Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Eul social

Eul social




Eul social

A.              eul corporal (somatic) – e configurat din perceptia, reprezentarea, informatia privind schema corporala

B.               eul psihologic – include trasaturile si structurile psihice prin care persoana se exprima si actioneaza ca subiect activ constient de sine si de lume

C.               eul social – cuprinde:




conceptia de sine sau latura cognitiva (aceasta include suma credintelor, convingerilor pe care o persoana le are despre sine)

stima de sine (latura afectiva – ea include sinteza autoevaluarilor pozitive si negative traite de fiecare om in registrul emotional). Conceptia de sine si stima de sine formeaza imaginea de sine.

autoprezentarea sau latura comportamentala – aceasta este un rezultat direct al procesului prin care oamenii incearca sa influenteze asupra a ceea ce gadesc altii despre ei

Cum se formeaza imaginea de sine? Principalele surse sunt:

a.      dinamica succeselor si esecurilor in viata personala, intima si in viata profesionala

b.     opinia grupului – grupul constituie matricea in care se cristalizeaza imaginea de sine

c.      comparatia cu altul

d.     interiorizarea schemei de manifestare sau modelului comportamental a unei persoane semnificative din punct de vedere emotional pentru individ: parinti, persoane din familia extinsa, invatatoarea, profesorii, prietenii.

In formarea imaginii de sine avem 3 procese principale psiho-sociale implicate:

1. procesul compararii sociale (teoria lui L. Festinger). Cand oamenii sunt nesiguri cu privire la abilitatiile si opiniile lor exista o tendinta de a se autoevalua comparandu-se cu altii asemanatori din punct e vedere psihologic.

Explicatie: oamenii simt adesea nevoia unei intariri, confirmari si de aceea compararea sociala apare ca un proces ce ofera repere obiective necesare consolidarii imaginii de sine.

Potrivit lui Festinger urmatoarele elemente constituie in mod curent baza unei continue comparatii sociale:

scolile absolvite

mediul social frecventat

resedinta detinuta

statutul material al familiei

grupul de apartenenta

2. reflectarea sociala: conceptia pe care ne-o formam despre noi insine e in cea mai mare parte reflectarea parerilor persoanelor importante din mediul social caruia ii apartinem, atat fizic cat si emotional.

Exista o tendinta in selectivitatea vis-a-vis de alegerea si acceptarea unei „oglinzi sociale”.

Tendinta majoritatii este de a accepta mult mai usor opiniile celor care proiecteaza asupra lor o imagine pozitiva, de a respinge prin ignorare sau prin rationalizare, acele pareri ce sunt in dezacord cu propriile pareri ale indivizilor. In ceea ce priveste efectul oglinzii sociale, o mare importanta o au pozitia sociala, statutul si prestigiul celui care indeplineste rolul de oglinda sociala. Cu cat sunt mai inailte cu atat efectele sunt mai puternice si mai persisente in timp.

Ce inseamna efectul „halou social”? este o imagine pozitiva sau negativa proiectat asupra cuiva apropiat se rasfrange si asupra noastra producand efecte indirecte. In cazul unei imagini negative tendinta este una de distantare si de disociere fata de obiectul proiectiei. In cazul unei imagini pozitive, tendinta e una de apropiere, prin invocarea unei legaturi simbolice, cum se intampla in cazul sustinatorilor unei echipe de fotbal care se identifica la propriu cu imaginea echipei respective; acesti oameni simtindu-se valorizati social.

Adesea, oamenii fac eforturi pentru a intra in „zona de aura”; pentru a se alatura celor care au succes pe plan social sau care ocupa o pozitie sociala inalta (are la baza o puternica nevoie de valorizare sociala).

3. diferentierea sociala: indivizii realizeaza un efort intens pentru a-si crea un eu original, distinctiv; actioneaza asupra propriei persoane, mediului social. Nevoia de diferentiere, originalitate se reflecta in personalitatea fiecaruia, in relatia dintre individ-ceilalti.

Formarea imaginii de sine e un proces dinamic si apare ca rezultat al interactiunii: dintre factorii afectivi si cognitivi si intre comparatia, reflectarea sociala, eforturile de diferentiere.

Constanta imaginii de sine echivaleaza cu echilibrul si normalitatea psihica. Fluctuatia ampla a imaginii de sine coreleaza cu tendintele catre tulburari psihice; denota vulnerabilitate emotionala, fragilitate psihica, structura psihica labila pe ansamblu.

Fluctuatia ampla afecteaza adaptarea okmului pe plan social. Se impune existenta unor mecanisme de autoreglare menite sa asigure pe de-o parte automentinerea imaginii de sine; sistemelor atitudinale, relationale, comportamentale. Aceste mecanisme sunt:

a. autovalidarea ipotezelor despre sine. Pe baza informatiilor din exterior in urma proceselor de reflecatre si comparatie sociaala, ne formulam anumite ipoteze despre noi insine; aceste ipoteze au o capacitate structuranta a imaginii si comportamentului nostru.



Mentinerea ipotezei despre sine capata si o functie motivationala, determina alegerea unui anumit comportament social prin care aceasta ipoteza sa fie validata.

b. afilierea selectiva la mediul social. O alta modalitate de mentinere a imaginii de sine: de a cauta medii sociale care sa corespunda in cea mai mare masura aspiratiilor, motivatiilor, intereselor esentiale ale persoanei.

Prin acest proces oferim celorlalti informatii care sa le permita sa le interpreteze in sensul propriei imagini pe care o avem despre noi insine.

Cercetatorii din psihologia sociala demonstreaza eforturile oamenlior de a oferi celorlalti informatii care sa corespunda propriilor imagini despre ei insisi sunt cu atat mai mari cu cat exista anumite semnale potrivit carora acestia nu ii apreciaza in sensul dorit.

c. rationalizarea opiniilor contrare. Se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor mecanisme:

* persuasiunea, ignorarea opiniei nefavorabile, amplificarea informatilor favorabile validarii propriei opinii sau prin rationalizarea opiniei nefavorabile

- constituie o modalitate frecventa de a face compatibila o imagine anume pe care ne-am format-o despre noi insine cu acele opinii care o contrazic.

- este atacata persoana care emite opinia nefavorabila in 3 planuri psihice: congnitiv (nu intelege despre ce e vorba), afectiv (este invidioasa), comportamental (vrea sa se razbune).

Stima de sine: constituie mecanismul de tip afectiv energizant al Eului social. Didactic, o putem imparti in: increderea in sine si iubirea de sine. Stima de sine e conditionata de:

raporturile intrafamiliale

relatiile paterniale

relatiile sociale

Un rol important il are dinamica succes-esec (in sfera relatiilor intime in special; si profesional).

Cercetarile in psihologia sociala au demonstrat ca:

stima de sine inalta coreleaza cu urmatoarele aspecte psihologice: intuitia, creativitatea, flexibilitatea atitudinal-comportamentala, independenta emotionala; cu capacitatea de a-si asuma, corecta erorile

stima de sine scazuta coreleaza cu: reactii de tip defensiv, teama de nou, necunoscut, comportament de tip irational, servil-obedient; tiranic-dominator; anxietate, ostilitate.

Al treilea element al Eului social: autoprezentarea, este expresia comportamentala a Eului social. Perosnele au tendinta de a-si asuma anumite identitati sociale actionand anumitor principii, prescriptii, astfel incat in relatie sa minimalizeze riscul respingerii si sa creasca sentimetul de securitate, apartenenta la o structura sociala, apar astfel comportamente de fatada, masti sociale; indiviziipot fi considerati actori sociali.

Comportamentul de fatada e caracteristic majoritatii oamenilor, tinde sa se relaxeze in intimitate.

ARKIN identifica 2 stiluri majore de autoprezentare:

a.      stilul asertiv – coreleaza cu stima de sine inalta, stabila

b.     stilul protectiv – coreleaza cu stima de sine scazuta, frica de evaluare negativa; teama de a fi respins

Autoprezentarea este o strategie constienta/inconstienta; autentica/inselatoare prin intermediul careia oamenii induc in plan social o anumita imagine despre ei; ei pot controla sau chiar manipula anumite relatii, oameni.

Autoprezentarea se moduleaza in functie de scopurile fiecaruia, caracteristicile situatiei, ale campului relational in care se afla individul.

Autoprezentarea denumita strategica reprezinta efortul individului de a cuceri putere, influenta, simpatie, aprobare.

Strategiile variaza; asigura 2 scopuri comune:

a.      agreabilitatea (miza fiind obtinerea de gratificatie, afectiune, simpatie)

b.     autoglorificarea (miza referindu-se la nevoia de a obtine putere, respect, influenta, statut)








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




LUCRARE TERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTALA - 6 CAZURI
TESTARE PSIHOLOGICA: PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII
Tipuri de reactii la stres
Tulburari
Stresul ocupational – definire si clarificari conceptuale
Chestionarul De Personalitate Eysenck
Comportamentul disimulat
Profilul psihologic al scolarului cu deficienta mentala





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu