Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Problemele perceptiei

Problemele perceptiei



PSIHOLOGIE COGNITIVA

CURS III

PROBLEMELE PERCEPTIEI

I. Aspecte generale

II. Procesarea primara si procesarea secundara a informatiei vizuale

III. Neurobiologia procesarii informatiei vizuale

IV. Modelul R.B.C(Recognition by components) }▬►teme de

V. Procesari descendente in recunoastere }seminar dar sunt

si subiecte pentru



examen

I. ASPECTE GENERALE

In mod empiric se considera ca perceptia nu este o problema (deoarece informatiile despre lume sunt receptionate in mod automat, prelucrate rapid). S-a considerat ca perceptia este chiar o problema provocata de psihologie (modul cum un stimul ce se proiecteaza bi-dimensional pe retina genereaza o imagine de tip tri-dimensional se realizeaza automat, deci cunoasterea acestui proces este extrem de dificila). Orice stimul oricat de complet ar fi nu poate sa surprinda starea de fapt a lumii reale, este doar o reflectare partiala a realitatii. Pentru ca aceasta reflectare partiala sa nu denatureze reflectarea insasi este nevoie de o multitudine de asumtii (constrangeri)suplimentare cu privire la lume pentru ca aceasta experienta perceptiva sa se realizeze clar si fara ambiguitati.

Perceptia este un proces activ ce se desfasoara in mai multe etape si implica o prelucrare paralela a stimulilor in care informatia curge in ambele sensuri si in care diferite nivele de analiza interactioneaza intre ele pentru a determina ceea ce intelegem si percepem (fraza expusa mai sus reprezinta o concluzie emisa de psihologi in ceea ce priveste problema perceptiei). 

Exemplu de constrangeri:

1. Constrangerea rigiditatii = este o presupunere conform careia obiectele realitatii au o anumita rigiditate.

2. Constrangerea umbrei = orice obiect are o umbra si analiza umbrei furnizeaza informatii despre pozitia obiectelor, miscarea lor, etc.

II. PROCESAREA PRIMARA SI SECUNDARA A INFORMATIEI VIZUALE

Procesarea primara cuprinde prelucrari preatentionale cu o durata de aproximativ 200 milisecunde. Aceeasi procesare primara ofera informatii despre caracteristicile fizice ale stimulilor(forma, contur, miscare, culoare, dispunere spatiala, textura).

Procesarea secundara vizeaza mecanismele implicate in receptarea obiectelor si recunoasterea lor. Ca imput pentru procesarea secundara sunt rezultatele procesarii primare si ca output, recunoasterea obiectelor si tri-dimensionalitatea lor.

MODELUL LUI DAVID MARR (1982)

David Marr realizeaza in anul 1982 un model al functionarii procesarii primare si secundare. 

STIMULUL VIZUAL

▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄

PRELUCRARI INITIALE)

S C H I T A P R I M A R A (EXTRAGEREA CENTURILOR)

↓ ↓ ↓ ↓



▄▄▄▄▄▄▄▄▄ ▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄ ▄▄▄▄▄▄▄▄▄ ▄▄▄▄▄▄▄▄▄

PROCESAREA PROCESAREA PROCESAREA PROCESAREA PROCESAREA

DISTANTELOR  MISCARII POZITIEI SI TEXTURII TEXTURII

SI ADANCIMII  FORMEI

▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄ ▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄ ▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄ ▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄

↓ ↓ ↓ ↓

S O L U T I A I N T E R M E D I A R A 2 si 1∕2 D

▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄

REPREZENTAREA 3 D

▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄▄

Completari ale schemei:

Procesarea primara are loc de la stimulul vizual pana la solutia intermediara. solutia intermediara este imput pentru procesare secundara. Procesarea secundara cuprinde reprezentarea 3D, procesarea distantelor si adancimii, procesarea miscarii, procesarea pozitiei, procesarea texturii reprezinta mecanisme modulare (nu se modifica), nu tin de baza de informatii a sistemului.

Toate prelucrarile primare au caracteristici comune care le individualizeaza fata de cele secundare. Sunt trei astfel de caracteristici:

1) - sunt organizate in moduri de functioneaza simultan in paralel. Organizarea modulara implica caracterul preatentional si impermeabilitatea cognitiva.

2) - sunt independente de natura stimulului, adica se realizeaza exact aceleasi prelucrari indiferent de obiect, de stimulul vizual.

3) - presupune o multitudine de asumtii (modul lor de exprimare in termeni stiintifici =►sunt regularitati statistice ale mediului in care traim) despre realitatea obiectuala.

COMENTARIUL MODELULUI LUI DAVID MARR

SCHITA PRIMARA (extragerea contururilor) = un contur marcheaza limita unei suprafete, figuri, obiect; conturul contine extrem de multa informatie. Valoarea informationala (adaptativa) a contururilor rezulta din doua caracteristici ale contururilor.

Aceste caracteristici sunt:

A - contururile surprind multe din caracteristicile invariante ale stimulului (exemplu: proportiile dintre diverse segmente ale obiectului, dispunerea spatiala relativa)

B - permit o procesare economica a informatiilor despre stimuli pentru ca reduc diversitatea detaliilor la esential. Imputul pentru extragerea contururilor este reprezentat de variatiile semnificative ale intensitatii stimulilor luminosi (aceste variatii apar la nivelul zonelor de contact ale obiectelor, acolo unde se schimba culoarea).

OBSERVATIE:


Sistemul nervos vizual tinde chiar sa exagereze contururile, sa ingroase variatiile de luminozitate la limita dintre suprafete (datorita inhibitiei laterale). Variatia intensitatii stimulilor luminosi este accentuata atat la nivel neurofiziologic cat si la nivel subiectiv pentru a permite desprinderea obiectului de fond.

PROCESAREA DISTANTEI SI ADANCIMII = calculul adancimii se realizeaza printr-un mecanism numit STEREOPSIS (care se refera la faptul ca cei doi ochi au unghiuri diferite de receptie a stimulilor vizuali si imaginile converg partial in chiasma optica). Un alt mecanism de procesare a adancimii este numit GRADIENTUL TEXTURII (variatia unei texturi consta in micsorarea sistematica a dimensiunilor elementelor texturii si a distantei dintre acestea). Aici un rol important il are asumtia rigiditatii obiectelor.

PROCESAREA MISCARII = se pare ca aceste procesari sunt mai rapide decat cele implicate in recunoasterea formei si semnificatiei obiectelor. La nivelul neuronal exista celule ce sunt sensibile la miscarea pe verticala, orizontala si la miscarea oblica. De aici rezulta ca aceste obiect deplasat in directii diferite este procesat de celule nervoase diferite. Aceste celule actioneaza din primele saptamani de viata si sunt mari consumatoare de substante neurofunctionale, astfel incat obosesc foarte repede.

EXTRAGEREA FORMEI DIN PRELUCRAREA UMBREI = zonele de umbra si penumbra aduc informatii despre forma si pozitia obiectului intr-un context. Nu exista modele formale matematice explicite pentru aceasta procesare insa se considera ca un rol important il are invatarea implicita (asocierea unei anumite forme sau pozitii a umbrei obiectului cu o anumita forma sau pozitie a obiectului, asociere realizata printr-un lung sir de invatari neintentionate poate impune constrangeri severe asupra modului de interpretare si procesare a diferentei de luminozitate dintre zonele de umbra si mediul obiectului respectiv).

PROCESAREA TEXTURII = cea mai mica unitate de textura se numeste TEXTON. Functia textonului este de a realiza segregarea figurii de fond acolo unde diferentele de luminozitate nu sunt suficiente pentru extragerea contururilor. Textonii prezinta si o serie de caracteristici, acestea sunt: locatia, densitatea lor pe o anumita suprafata, lungimea, orientarea. Detectarea textonilor se poate face fie automat, preatentional, fie prin antrenarea atentiei vizuale.

PRELUCRAREA CULORII = poate servi la segregarea figurii de fond pentru ca este mai rapida.

CONCLUZII LA PROCESAREA PRIMARA

1 - Sistemul vizual realizeaza mai intai o deconstructie a stimulului si apoi o reconstructie a acestuia (schita 2 si 1∕2 D)

2 - Schita 2 si 1∕2 D este centrata pe subiect, adica depinde de alinierea ochi-stimul (acelasi obiect poate avea mai multe reprezentari in functie de pozitia subiectului fata de obiect)

3 - Procesarile secundare produc din schita 2 si 1∕2 D schita 3 D si recunoasterea obiectului

PROCESAREA SECUNDARA A INFORMATIEI (recunoasterea obiectului)

INPUT= SCHITA 2 SI 1∕2 D

OUTPUT= REPREZENTAREA 3 D, RECUNOASTEREA OBIECTULUI SI RELATIA DINTRE OBIECT CU ALTE OBIECTE

OBSERVATIE:

Nu se stie exact contributia procesarii secundare asupra celei primare dar se stie ca o conditie esentiala a realizarii procesarii secundare este prezenta unei reprezentari anterioare a obiectului in memoria subiectului.

Problema care se ridica este: cum se face corespondenta? (raspuns- punerea in corespondenta a reprezentarii 2 si 1∕2d, centrata pe subiect, cu reprezentarea 3d centrata pe obiect este facilitata de existenta unor detalii spatiale constante care se mai numesc si proprietati non-accidentale: paralelism, simetrie, concatenare, rectiliniaritate- o linie dreapta ramane dreapta indiferent de conditiile alinierii ochi-stimul).

PRINCIPIILE GESTALTISTE

Caracteristicile constante ale schitei 2 si 1∕2D reprezinta unul dintre factorii care pot explica flexibilitate recunoasterii obiectului, dar rapiditatea recunoasterii obiectului reclama prezenta unor mecanisme de organizare a stimulilor complecsi in unitati mai simple.

I. PRINCIPIUL PROXIMITATII= elementele aflate in apropiere spatiala sunt grupate intr-o singura unitate perceptiva.

II. PRINCIPIUL SIMILARITATII= elementele similare sunt grupate in aceeasi unitate perceptiva care este contrapusa altora.

III. PRINCIPIUL INCHIDERII= conturul ocluzant al unei figuri este inchis dupa configuratia sa vizibila.

IV. PRINCIPIUL BUNEI CONTINUARI = la intersectia a doua contururi se realizeaza o unitate perceptiva pornind de la continuarea cea mai simpla.

LEGEA LUI PRAGRANZ = generalizarea principiilor mai sus enuntate= STIMULII VIZUALI SUNT ORGANIZATI ASTFEL INCAT SA REZULTE CONFIGURATIA CEA MAI SIMPLA.

OBSERVATIE:

Una dintre cele mai raspandite teze ale gestaltismului este aceea ca PERCEPTIA CONFIGURATIEI SE REALIZEAZA MAI RAPID DECAT PERCEPTIA PARTILOR COMPONENTE.

Aceasta nu inseamna ca prelucrarea intregului precede prelucrarea partilor. Este vorba despre primordialitatea fenomenologica (asa cum apare in experienta noastra subiectiva, constientizata), nu de prinordialitate in sensul funciionalitatii sistemului cognitiv.

MIRCEA MICLEA - „PSIHOLOGIA COGNITIVA” (CARTE DE BAZA)





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Conceptul de activitate rezolutiva si modul de rezolvare a lor
Introducere in Psihologia sociala
14 solutii optime anti-stres
MEZENCEFALUL
MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE MEMORIEI
PSIHOFIZIOLOGIA LOBULUI TEMPORAL
Atacul de panica si tulburarile cauzate de panica
Personalitatea




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu