Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Inventarul de anxietate stare-trasatura

Inventarul de anxietate stare-trasatura




Inventarul de anxietate stare-trasatura

S. T. A. I.

S.T.A.I. este alcatuit din doua scale de autoevaluare pentru masurarea a doua concepte distincte privind anxietatea.

Starea de anxietate (A-stare) si anxietatea ca trasatura (A-trasatura). Desi initial a fost creat ca un instrument de cercetare pentru investigarea anxietatii la adultii “normali” (fara probleme psihiatrice), S.T.A.I. s-a dovedit a fi util in masura anxietatii la studenti, precum si la pacientii din domeniul neuropsihiatric, cei din clinicile medicale sau din serviciul de chirurgie.




Scala (A-trasatura) consta din 20 de descrieri pe baza carora oamenii exprima modul in care ei se simt in general.

Scala (A-stare) consta de asemenea din 20 de descrieri dar instructiunile cer subiectilor sa indice modul in care se simt la un moment dat.

Aceste scale se tiparesc pe cele doua fete ale unui formular.

O copie a formularului test poate fi gasita in apendicele A al acestui manual. Scala (A-stare) este notata cu X1 iar scala (A-trasatura) este notata cu X2.

Scala (A-trasatura) poate fi utilizata ca si un instrument de cercetare pentru selectarea subiectilor raspund la un stres psihologic cu diferite nivele de intensitate la (A-stare).

Cercetatorii pot utiliza (A-stare) pentru a determina nivelele actuale ale starilor de anxietate, induse prin proceduri experimentale stresante sau ca un indice al nivelului de autocontrol asa cum este definit acest concept de Hull (1943) si Spense (1958).

S-a demonstrat ca scorurile la scala (A-stare) cresc in urma variatelor tipuri de stress si descresc in urma antrenamentului de relaxare (relaxation training).

S.T.A.I. s-a dovedit a fi util de asemenea in activitatea clinica.

Scala (A-trasatura) ofera posibilitatea depistarii la studentii de invatamant superior de colegiu a imbinatiilor anxiogene precum si a evaluarii extinderii cu care studentii care apeleaza la serviciile de consiliere si orientare, se confrunta cu probleme de tip neurotic anxiogen.

Scala (A-stare) este un indicator sensibil al nivelului de anxietate tranzitorie resimtita de clienti si pacienti, in consiliere, psihoterapie, terapia comportamentala sau in domeniul psihiatric. Ea poate fi de asemenea utilizata pentru a masura schimburile de intensitate ale starii anxiogene, care apar in aceste situatii.

Calitatile esentiale evaluate prin scala (A-stare) implica sentimente de tensiune, nervozitate, neliniste si teama.

Ultima versiune a S.T.A.I. este descrisa si evaluata de Levitt (1967) in cartea sa “Psihologia anxietatii”.

Intr-un capitol referitor la masurarea experimentala a anxietatii, Levitt compara si evidentiaza diferentele dintre S.T.A.I. si alte instrumente psihologice utilizate pentru masurarea anxietatii.

CONCEPTELE: stare anxiogena si anxietatea ca trasatura

Starea anxiogena (A-stare) reprezinta o stare emotionala tranzitorie sau conditii ale organismului uman, caracterizata prin sentimente subiective, constient percepute, de tensiune, teama si activitate sporita a S. N. vegetativ.

A-stare poate varia in intensitate si fluctua in timp. Anxietatea ca trasatura se refera la diferentele individuale relativ, stabile in inclinatia spre anxietate, ce diferentiaza oamenii in ceea ce priveste tendinta de a raspunde la situatii percepute ca fiind amenintatoare cu cresteri ale intensitatii starii de anxietate.

Ca si concept psihologic – trasatura – anxietate are caracteristicile unei clase de constructe pe care Atkinson le numeste “motive” si la care Campbell se refera ca si “dispozitii comportamentale …”.

“Motivele” sunt definite de Atkinson ca dispozitii care raman pana apare o situatie care le activeaza.

Dispozitiile comportamentale dobandite – dupa Campbell implica caracteristici ale experientei trecute care predispun un individ sa vada lumea intr-un mod particular si sa manifeste tendinte de raspuns “consecvente unui scop”.

Conceptele de “stare anxiogena” si “anxietate ca trasatura” pot fi concepute ca analoage in privinta conceptelor de energie cinetica si potentiala de frica.

Starea de anxietate ca si energia cinetica se refera la un proces empiric sau reactie ce are loc la un moment dat si cu un anumit nivel de intensitate.

Trasatura-anxietate ca si energia potentiala indica diferentele in ceea ce priveste taria dispozitiei individului de a manifesta un anumit tip de activitate.

In vreme ce energia potentiala denota diferente intre obiectele fizice in cantitatea de energie cinetica care poate fi eliberata prin descriere de catre o forta adecvata, trasatura-anxietate implica diferente intre oameni in ceea ce priveste dispozitia de a raspunde la situatii stresante cu variate cantitati ale A-stare.

In general aceia care au obtinut scoruri mari la A-trasatura vor manifesta cresteri ale A-stare mai frecvent decat indivizii care obtin scoruri mici la A-trasatura, deoarece ei tind sa reactioneze – la un anumit numar de situatii considerandu-le periculoase sau amenintatoare.

Persoanele ce obtin scoruri mari la A-trasatura raspund de asemenea cu o A-stare crescuta in situatiile care implica relatii interpersonale ce ameninta stima de sine. S-a aratat de exemplu ca acele conditii in care este trait insuccesul sau in care este evaluat nivelul sunt amenintatoare in special pentru persoanele ce obtin scoruri mari la A-trasatura.

Dar daca, intr-adevar, oamenii care difera in scorurile la A-trasatura vor prezenta diferente in A-stare – depinde de modul in care o situatie specifica este perceputa de un individ ca fiind periculoasa sau amenintatoare, iar acest lucru este puternic influentat de experienta trecuta a individului.

Conceptiile de anxietate ca trasatura si stare anxiogena care au ghidat construirea S.T.A.I. sunt considerate in detalii de Spielberg (1966).

Imprejurarile si conditiile care evoca nivelele crescute ale A-stare la persoanele ce difera in A-trasatura sunt discutate de Spielberg, Lushene si Mc Adv (1979).

ADMINISTRARE

S.T.A.I. a fost de asa natura construit incat sa poata fi autoadministrat, fiind aplicabil atat individual cat si in grup. Instructiunile complete sunt tiparite pe formular pentru ambele scale: A-trasatura si A-stare. Aplicarea inventarului nu necesita limite de timp.

Studentii de colegiu in general au nevoie de 6 – 8 minute pentru a completa fie A-stare fie A-trasatura si mai putin de 15 minute pentru a le completa pe ambele.

Persoanele cu un nivel de educatie mai redus sau cele cu tulburari emotionale pot solicita 10 – 12 minute pentru a completa una din scale si aproximativ 20 de minute pentru a le completa pe ambele. Administrarile repetate ale A-stare in mod tipic necesita 5 minute sau chiar mai putin.

Desi multi dintre itemii S.T.A.I. – reprezinta masuri ale anxietatii, examinatorul poate sa nu utilizeze acest termen in administrarea inventarului. El poate sa se refere la inventar ca si CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE – titlul tiparit pe formularul test.

Validitatea S.T.A.I. se bazeaza pe presupunerea ca subiectul a inteles clar instructiunile pentru A-stare – care ii cer sa relateze cum se simte in acel moment si instructiunile pentru A-trasatura – care il solicita sa indice cum se simte in general.

Subiectul va fi atentionat asupra faptului ca instructiunile difera pentru cele doua parti ale inventarului si I se va spune ca ambele seturi de instructiuni trebuie citite atent. Este bine ca subiectul sa citeasca instructiunile in gand apoi examinatorul sa le citeasca cu voce tare si sa ofere subiectului posibilitatea de a pune intrebari.

Daca subiectul pune intrebari in cursul testarii examinatorul va raspunde in mod evaziv.

Raspunsurile de genul “indicati cum va simtiti in general”, “indicati cum va simtiti acum” sunt de obicei suficiente.

Cele mai multe persoane raspund la toti itemii S.T.A.I. fara a li se preciza explicit acest lucru, daca insa apare o intrebare in acest sens, examinatorul va preciza subiectului ca este necesar sa nu omita nici un item.

In cazul aplicarii S.T.A.I. in cercetare, examinatorul va avea grija sa instruiasca subiectii explicit sa raspunda la toti itemii.

In standardizarea S.T.A.I. scala A-stare forma X1 – se aplica termenii, urmata apoi de scala A-trasatura forma X2, aceasta ordine fiind recomandata cand ambele scale sunt aplicate impreuna.

Intrucat scala A-stare este sensibila la conditiile in care testul este administrat, scorurile la aceasta scala pot fi influentate de atmosfera emotionala care poate fi creata daca scala A-trasatura este aplicata prima.

In contrast, s-a determinat ca scala A-trasatura este relativ neinfluentata de conditiile in care este aplicata (Johnson 1968, Spielberg 1968, Lamb 1969).

Subiectul raspunde la fiecare item, incercuind numarul corespunzator situat in dreapta descrierilor din formularul test.

S.T.A.I. poate fi de asemenea aplicat impreuna cu o foaie cu raspunsuri multiple care permit lucrul cu ajutorul masinii. Cele mai multe dintre datele oferite in acest manual au fost obtinute cu IBM 1230 foi cu raspunsuri.

Cu aceste foi de raspunsuri obtinute cu ajutorul masinii de testare – pot fi introduse datele intr-un program de computer care coteaza raspunsurile.

Instructiunile pentru S.T.A.I. scala A-trasatura vor fi intotdeauna cele tiparite pe formular.

Pentru A-stare instructiunile pot fi modificate pentru a evalua nivelul intensitatii starii de anxietate pentru o situatie sau un interval de timp ce intereseaza experimentatorul sau clinicianul.

Cand S.T.A.I. se utilizeaza in scopuri experimentale examinatorul poate modifica instructiunile pentru a se concentra pe o perioada particulara de timp.

Un subiect poate fi instruit de exemplu sa raspunda cum se simte, dupa o sarcina experimentala pe care tocmai a terminat-o. cand sarcina este de durata este utila instruirea subiectului sa raspunda cum se simte la inceputul sarcinii si apoi cum se simte in timpul lucrului la portiunea finala a sarcinii.

In cercetarea clinica un client poate fi rugat sa raspunda – ceea ce simte in timpul interviului de consiliere sau ceea ce simte in timpul vizualizarii unei situatii stimul specifice in cazul terapiei comportamentale.

Pentru cea mai mare parte a oamenilor este usor sa raspunda la itemii scalei A-stare – despre modul in care se simt intr-o situatie specifica la n moment dat cu conditia ca sentimentele sa fi fost recente, iar persoana sa fie motivata sa coopereze cu examinatorul.

Pentru a masura schimbarile in intensitatea starii de anxietate in timp este recomandat ca scala A-stare sa fie aplicata de fiecare data cand este necesara o masura a starii de anxietate.

S-a determinat ca administrarile repetate ale testelor de personalitate conduc la o mai mar fidelitate in diferentierea intre subiecti (Hower si Diesenhaus 1965) sau nu au nici o influenta semnificativa asupra scorurilor test (Bendig si Bruder 1962).

In cazurile absolut necesare – ex. cercetari in care masurari repetate ale starii de anxietate sunt dorite in timpul realizarii unei sarcini experimentale, scale foarte scurte constand in 4-5 itemi ai scalei A-stare pot fi utilizate pentru a obtine masuri valide ale starii de anxietate (O’Neil, Spielberg si Hensen 1969). In plus, completarea acestor scale scurte A-stare nu par sa interfereze cu performanta la sarcina experimentala.

Multiple masuri repetate ale starii anxiogene pot fi obtinute cu aceleasi sau cu diferite instructiuni, in functie de perioada de timp pentru care intereseaza relatarile subiectului.

De exemplu, un subiect poate fi solicitat sa raspunda cum se simte imediat inainte sa inceapa lucrul la sarcina experimentala si dupa ce finalizeaza sarcina si apoi poate fi intrebat sa indice cum se simte in timp ce lucreaza la ea.

Inainte si dupa sarcina experimentala subiectul poate fi solicitat sa raspunda la scala A-stare – asupra modului in care se simte in acel moment.

Perioada precisa pentru care raspunsurile subiectului la A-stare sunt dorite va fi subliniata in instructiuni.

COTARE

Scorurile posibile pentru forma X a S.T.A.I. variaza de la un scor minim de 20, la un scor maxim de 80 in ambele subscale A-stare si A-trasatura.

Subiectii raspund la fiecare item al STAI evaluand ei insisi pe o scala cu 4 puncte. Cele patru categorii pentru scala A-stare sunt: 1 – deloc, 2 – putin, 3 – destul, 4 – foarte mult.

Categoriile pentru scala A-trasatura sunt: 1 – aproape niciodata, 2 – cateodata, 3 – adeseori, 4 – aproape totdeauna.

Unii dintre itemii S.T.A.I. sunt organizati de asa natura incat o cota 4 indica un nivel inalt de anxietate, in timp ce alti itemi sunt organizati astfel incat o cota mare indica anxietate scazuta.

Ponderile scorurilor pentru itemii ale caror cote ridicate indica o anxietate crescuta sunt aceleasi ca si numarul incercuit. Pentru itemii ale caror scoruri ridicate indica o anxietate redusa, ponderile scopurile sunt inverse.

Scorurile ponderate ale raspunsurilor marcate 1, 2, 3, 4 pentru itemii inversi 4, 3, 2, 1.

Pentru a reduce influenta potentiala a unui set pentru raspunsurile la S.T.A.I. este de dorit ca in cadrul scalelor A-stare si A-trasatura sa se realizeze balansarea cu un numar egal de itemi pentru care scoruri inalte indica niveluri crescute respectiv scazute de anxietate.

Scala A-stare este balansata cu 10 itemi cotati direct si 10 cotati invers.

Nu a fost posibil sa se dezvolte o scala balansata A-trasatura pornind de la itemii originali amestecati.

Scala A-trasatura are 7 itemi inversati si 13 care sunt cotati direct.

Itemii cotati invers in subscalele S.T.A.I. sunt:

Scala A-stare:

Scala A-trasatura:

Sabloanele sunt utile pentru a cota scalele A-trasatura si A-stare de mana. Pentru cotarea fiecarei scale se plaseaza sablonul adecvat pe formular si se aduna valorile raspunsurilor tiparite pe sablon pentru fiecare item. Aceasta se poate realiza printr-un simplu calcul hartie-creion, de asemenea poate fi utilizat un calculator de birou sau se poate realiza adunarea mintal. Este necesar ca sabloanele sa indice scorurile corecte pentru scalele A-stare si A-trasatura.

Scorurile pentru fiecare scala pot fi notate pe formularul test.

Cand raspunsurile sunt inregistrate pe o fisa de raspuns IBM, o procedura computeriala care poate fi utilizata pentru cotarea S.T.A.I.

Marea majoritate a persoanelor cu un anumit nivel de personalitate raspund spontan – prompt – la toti itemii S.T.A.I. – fara a avea nevoie de instructiuni speciale.

Chestionarele de evaluare S.T.A.I. formele X1 si X2

FORMA X1

INSTRUCTIUNI:

Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti cifra din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti acum, in acest moment.

Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti in prezent.

Nr.

Itemi

Deloc

Putin

Destul



Foarte mult

Ma simt calm.

Ma simt in siguranta.

Sunt incordat.

Ma framant pentru ceva.

Ma simt in apele mele.

Ma simt intors pe dos.

Ma ingrijoreaza niste neplaceri posibile.

Ma simt satisfacut.

Sunt speriat.

Ma simt bine.

Ma simt sigur pe mine.

Ma simt nervos.

Sunt agitat.

Ma simt nehotarat.

Sunt relaxat.



Ma simt multumit.

Sunt ingrijorat.

Ma simt tulburat.

Simt ca am un teren sigur sub picioare.

Sunt bine dispus.

FORMA X2

INSTRUCTIUNI:

Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti cifra din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti in general.

Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti de obicei.

Nr.

Itemi

Aproape niciodata

Cateodata

Adeseori

Aproape totdeauna

Sunt bine dispus.

Sunt nervos si nu-mi gasesc locul.

Sunt multumit de mine insumi.

As dori sa fiu la fel de fericit cum par a fi altii.

Ma simt ca un ratat.

Ma simt odihnit



Sunt calm, “cu sange rece” si concentrat.

Simt ca se aduna greutatile si nu le mai pot face fata.

Ma framanta prea multe lucruri care in realitate nu au importanta.

Sunt fericit.

Adesea imi trec prin minte ganduri care ma tulbura.

Imi lipseste increderea in puterile mele.

Ma simt in siguranta.

Ma hotarasc usor.

Simt ca nu fac fata cerintelor vietii.

In general ma simt multumit .

Imi trece prin minte cate un gand lipsit de importanta si ma sacaie.

Asa de mult pun dezamagirile personale la suflet incat nu mai pot scapa de ele.

Sunt un om echilibrat.

Cand ma gandesc la preocuparile si problemele mele din ultimul timp, devin nervos si nelinistit.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Tipuri de reactii la stres
Dezvoltarea atasamentului
MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE PERCEPTIEI
Problematica reeducarii delincventilor
HIPOTALAMUSUL
Rolul tehnicii poligraf in detectarea comportamentului duplicitar
CEREBELUL
Simularea: tipuri de simulari, notiuni si definitii




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu