Somnol(zopiclone) -eficacitate clinico -terapeutica

SOMNOL(ZOPICLONE) -EFICACITATE CLINICO -TERAPEUTICA

Abstract

Somnol (zopiclone) -clinical - therapeutical efficacy

Approximately 10 % of population suffers from chronic insomnia. In this research the efficacy of Somnol (zopiclone) was studied in cases of insomnia that appears in 16 patients with anxious-depressive and depressive disturbances. The data analysis shows that usie of Somnol in combined pharmaceutical and psychotherapeutical treatment is relatively safe and it enhances the process of sleeping.

Keywords: zopiclone, insomnia, treatment

Rezumat

Aproximativ 10% din populatie sufera de insomnie cronica. In aceasta lucrare a fost studiata eficacitatea Somnol-ului (zopiclone) in insomnie la 16 pacienti cu tulburari anxios-depresive si depresive. Analiza datelor obtinute a demonstrat ca utilizarea Somnol-ului, in tratament combinat medicamentos si psihoterapeutic, este relativ sigura si conduce la ameliorarea calitatii somnului acestor bolnavi.

Cuvinte-cheie: zopiclone, insomnie, tratament

Actualitatea temei

Plutarh: "Somnul este singurul dar gratuit pe care il acorda zeii". Somnul constituie cea mai importanta sursa de repaus. El indeplineste in viata omului doua functii majore: una biologica si alta psihologica (S. Freud). Unul din doisprezece europeni apeleaza la somnifere noapte de noapte. Aproximativ o persoana din 3 are tulburari de somn pe parcursul unui an de zile. Acestea apar de 2 ori mai frecvent la persoanele de sex feminin. Numarul oamenilor care sufera subiectiv din cauza tulburarilor de somn creste din an in an. Tulburarile de somn sunt un simptom comun al multor tulburari mentale si somatice, cum sunt tulburarile depresive si conditiile somatice, care provoaca durere sau alt disconfort. Insomnia este o perturbare a somnului care survine de cel putin trei ori pe saptamana, timp de cel putin o luna si este o tulburare a echilibrului somn-veghe, care se manifesta prin lipsa de somn sau prin reducerea duratei si a profunzimii somnului. Aceste tulburari sunt responsabile pentru un randament scazut la locul de munca, pentru pierderea vietii sociale sau chiar pentru degradarea starii de sanatate. Tulburarile de somn cauzate de o alta afectiune se rezolva prin tratarea acelei afectiuni. Exista variatii individuale privind necesarul de somn si multi dintre cei care se plang de insomnie, dorm probabil suficient fara sa-si dea seama de aceasta. Cele mai importante efecte nedorite ale hipnoticelor sunt efectele lor reziduale. Acestea sunt resimtite de pacient in ziua urmatoare ca senzatii de lentoare si somnolenta. Medicamentele hipnotice sunt utilizate pentru producerea somnului cand acesta, din diferite cauze patologice, nu apare in mod natural. Insomnia implica o serie de costuri directe cum ar fi cel al medicamentelor, al consultatiilor la diversi specialisti, dar si o serie de costuri indirecte semnificative care rezulta din scaderea productivitatii, absenteism crescut, accidente, costuri medicale si de spitalizare legate de morbiditatea crescuta si utilizarea disproportionata a resurselor de ingrijire primara, depresia legata de insomnia cronica, morbiditate si mortalitate crescute asociate cu somn scurt habitual, autotratament cu alcool. Poate mai putin observat, insomnia afecteaza si persoanele din anturajul celei suferinde. Chiar si episoade scurte de insomnie acuta necesita tratament deoarece afecteaza functionarea diurna, iar insomnia netratata poate evolua spre o forma cronica.

Scopul lucrarii

Evaluarea clinico-terapeutica a actiunii zopiclonei in tratamentul complex al pacientilor cu insomnie in episoade anxios-depresive si depresive.

Material si metode

Aceasta lucrare a fost efectuata in Clinica de Psihiatrie, Chisinau, in baza unui studiu pe 16 pacienti, cu diagnostic de tulburari anxios-depresive si depresive, episod moderat si sever, inclusiv rezistent, cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani, avand consimtamantul scris al pacientului. Zopiclona este un hipnotic si sedativ cu actiune rapida; actioneaza asupra diferitilor parametrii ai somnului, prelungindu-i durata si imbunatatindu-i calitatea; totodata, reduce numarul trezirilor nocturne si al celor precoce.

Mecanism de actiune

Zopiclona potenteaza efectele inhibitorii ale GABA (acidul gama-aminobutiric).

Nu am utilizat Zopiclona pacientilor cu antecedente alergice cunoscute la zopiclona; insuficienta respiratorie decompensata; hipersensibilitate la substanta activa, miastenie grava, insuficienta hepatica severa, sindrom de apnee in timpul somnului.

Posologie si mod de administrare

Doza uzuala a fost de 7,5 mg (sau 1 comprimat) seara, inainte de culcare si la asezarea in pat. La varstnici si bolnavi cu afectiune hepatica s-a initiat tratamentul cu 3,75 mg (sau 1/2 comprimat) seara, inainte de culcare si la asezarea in pat. O atentie sporita a fost acordata pacientilor cu leziuni cerebrale organice, insuficienta respiratorie severa. Starea depresiva a justificat un tratament antidepresiv, care a fost combinat cu zopiclona. Am explicat pacientilor la prima prescriere ca perioada de tratament este limitata. Pacientii in general au fost avertizati ca o usoara somnolenta reziduala diurna poate fi prezenta dupa utilizarea acestui medicament.

Interactiuni medicamentoase

La pacienti s-a observat un efect cumulativ cu neurolepticele. In doua cazuri la varstnici s-a notat o situatie de supradozare printr-un somn foarte profund, cu o ulterioara oboseala, si usoara ataxie.

Cele mai importante efecte nedorite ale hipnoticelor sunt efectele lor reziduale. Acestea sunt resimtite de pacient in ziua urmatoare ca senzatii de lentoare si somnolenta. Rezultatele studiului au demonstrat, ca 84 % dintre pacienti nu au prezentat nici un efect advers. Si numai 16 la suta din bolnavi aveau unele efecte adverse. Cele mai frecvente au fost greturile, gustul amar, cefaleele, somnolenta reziduala diurna. Nu au fost semnalate modificari ale tabloului sanguin, ale

functiei renale sau hepatice.

Caracteristici farmacokinetice pentru Somnol

In aprecierea profunzimii dereglarilor de somn am utilizat scala Hamilton cu 17 itemi, la initierea studiului, dupa o saptamana si la sfarsitul studiului.

Tensiunea psihica a multor pacienti, ce sufereau de insomnie era reflectata in neputinta lor de a se distanta de nelinistile, temerile si grijile lor. Ei stateau treji, meditand la problemele lor, facand zadarnice incercari de a stapani "energia nervoasa", care s-a adunat. Factorii responsabili de tulburarea somnului lor constau in conflictele nerezolvate, raspunderea excesiva sau incarcarea personala, profesionala, intamplarile neobisnuite, teama de a nu fi in stare sa adoarma in noaptea urmatoare. Bolnavii ramaneau obositi pe toata intinderea zilei. Dar de indata, ce se facea ora de culcare, frica punea stapanire pe ei, imaginandu-si, ca vor trai o alta noapte fara somn. Deci somnul acestor pacienti era impiedicat de nelinistea si agitatia lor interioara. Ei nu erau capabili sa-si stapaneasca tensiunea, iar insomnia se potolea pana in momentul, cand aparea urmatoarea situatie dificila. Insomnia, ce se petrecea in ultima treime a noptii a fost un indiciu caracteristic pentru existenta depresiei la acesti bolnavi. In aceste cazuri, pacientii se plangeau, ca se trezeau in primele ore ale diminetii si ca nu puteau adormi din nou. Ei declarau, de asemenea, ca se simt in general prost diminetile; acest detaliu poate fi retinut - mai ales in depresia endogena - ca se incadreaza in insomnia matinala sau terminala.

De cele mai multe ori, tulburarile de somn isi aveau originea in conflictele interioare, situatiile de stres, comportamente incompatibile cu somnul si asteptarea anxioasa a unei nopti cu somn tulburat. Eficacitatea terapeutica in cazurile noastre s-a obtinut in conditii de sedare limitata. Responsivitatea la tratamentul cu zopiclona este rapid observabila inca din primele 2-3 zile de administrare, printr-o senzatie de confort, aparuta dimineata, descrisa de pacienti si de buna toleranta. Modificari importante ale scorului la scala Hamilton s-au observat la sfarsitul primei saptamani.

Terapia cu zopiclona a evidentiat o ameliorare din ziua a 7-a de tratament in urmatoarele proportii:

Pentru tulburarile de tip anxios - depresiv:

Excelenta - 76%; buna-15%; moderata-9%.

Pentru tulburarile de tip depresiv:

Excelenta - 79%; buna-14%; moderata-7%.

Discutii

Printre cauzele obisnuite ale perturbarilor de somn sunt anxietatea si depresia. Depresia reprezinta una dintre cauzele cele mai frecvente de insomnie. De aceea orice cauza primara, daca este prezenta, trebuie tratata. Insomnia a fost un simptom primar al depresiei, dar si un simptom rezidual al depresiei tratate, unde insomnia persistenta prezice recaderea tulburarii depresive, inclusiv rezistenta. Insomnia intermitenta ce se petrece in ultima treime a noptii este un indiciu caracteristic pentru existenta depresiei. In acest caz, pacientul se plange ca se trezeste in primele ore ale diminetii si ca nu poate adormi din nou. El declara, de asemenea, ca se simte in general prost diminetile; acest detaliu poate fi retinut - mai ales in depresia endogena refractara - ca se incadreaza in insomnia matinala sau terminala. Factorii psihologici reprezinta singura cauza a insomniei in jumatate din cazurile evaluate. Situatii stresante generate de o casnicie nefericita, un copil cu o suferinta cronica, retributia necorespunzatoare la locul de munca, pot provoca tulburari de somn. In depresii pacientii se plang adesea ca le este greu sa adoarma, ca se scoala in timpul noptii si nu pot readormi sau se trezesc prea devreme dimineata. Iar in tulburari anxios-depresive - ca au un somn agitat sau chiar superficial, iar dimineata cand trebuie sa se trezeasca au sentimentul ca nu s-au odihnit si le este frica sa nu piarda controlul somnului, au teama ca nu mai pot dormi sau ca un somn de proasta calitate le poate afecta sanatatea. Daca medicul trateaza tulburarile de somn pur si simplu simptomatic, prescriind medicamente hipnotice, el se rupe impreuna cu pacientul sau de aspectele personale ale tulburarii. Cea mai importanta problema, care trebuie rezolvata pentru conturarea tratamentului este: care sunt tensiunile zilnice, ce refuza sa "adoarma" si de ce se intampla acest lucru.

Somnol a aratat in studiul nostru o rata inalta de responsivitate. Deoarece insomnia era complementara altor conditii medicale, am tratat aceste cazuri complex. Somnol a crescut durata si calitatea somnului, fara efecte reziduale semnificative in dimineata urmatoare. Pacientul stie foarte bine ce il face pe el sa stea treaz, dar el este incapabil sa-si stapaneasca tensiunea. De indata, ce problemele zilei sunt rezolvate, insomnia se potoleste pana in momentul, cand apare urmatoarea situatie dificila. Experientele reprimate care nu au fost dezvaluite, nu devin evidente decat atunci, cand controlul impus de realitate a fost relaxat, sa spunem, in timpul viselor. Cu scopul de a evada din astfel de situatii emotional stresante, pacientul se trezeste de nenumarate ori. De aceea pacientii, pe langa tratament medicamentos, care poate rezolva rapid problema, necesita ulterior psihoterapie pe termen lung, aplicata cu scopul de a dezvalui conflictele existente.

Agentii hipnotici trebuie prescrisi doar pentru cea mai scurta perioada posibila, deoarece ei nu trateaza tulburarea de fond. Folosindu-i se poate vorbi de un somn "imprumutat". Deoarece medicamentele suprima, de obicei, starile de vis, se acumuleaza "datoria de vis" a pacientului. Tensiunile suplimentare si nelinistea din cursul zilei, urmate de doze crescute sau de medicamente mai puternice luate la culcare, pot induce o stare in care pacientul se simte din ce in ce mai putin responsabil de bunastarea si somnul sau, ceea ce poate duce in cele din urma la abuzul de medicamente. Daca insomnia este secundara altei conditii, aceasta din urma va trebui tratata. Hipnoticul ar trebui sa creasca durata si calitatea somnului, fara efecte reziduale in dimineata urmatoare. Ar trebui totodata sa nu modifice fiziologia somnului si sa nu dea nici un fel de efecte Ia oprirea administrarii.

Concluzii

Somnol este un hipnotic, care rezolva favorabil numeroase categorii de insomnii din punct de vedere simptomatologic. Cand este vorba despre insomnie, de regula trebuie cautata o cauza psihologica, o depresie, o tulburare anxios-depresiva care se cer tratate. Eficacitatea nu a fost unica preocupare in tratarea pacientilor. Toleranta a constituit de asemenea o problema de importanta majora. In observatiile noastre Somnolul:

nu a afectat activitatea cardiaca

nu a determinat sedare semnificativa

este indicat pentru varstnici in jumatate de doza

are un potential redus de interactiune cu medicamente uzuale

nu a afectat memoria

a asigurat un somn odihnitor.

nu a determinat diminuarea performantei in cursul zilei.

In urma studiului concluzionam:

Timpul de injumatatire a somnolului este de cateva ore, acest lucru asigura eliminare relativ rapida din organism.

Timpul atingerii nivelului maximal plasmatic (Тmax) este de 0,5 -1,5 ore dupa administrare perorala.

Zopiclona nu a manifestat efecte nedorite reziduale prin senzatii de lentoare, somnolenta si scaderea marcata a capacitatii de munca in ziua urmatoare.

Risc minim de dezvoltare a dependentei si sindromului de discontinuitate.

Compararea scorurilor Hamilton evidentiaza o scadere globala importanta la toti itemii inregistrati. 

Bibliografie

Brun, J.P. 'Zopiclone, a Cyclopyrrolone Hypnotic: Review of Properties', Pharmacology, Biochemistry and Behavior 29: 831-832 (1988)

Glass J, Lanctot KL, Herrmann N, et al. Sedative hypnotics in older people with insomnia: Meta-analysis of risks and benefits. BMJ 2005;331:1169-1173.

Goa, K.L. and Heel, R.C. 'Zopiclone, a Review of Its Pharmacodynamic and Pharmacokinetic Properties and Therapeutic Efficacy as an Hypnotic', Drugs 32(1): 48-65 (1986)

Jamali et al., 'Enantioselective Aspects of Drug Action and Disposition: Therapeutic Pitfalls', Journal of Pharmaceutical Sciences 78(9): 695-715 (1989)

Management of insomnia in older adults SIVERTSEN and NORDHUS Br. J. Psychiatry 2007;190:285-286.

Najib J. Zopiclone, a nonbenzodiazepine sedative-hypnotic agent for the treatment of transient and chronic insomnia. [Review] [130 refs]. Clin Ther 2006;28:491-516.