 4 subiecti au depasit valoarea 7 incadrandu-se in categoria persoanelor care nu iau in considerare parerile celorlati si isi urmeaza planurile chiar si in cazul in care acestea nu par a avea o finalitate. Problema care se pune este daca modul de manifestare a acestei trasaturi este si util din punct de vedere practic sau este doar o alta forma de manifestare a inertiei patologice caz in care rezultatele relativ ridicate ale valorilor obtinute nu pot fi considerate ca o manifestare a unei trasaturi creative.

NONCONFORMISM

Se poate constata ca puberii si adolescentii deficienti mintal au obtinut rezultate asemanatoare cu cele obtinute de subiectii lotului C si evident inferioare celor obtinute de subiectii lotului B.

Se poate constata ca intre deficientii mintal intalnim pe langa persoane care se incadreaza strict in regulile impuse de anturaj si persoane care se conduc dupa propriul cod de reguli. De multe ori, deficientul mintal intampina dificultati in a respecta regulile si conventiile sociale. Cu toate acestea, faptul ca doar 10 subiecti au depasit valoarea 6 arata ca, sistemul educational isi pune amprenta asupra acestei trasaturi. In urma procesului de educatie, la deficientul mintal se constata o crestere a capacitatii de adaptare la regulile sociale. Dezinteresul fata de regulile sociale si indiferenta fata de atitudinile dezaprobatoare ale celorlalti la adolescentul deficient mintal nu au aceleasi mobile ca si cele ale adolescentului normal. Daca la adolescentul normal acestea se manifesta din convingere, din dorinta de a fi altfel la deficientul mintal acestea sunt de multe ori expresia slabei capacitati de a intelege si de a se adapta criteriilor impuse de societate.

SPIRIT DE OBSERVATIE

Se observa, ca deficientul mintal a obtinut rezultate extrem de scazute la aceasta trasatura. De altfel, doar 8 dintre subiecti se incadreaza in categoria persoanelor care remarca ceea ce se petrece in jurul lor fara a acorda insa atentie acestor evenimente. Majoritatea deficientilor nu demonstreaza spirit de observatie, incadrandu-se in mare majoritate in categoria persoanelor care nu vad in jurul lor decat ceea ce ii intereseaza in mod deosebit.

SPONTANEITATE

Se poate observa inferioritatea rezultatelor obtinute de puberii si adolescentii deficienti mintal comparativ cu celelalte doua loturi de subiecti cu intelect normal.

Capacitatea de a reactiona rapid si adecvat in situatii noi, necunoscute presupune o mare capacitate de adaptare. Un alt atribut al adaptabilitatii, pe langa spontaneitate este flexibilitatea, factor al creativitatii la care deficientul mintal a obtinut de asemenea, valori scazute.

Asa cum am aratat anterior, deficientul mintal se caracterizeaza prin rigiditatea reactiilor comportamentale si adaptative si neadecvarea acestor reactii la schimbarile din mediul inconjurator fapt ce explica valorile scazute obtinute de acestia atat la factorul flexibilitate cat si cele obtinute la trasatura „spontaneitate”.

Putem observa ca in general rezultatele obtinute de subiectii celor trei loturi la evaluarea trasaturilor vizate de SEAC CREAT vin sa confirme rezultatele obtinute la testul Torrance de gandire creativa- forma figurala. In analiza acestor rezultate am constatat ca subiectii necreativi au obtinut si la SEAC CREAT rezultate cuprinse intre 1 si 7, nereusind sa ajunga in zona superioara a acestor rezultate. Asa se explica si valorile reduse de pana la valoarea 7 obtinute si de puberii si adolescentii cu deficienta mintala. Ei au depasit aceasta valoare numai la trasaturile incapatanare si fara limite. Faptul ca subiectii lotului C au obtinut la majoritatea trasaturilor valori superioare celor din lotul A arata pe de-o parte ca acestia au un bun potential de dezvoltare si pe de alta parte faptul ca, la deficientul mintal nu doar plafonarea in dezvoltarea intelectuala in zona operatiilor concrete ci toate celelalte trasaturi care caracterizeaza si influenteaza dezvoltarea si dinamica corticala a acestei categorii de deficienti au efecte negative asupra dezvoltarii si manifestarii comportamentelor creative.

4.2 Analiza comparativa intre loturile investigate

Vom realiza, in cele ce urmeaza, o analiza comparativa intre loturile investigate, la nivelul probelor deja luate in discutie in subcapitolul anterior. In vederea realizarii acestui obiectiv, am recurs la stabilirea unor criterii, pe baza carora sa putem caracteriza fiecare lot luat in discutie.

Astfel, analiza comparativa va avea ca puncte de reper, urmatoarele criterii, criterii care, de altfel au constituit baza de selectie a subiectilor celor trei loturi:

varsta mintala

varsta cronologica

coeficientul de inteligenta (prezenta sau nu a deficientei mintale)

Avand in vedere faptul ca, unul dintre obiectivele acestui studiu consta in desprinderea unor posibile diferente intre loturile investigate, datorate nivelului de dezvoltare intelectuala, am recurs la calcularea diferentelor de medii (testului T-Student).

Testul T ne permite sa stabilim daca diferentele existente sunt semnificative sau nu. Intamplarea poate interveni in desfasurarea fenomenului cercetat prin aparitia unor conditii neasteptate si prin calcularea diferentelor de medii putem determina daca aceste diferente sunt semnificative din punct de vedere statistic sau sunt rezultatul intamplarii.

Vom prezenta, in cele ce urmeaza, diferentele de medii semnificative, analiza realizand-o prin compararea loturilor doua cate doua. De asemenea, vom prezenta diferentele de medii pentru fiecare proba aplicata.

In tabelul 87 am centralizat diferentele de medii existente intre loturile A si B la proba Woodworth- Matthews.

t-test for Equality of Means

Woodworth-Matthews Loturile A-B

t

df

p

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

Lower  Upper

emotivitate simpla

psiastenii obsesie

tendinte schizoide

tendinte paranoide



tendinte depresive si ipohondrice

impulsivitate si epilepsie

instabilitate

Tendinte antisociale

Tabel 87- Diferente de medii Woodworth Matthews- loturile A-B

Analizand rezultatele prezentate in tabelul 87 putem observa ca exista o diferenta de medii semnificativa intre subiectii lotului A si cei ai lotului B la trasatura tendinte depresive si ipohondrice, diferenta in favoarea subiectilor lotului A.

Aceasta arata ca puberii si adolescentii cu deficienta mintala prezinta tendinte depresive si ipohondrice mai accentuate decat puberii si adolescentii cu intelect normal. Aceste tendinte pot fi si rezultatul unor tulburari ale vietii afective, dar pot sa apara si ca reactie la starile de frustrare pe care deficientul mintal le traieste datorita dificultatilor de adaptare pe care acesta le intampina.

In continure vom prezenta diferentele de medii calculate pentru loturile A si C, date care sunt prezentate in tabelul nr.88.

t-test for Equality of Means

Woodworth-Matthews Loturile A-C

t

df

P

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

Lower  Upper

emotivitate simpla

psiastenii obsesie

tendinte schizoide

tendinte paranoide

tendinte depresive si ipohonr

impulsivitate si epilepsie

instabilitate

antisociale

Tabel 88- - Diferente de medii Woodworth Matthews- loturile A-C

Ca urmare a analizei rezultatelor incluse in tabelul de mai sus am constat ca exista doua diferente de medii semnificative intre loturile A si C. Acestea sunt cele care vizeaza trasaturile „tendinte schizoide” si „tendinte spre instabilitate”, (ambele in favoarea lotului A). Astfel, se poate constata ca puberii si adolescentii cu deficienta mitala prezinta tendinte schizoide si un grad de instabilitate mai mare decat subiectii lotului C (copii cu varste de pana la 12 ani, intelect normal si aceeasi distributie a varstei mintale ca in cazul lotului A).

Valorile superioare la obtinute la „tendinte schizoide” de subiectii lotului A comparativ cu subiectii lotului C se pot explica si prin aceea ca tendintele schizoide se contureaza ca tulburari patologice la varsta adolescentei (aspect pe care-l vom putea observa si la analiza comparativa a acestor trasaturi intre loturile B si C). De asemenea, se constata ca tendintele spre instabilitate sunt semnificativ mai mari la subiectii lotului A. Aceste aspecte pot fi explicate de dereglarea dinamicii corticale a deficientilor mintal ceea ce determina instabilitate comportamentala, emotional- afectiva, instabilitate a atentiei etc.

In continuare vom analiza diferentele de medii intre cele trei loturi investigate, luate cate doua, la Testul Torrance de Gandire Creativa- Forma figurala (TTCT)

Vom analiza pentru inceput deferentele de medii intre factorii creativitatii investigati de aceasta proba si anume:

fluiditate

flexibilitate

originalitate

elaborare

abstractizare semantica

rezistenta la inchidere prematura

t-test for Equality of Means

TTCT-

factori ai creativitatii loturi A-B

t

df

P

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

Lower  Upper

fluiditate

flexibilitate

originalitate

abstractizare semantica

elaborare

rezistenta la inchidere

Tabel 90- Diferente de medii- TTCT- factori ai creativitatii- Loturi A-B

In tabelul 90 am prezentat diferentele de medii intre loturile A si B la facorii creativitatii. Analizand aceste date putem observa ca intre aceste doua loturi sunt diferente semnificative din punct de vedere statistic intre mediile tuturor celor sase factori ai creativitatii in favoarea lotului B.

Astfel puberii si adolescentii cu intelect normal prezinta valori superioare la factorii creativitatii (fluiditate, flexibilitate, originalitate, abstractizare semantica, elaborare si rezistenta la inchidere) comparativ cu puberii si adolescentii cu deficienta mintala. Aceste diferente evidente sunt explicate in primul rand de nivelul diferit al dezvoltarii intelectuale la subiectii celor doua loturi cat si de influentele negative pe care le au dereglarile dinamicii dezvoltarii si ale dinamicii corticale al deficientilor mintal asupra factorilor creativitatii.

Pentru a putea analiza influentele trasaturilor specifice deficientilor mintal asupra factorilor creativitatii prezentam in continuare diferentele de medii existente intre rezultatele loturilor A si C. Acestea sunt prezentate in tabelul 91.

t-test for Equality of Means

TTCT-

factori ai creativitatii loturi A-C

t

df

p

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

fluiditate

flexibilitate

originalitate

abstractizare semantica

elaborare

rezistenta la inchidere

Tabelul 91- Diferente de medii-TTCT-factorii creativitatii- Loturile A-C

Asa cum reiese din tabel, diferente de medii semnificative din punct de vedere statistic exista intre factorii fluiditate, flexibilitate, abstractizare semantica si rezistenta la inchidere. Aceste diferente sunt toate in favoarea subiectilor lotului C. Astfel, lotul subiectilor cu varsta de pana la 12 ani, intelect normal si care au aceeasi distributie a varstei mintale ca si in cadrul lotului A, sunt caracterizati prin fluiditate si flexibilitate mentala, printr-o buna capacitate de abstractizare semantica si rezistenta la inchidere prematura, desi ei prezinta aceeasi varsta mintala ca si subiectii lotului A. De aici putem desprinde concluzia ca acesti factori ai creativitatii (fluditate, flexibilitate, abstractizare semantica si rezistenta la inchidere) nu sunt influentati atat de nivelul varstei mintale cat mai ales de celelalte trasaturi specifice deficientei mintale.

Astfel, activismul limitat al deficientilor mintal si slaba lor capacitate de implicare spontanp in activitate are influente negative asupra nivelului achizitiilor operationale, fapt care determina o fluiditate mintala redusa. De asemenea, influenta negativa asupra factorului flexibilitate este exercitata mai ales de dereglarile dinamicii corticale existente la aceasta categorie de deficienti (inertia patologica), ceea ce determina o rigiditate la nivelul intregii activitati psihice. Aceste dereglari ale dinamicii corticale stau la baza „simptomului central oligofrenic” reprezentat de diminuarea accentuata a capacitatii de generalizare- abstractizare fapt care influenteaza negativ dezvoltarea factorului „abstractizare semantica”.

Se poate observa faptul ca la factorii originalitate si elaborare nu sunt diferente semnifictive intre mediile celor doua loturi. Aceasta arata ca acesti factori sunt influentati negativ de dereglarea dinamicii dezvoltarii si in mod special de plafonarea dezvoltarii intelectuale a deficientului mintal in stadiul operatiilor concrete.

In continuare vom analiza diferentele existente intre cele trei loturi investigate in ceea ce priveste valorile trasaturilor creative exprimate in desene. In tabelul 93 am prezentat diferentele de medii intre loturile A si B la nivelul trasaturilor creative.

t-test for Equality of Means

TTCT- trasaturi creative

Loturile A-B

t

df

P

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

exprimarea sentimentelor in desen

Gradul de complexitate a desenului

miscare/actiune

combinare figuri

expresivitatea titlului

combinare linii

perspective vizuale neobisnuite

perspective vizuale interne

extinderea spatiului dat

umor in titluri/desene

bogatia imageriei

bogatia coloristicii

rapiditatea de intrare in proba

Tabel 93- Diferente de medii- TTCT trasaturi creative- loturi A-B

Analizand datele incluse in tabelul 93 putem constata ca exista diferente de medii semnificative statistic intre loturile amintite la exprimarea sentimentelor in desen, gradul de complexitate a desenului, miscare/actiune, combinare figuri, expresivitatea titlului, combinare linii, extinderea spatiului dat, umor in titluri/desene, bogatia imageriei, bogatia coloristicii diferente inregistrate in favoarea lotului B.

Maturitatea afectiva a puberului si adolescentului normal comparativ cu puberul si adolescentul deficient mintal se regaseste in superioritatea rezultatelor la exprimarea sentimentelor in desen. Combinatorica mintala, rezistenta la inchidere, capacitatea de a vedea dinamica lucrurilor, dincolo de aparente au determinat rezultatele superioare ale subiectilor lotului B la prezenta miscarii in desen, combinarea figurilor incomplete si a seturilor de linii paralele, extinderea spatiului dat, iar capacitatea a integra diferitele modalitati senzoriale au determinat rezultatele ridicate la bogatia coloristicii.

In timp ce deficientul mintal care este caracterizat prin imaturitate si instabilitate emotional afectiva, rigiditate mintala, dereglarea dinamicii corticale cu influente negative asupra interactiunii normale a analizatorilor toate aceste determinand inferioritatea rezultatelor acestora la trasaturile amintite mai sus.

Diferente de medii nesemnificative s-au inregistrat la perspective vizuale neobisnuite, perspective vizuale interne si rapiditatea de intrare in proba.

In continuare vom prezenta diferentele de medii existente intre loturile A si C in ceea ce priveste trasaturile creative regasite in desene.

Aceste rezultate sunt prezentate in tabelul nr. 94. Se poate constata ca intre loturile A si C exista diferente semnificative la exprimarea sentimentelor in desen, gradul de complexitate a desenului, miscare/ actiune, expresivitatea titlului, bogatia imageriei, bogatia coloristicii, in favoarea lotului C.

Astfel, copiii cu intelect normal au o capacitate mai mare de exteriorizare a sentimentelor in desen, de combinare a informatiilor senzoriale in realizarea desenelor, realizeaza desene dinamice cu titluri expresive, in timp ce deficientul mintal nu poate exprima o incarcatura emotional afectiva prin desen, de cele mai multe ori desenele lor sunt statice iar titlurile lipsite de expresivitate

t-test for Equality of Means

TTCT- trasaturi creative

Loturile A-C

t

df

P

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

exprimarea sentimentelor in desen

Gradul de complexitate a desenului

miscare/actiune

combinare figuri

expresivitatea titlului

combinare linii

perspective vizuale neobisnuite

perspective vizuale interne

extinderea spatiului dat

umor in titluri/desene

bogatia imageriei

bogatia coloristicii

rapiditatea de intrare in proba

Tabel 94- Diferente de medii- TTCT trasaturi creative- loturi A-B

Pe langa acestea, se poate constata si faptul ca exista un numar mare de trasaturi creative la care diferentele de medii nu sunt semnificative din punct de vedere statistic. Aceste trasaturi sunt: combinare figuri, combinare linii, perspective vizuale neobisnuite, perspective vizuale interne, extinderea spatiului dat, umor in titluri/desene, rapiditatea de intrare in proba. Putem, astfel, observa ca modul de manifestare a acestor trasaturi creative in desenele adolescentilor cu deficienta mintala este influentat de nivelul dezvoltarii intelectuale , de plafonarea dezvoltarii lor in zona operatiilor concrete si in consecinta de dereglarea dinamicii dezvoltarii deficientilor mintal reprezentata de vascozitatea genetica. De asemenea lipsa de maturitate a acestora este evidenta in desenele realizate.

In continuare vom prezenta diferentele de medii, in ceea ce priveste corficientul de creativitate, intre loturile A si B (vezi tabelul 96) si loturile A si C (vezi tabelul 97).

lotul din care face parte subiectul

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

coeficient creativ

A

B

t-test for Equality of Means

T

df

p

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

coeficient creativ

Tabel 96- Diferente de medii- Coeficient de creativitate- Loturile A-B

lotul din care face parte subiectul

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

coeficient creativ

A

C

t-test for Equality of Means

t

df

p

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

coeficient creativ

Tabel 97- Diferente de medii- Coeficient de creativitate- Loturile A-C

Analizand rezultatele incluse in tabelele 96 si 97 putem observa ca in ceea ce priveste coeficientul de creativitate exista diferente de medii semnificative intre loturile A si B, in favoarea lotului B si intre loturile A si C in favoarea lotului C. Asa cum putem observa coeficientul de creativitate este semnificativ inferior la adolescentii cu deficienta mintala atat comparativ cu adolescentii cu intelect normal cat si comparativ cu copiii cu intelect normal si varste de pana la 12 ani. Aceasta in conditiile in care exista atat o serie de factori ai creativitatii cat si o serie de trasaturi creative exprimate in desen la care diferentele de medii intre loturile A si C nu sunt semnificative din punct de vedere statistic.

Rezultatele inferioare la nivelul coeficientului de creativitate la deficientul mintal este dat atat de inferioritatea rezultatelor la o serie de factori si trasaturi ale creativitatii cat mai ales de modul defectuos in care acestea interactioneaza in procesul creator.

Putem, astfel, observa ca desi exista un potential la nivelul creativitatii puberului si adolescentului cu deficienta mintala acesta nu este fructificat, pe de-o parte din cauza faptului ca, in comparatie cu subiectii lotului C care sunt in plin proces de maturizare, acestia si-au definitivat dezvoltarea intelectuala si pe de alta parte datorita faptului ca prin aceste rezultate se demonstreaza existenta la deficientul mintal a unei heterocronii intraprocesuale patologice.

Am denumit aceasta heterocronie, manifestata la nivelul creativitatii ca fiind patologica, deoarece factorii si trasaturile creative mai bine pastrate la deficientul mintal nu au o influenta benefica asupra celorlalte, mai putin dezvoltate, ci dezvoltarea lor s-a realizat in detrimentul acestora fapt demonstrat de valorile scazute pe care le-au obtinut la corficientul de creativitate. In timp ce facorii si trasaturile creativitatii mai bine dezvoltate intalnite la subiectii loturilor B si C au o influenta pozitiva asupra celorlalte mai putin dezvoltate fapt demonstrat de valorile obtinute la nivelul coeficientului de creativitate.

In continuare vom analiza diferentele de medii existente intre loturile investigate la variabilele vizate de Scala de Evaluare a creativitatii cu Ancore Comportamentale (SEAC-CREAT)

Pentru inceput vom analiza diferentele de medii existente la aceasta proba intre loturile A si B. Aceste rezultate sunt prezentate in carul tabelului nr. 98

Observand datele din tabelul amintit putem constata ca exista diferente de medii semnificative la toate variabilele trasaturile investigate de acest test in favoarea lotului B.

Astfel, se constata un nivel mai ridicat al ambitiei, curiozitatii energiei neconsumate, inventivitatii, incapatanarii, umorului si dorintei de a fi altfel la puberii si adolescentii cu intelect normal comparativ cu puberii si adolescentii deficienti mintal.

t-test for Equality of Means

SEAC CREAT

Loturile A-B

t

df

P

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

a fi deosebit

ambitie

curiozitate

energie neconsumata

fara limite

haz

inventivitate

incapatanare

nonconformism

spirit de observatie

spontaneitate

umor

Tabel 98- Diferente de medii- SEAC CREAT- Loturile A-B

Astfel, putem observa ca si din punct de vedere al ancorelor comportamentale ale creativitatii inferioritatea rezultatelor puberilor si adolescentilor cu deficienta mintala comparativ cu cei cu intelect normal sunt semnificative din punct de vedere statistic.

Astfel, deficientul mintal, comparativ cu cel cu intelect normal, se caracterizeaza prin lipsa curiozitatii, a interesului, prin energie insuficienta si lipsa disponibilitatii de a invata mai mult de a se implica in activitati multiple si variate. De asemenea ei se caracterizeaza prin lipsa spiritului de observatie, a spontaneitatii in reactii, a adaptabilitatii.

In continuare vom analiza diferentele de medii existente intre loturile A si C cu privire la rezultatele obtinute la SEAC CREAT. Datele sunt prezentate in tabelul 99.

t-test for Equality of Means

SEAC CREAT

Loturile A-C

t

df

p

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

a fi deosebit

ambitie

curiozitate

energie neconsumata

fara limite

haz

inventivitate

incapatanare

nonconformism

spirit de observatie

spontaneitate

umor

Tabel 99- Diferente de medii- SEAC CREAT- Loturile A-C

Analizand datele incluse in tabelul de mai sus putem observa ca exista diferente de medii semnificative intre loturile A si C la a fi deosebit, curiozitate, energie neconsumata, haz, inventivitate, spirit de observatie, spontaneitate, umor, in favoarea lotului C.

Astfel, subiectii lotului A se caracterizeaza printr-un nivel redus al curiozitatii, prin lipsa de interes, slaba capacitate de efort, nivel energetic scazut, lipsa spiritului de observatie, a spontaneitatii in reactii. Toate acestea sunt determinate pe de-o parte de imaturitatea si intarzierile si plafonarile in dezvoltarea acestor subiecti cat si celorlalte trasaturi specifice deficientilor mintal.

Se poate constata ca exista si o serie de trasaturi la care diferentele de medii intre loturile A si C nu sunt semnificative din punct de vedere statistic acestea fiind: ambitie, fara limite, incapatanare, nonconformism. Ca urmare rezultatele la aceste trasaturi sunt determinate de imaturitatea puberilor si adolescentilor cu deficienta mintala.

O privire de ansamblu asupra rezultatelor analizei comparative a celor trei loturi la aceasta proba arata ca si in acest caz intalnim o situatie similara ca si in cazul probei TTCT. Se constata inferioritatea, de ansamblu a puberilor si adolescentilor cu deficienta mintala atat comparativ cu puberii si adolescentii cu intelect normal cat si comparativ cu copiii cu intelect normal si varste de pana la 12 ani.

De asemenea, se poate constata ca exista o serie de trasaturi la care diferentele intre loturile A si C nu sunt semnificative din punct de vedere statistic. Astfel, si din punct de vedere al ancorelor comportamentale ale creativitatii observam ca exista un potential la puberii si adolescentii deficienti mintal. Insa, ca si la proba anterioara, intalnim aceeasi heterocronie intraprocesuala patologica.

Matricea coeficientilor de corelatie Pearson

Prin intermediul acestei metode statistice am incercat evidentierea corelatiilor inalt semnificative la pragurile de p=.005 si respectiv p=.001 intre variabilele vizate de probele aplicate si in special intre varsta cronologica, varsta mintala si coeficientul de inteligenta si variabilele investigate prin intermediul probelor de creativitate, precun si corelatiile intre variabilele investigate prin probele de creativitate .

Vom analiza, pentru inceput, corelatiile existente intre varsta cronologica si variabilele testului Woodworth-Matthews pentru subiectii cu deficienta mintala si cei cu intelect normal inclusi in cadrul loturilor investigate.

Din analiza acestor date, putem observa ca, la nivelul lotului A exista corelatii semnificative intre varsta cronologica si emotivitatea simpla, tendintele spre impulsivitate si epilepsie si tendintele spre instabilitate. In timp ce in cazul subiectilor cu intelect normal putem observa corelatii semnificative intre varsta cronologica si tendinte schizoide, tendinte spre impulsivitate si epilepsie si tendintele spre instabilitate.

Putem observa ca la subiectii cu intelect normal, tendintele schizoide, ca si cele impulsive si spre instabilitate, tind sa se cristalizeze ca tulburari patologice odata cu varsta.

De remarcat ca in cazul subiectilor cu deficienta mintala, corelatii semnificative pozitive exista intre varsta cronologica si emotivitatea simpla, tendintele spre impulsivitate si epilepsie si tendintele spre instabilitate. Astfel, in cadrul acestui lot, varsta cronologica influenteaza direct nivelul emotivitatii, a impulsivitatii precum si nivelul instabilitatii.

Se poate constata evolutia diferita a emotivitatii simple la cele doua categorii de subiecti investigati, in sensul ca la deficientul mintal emotivitatea simpla tinde sa se aceentueze odata cu varsta, in timp ce la subiectii cu intelect normal nu s-a demonstrat o corelatie semnificativa intre varsta cronologica si emotivitatea simpla.

varsta cronologica

emotivitate simpla

psiastenii obsesie

tendinte schizoide

tendinte paranoide

tendinte depresive si ipohonr

impulsivitate si epilepsie

instabilitate

antisociale

varsta cronologica

Pearson Correlation

p

N

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).,

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel 101- Corelatii intre varsta cronologica si variabilele testului Woodworth- Matthews- Lotul A

varsta cronologica

emotivitate simpla

psiastenii obsesie

tendinte schizoide

tendinte paranoide

tendinte depresive si ipohonr

impulsivitate si epilepsie

instabilitate

antisociale

varsta cronologica

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)

N

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).,

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel 102- Corelatii intre varsta cronologica si variabilele testului Woodworth- Matthews- Loturile B,C

In continuare vom analiza corelatiile existente intre varsta cronologica si factorii creativitatii investigati prin intermediul testului Torrance de gandire creativa.

Vom analiza aceste corelatii deoarece, factorii creativitatii investigati prin aceasta proba pot fi definiti in planul gandirii, in plan perceptiv precum si planul verbal-abstract. Toate aceste domenii in care pot fi definiti acesti factori se modifica odata cu varsta, atat la subiectii cu intelect normal, cat si la cei cu deficienta mintala si ne propunem, astfel sa urmarim prin analiza acestor corelatii modul in care evolutia varstei cronologice influenteaza dezvoltarea factorilor creativitatii.

Rezultatele le regasim in tabelele 103 si 104. Analizand aceste rezultate putem observa urmatoarele: in cazul lotului A, puberi si adolescenti cu deficienta mintala, se poate constata ca exista o singura corelatie semnificativa intre varsta cronologica si factorul elaborare, in timp ce in cazul subiectilor cu intelect normal nu intalnim corelatii semnificative din punct de vedere statistic intre varsta cronologica si factorii creativitatii.

Astfel, rezultatele pe care le obtine subiectul cu deficienta mintala la factorul elaborare este dependent de varsta lui cronologica. Se explica in acest mod faptul ca la deficientii mintal cu varste de 16-17 ani am intalnit mai des desene cu un grad de complexitate mai mare, care cuprind numeroase detalii. De asenenea, s-a constatat ca la aceste varste, deficientii mintal au reusit sa realizeze desene nu doar cu mai multe detalii ci au reusit chiar sa realizeze o coerenta in desen o interactiune a acestor detalii in vederea transmiterii unor idei, comparativ cu subiectii deficienti mintal cu varste de 13-14 ani.

Toate aceste se datoreaza atat evolutiei varstei cronologice, cat mai ales faptului ca subiectii investigati, fiind cuprinsi intr-o forma de scolarizare (scoala speciala) au beneficiat de interventii terapeutice si educationale.

fluiditate

flexibilitate

originalitate

abstractizare semantica

elaborare

rezistenta la inchidere

varsta cronologica

Pearson Correlation

p

N

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed)., * Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel 103- Corelatii varsta cronologica- factorii creativitatii (TTCT)- Lot A

Correlations

fluiditate

flexibilitate

originalitate

abstractizare semantica

elaborare

rezistenta la inchidere

varsta cronologica

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)

N

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). * Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel 104- Corelatii varsta cronologica- factorii creativitatii (TTCT)- Loturi B,C

Din datele incluse in tabelul 104 putem observa ca la subiectii cu intelect normal, varsta cronologica coreleaza semnificativ cu originalitatea, abstractizarea semantica si elaborarea. Se constata, astfel influenta pozitiva a maturizarii asupra acestor trasaturi ale creativitatii la subiectii cu intelect normal.

Putem astfel, observa ca varsta cronologica are o influenta limitata aspra dezvoltarii factorilor creativitatii la deficientul mintal.

In tabelele 105 si 106 sunt incluse datele referitoare la corelatiile intre varsta cronologica si trasaturile creative investigate prin intermediul testului Torrance de gandire creativa.

Se poate constata faptul ca si in cazul trasaturilor creative prezente in desenele subiectilor si varsta cronologica exista o serie de corelatii semnificative din punct de vedere statistic.

Astfel, putem observa ca in cazul loturilor de subiecti cu intelect normal, exista o corelatie semnificativa negativa intre varsta cronologica si prezenta miscarii in desene si corelatii semnificative pozitive intre varsta cronologica si combinare de figuri incomplete si combinare de linii. Ca urmare, miscarea in desen, ca expresie a flexibilitatii si combinatoricii mintale, tinde sa fie inlocuita in cadrul procesului creator de combinarea de linii si de figuri incomplete. Combinarea de linii si combinarea de figuri incomplete sunt trasaturi creative care reflecta, la randul lor combinatorica mentala si flexibilitatea gandirii. In

Din analiza datelor incluse in tabelul 105 putem observa ca, in cazul lotului de subiecti cu deficienta mintala, intalnim corelatii semnificative pozitive intre varsta cronologica si expresivitatea titlului si o corelatie semnificativa negativa intre varsta cronologica si perspectivele vizuale neobisnuite.

exprimarea sentimentelor in desen

Complexitate desen

miscare/

actiune

combinare figuri

expresivitatea titlului

combinare linii

perspective vizuale neobisnuite

perspective vizuale interne

extinderea spatiului dat

unor in titluri/desene

bogatia imageriei

bogatia coloristicii

rapiditatea de intrare in proba

varsta cronologica

Pearson Correlation

p

N

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel 105- Corelatii varsta cronologica- TTCT-trasaturi creative- Lot A

Correlations

exprimarea sentimentelor in desen

poveste a desenului cu titlul

miscare/

actiune

combinare figuri

expresivitatea titlului

combinare linii

perspective vizuale neobisnuite

perspective vizuale interne

extinderea spatiului dat

unor in titluri/desene

bogatia imageriei

bogatia coloristicii

rapiditatea de intrare in proba

varsta cronologica

Pearson Correlation

p

N

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel 106- Corelatii virsta cronologica- TTCT-trasaturi creative- Lot C

Correlations

Ca si in cazul factorilor creativitatii, observam influenta varstei cronologice asupra trasaturilor creative exprimate in desenele subiectilor cu deficienta mintala este limitata. O corelatie interesanta este cea negativa intre varsta cronologica si perspecivele vizuale neobisnuite. Aceasta corelatie negativa arata ca, deficientii mintal pot prezenta o serie de obiecte si fenomene sub unghiuri si in pozitii neuzuale uneori si datorita dificultatilor de redare a acelor obiecte sub unghiul si in pozitia fireasca dificultati care tind sa scada odata cu varsta.

Corelatia pozitiva intre varsta cronologica si expresivitatea titlului arata ca odata cu varsta cronologica creste si capacitatea de a formula titluri expresive, adecvate continutului desenului realizat.

In continuare vom analiza corelatiile existente intre varsta mintala si rezultatele obtinute de subiectii celor trei loturi investigate la probele TTCT si SEAC CREAT. Corelatiile vor fi analiazate in cadrul loturilor A si C.

Observand datele incluse in tabelele 107 si 108 putem observa urmatoarele: la subiectii cu deficienta mintala, varsta mintala coreleaza semnificativ cu toti factorii creativitatii, iar raportul dintre ele este de directa proportionalitate. Astfel, cu cat nivelul varstei mintale este mai mare, cu atat cresc valorile factorilor creativitatii investigati; in cadrul lotului C se constata corelatii semnificative pozitive intre varsta mintala si fluiditate, flexibilitate, originalitate si elaborare.

Faptul ca la deficientii mintal, varsta mintala coreleaza semnificativ pozitiv cu toti factorii creativitatii se poate explica si prin faptul ca in cazul unor varste mintale mai mari (asociate cu un coeficient de inteligenta mai ridicat), trasaturile specifice deficientei mintale sunt mai putin evidente iar influenta negativa a acestora asupra creativitatii este mai redusa.

varsta mintala

fluiditate

flexibilitate

originalitate

abstractizare semantica

elaborare

rezistenta la inchidere

varsta mintala

Pearson Correlation

p

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel 107 Corelatii varsta mintala TTCT-factori ai creativitatii- Lot A

varsta mintala

fluiditate

flexibilitate

originalitate

abstractizare semantica

elaborare

rezistenta la inchidere

varsta mintala

Pearson Correlation

p

N

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Centru de reabilitare si recuperare psiho-motorie - Pe malul unui lac
Dimensiuni ale personalitatii implicate in procesul STRESULUI OPERATIONAL
PROCESE PSIHICE IMPLICATE IN INVATARE
Metode specifice psihologiei sociale (sociometrice)
Paradigme teoretice ale stresului occupational
Controlul stresului - cauzele stresului
CARACTERIZAREA PSIHOLOGICA A VARSTELOR SCOLARE
Mentenanta total productiva




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu