Tulburari

tulburari cantitative de perceptie

Hiperestezia este reprezentata de o scadere a pragului senzorial, resimtita de subiect ca o crestere neplacuta a intensitatii senzatiilor, privind un singur analizator sau ansamblul lor - hiperestezie generala. Se intalneste in surmenaj, neurastenii, debutul unor afectiuni psihotice, debutul bolilor infectioase, hipertiroidie, intoxicatii

Hipoestezia reprezinta cresterea pragului senzorial, insotita de diminuarea intensitatii senzatiilor, cu scaderea numarului de excitanti receptati. Se intalneste in stari reactive, depresie, accese paroxistice isterice, oligofrenii, tulburari de constiinta mai ales cele cantitative, hipnoza, schizofrenie

Sinestezia consta in perceperea simultana pe o cale senzoriala diferita a unui stimul receptat la nivelul unui analizator (ex. Auditie colorata). Apare in intoxicatii cu mescalina, psilocibina, LSD, cocaina

Agoziile reprezinta deficite psiho-senzoriale, care determina incapacitatea subiectului de a recunoaste obiectele dupa calitatile lor senzoriale, analizatorii (receptorii periferici si caile) fiind intacti.

2.iluziile

Iluzia este o perceptie cu stimul real si specific, denaturata si/sau deformata. Aceasta deformare priveste mai mult calitatile senzoriale decat identificarea sau sensul elementelor percepute. Perceptia este completata imaginativ; cu cat denaturarea este mai globala, semnificatia patologica creste

Iluziile apar frecvent la subiectii normali, care recunosc si corecteaza usor sensul deformarii perceptive.

Spre deosebire de acestea, in iluziile patologice, subiectul nu incearca sa corecteze perceptia deformata, considerand-o veridica, fiind adesea insotite de interpretare deliranta, de superficializarea atentiei, memoriei si/sau a proceselor asociative

Iluziile au fost clasificate in: iluzii fiziologice si iluzii patologice.

Iluzii fiziologice - se produc prin modificarea conditiilor perceptive (obiective), a mediului perceptiv sau a conditiilor interne (subiective).

Iluzii prin modificarea mediului perceptual-stimulare monotona, prelungita, deprivare senzoriala.

Iluzii fiziologice - se produc prin modificarea conditiilor perceptive (obiective), a mediului perceptiv sau a conditiilor interne (subiective).

Iluzii prin modificarea conditiilor interne (subiective):

prin tulburari de atentie (false identificari);

din stari afective (frica, anxietate, euforie);

modificari fiziologice ale starii de constienta - iluzii hipnapompice si hipnogogice;

stari de oboseala, suprasolicitare si surmenaj

Clasificarea iluziilor patologice dupa modalitatile senzoriale

Exteroceptive - vizuale

- auditive

- gustative

- olfactive

- haptice sau tactile

Proprioceptive

Interoceptive

ILUZII PATOLOGICE VIZUALE

Cele mai frecvente

Metamorfopsii - impresia deformata obiectelor si spatiului perceput; - macropsii; - micropsii; - dismegalopsii; - porropsii

Pareidoliile - sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate si vivacitate a fenomenului iluzoriu ("entitate materiala", Jaspers) in care complementul imaginativ al perceptiei atinge gradul maxim de bogatie. Critica variabila si participarea afectiva intensa le confera un caracter de tranzitie catre fenomenele halucinatorii (Ey H.) Sunt perceptii deformate, anxiogene, frecvent intalnite la copii, in delirium tremens, epilepsie, schizofrenie, infectii, post TCC

Falsele recunoasteri - identificarea gresita a diferitelor persoane; se diferentiaza de confuzia de persoane care se datoreaza perceperii incorecte in conditiile unei distante mai mari,luminozitatii scazute, timpului scurt de identificare; persoana o corecteaza usor, scuzandu-se

Apar in: stari maniacale, intoxicatii acute, stari confuzionale, sindromul Korsakov, sindroame dementiale - Alzheimer,

Fenomenele de tip deja vazut, cunoscut, trait.

Falsele nerecunoasteri - fenomenele de tip niciodata vazut, cunoscut, trait - in aceste iluzii rolul principal in mecanismul lor de producere revine tulburarilor mnezice, tulburari ale recunoasterii memoriei; apar frecvent in patologia lobului temporal

Iluziile de persoana sunt erori de identificare a persoanelor si apar in sindroame delirante sau lezionale:

- iluzia sosiilor (sindr. Capgras/Capgras- Serieux), sindrom delirant care are ca mecanism falsa identificare+interpretare deliranta; apare in schizofrenia nediferentiata si paranoida, tulburare deliranta de tip paranoiac, leziuni de emisfer drept

- iluzia Fregoli - delir de persecutie , de urmarire, in care un unic persecutor poate lua infatisari diferite; apare in aceleasi circumstante patologice.

Alte iluzii - pot fi considerate ca patologice, daca subiectul nu are tendinta de corectare a deformarii perceptiei

Alte iluzii patologice

Auditive- cantitative sau calitative

Gustative si olfactive- de obicei asociate (perceperea eronata a gsutului/mirosului unor substante) - schizofrenii, tulburari delirante - de obicei asociate ideatiei delirante de otravire

Viscerale sau interoceptive - perceperea eronata a functionarii unor aparate sau organe

Proprioceptive - iluziile de modificare a schemei corporale - perceperea eronata a formei, dimensiunii, greutatii, pozitiei (tulburare totala sau partiala de schema corporala); apar in patologia parieto-occipitala, schizofrenie (dismorfofobie), patologia obsesivo-fobica, intoxicatii, stari confuzionale 

3.halucinatii psihosenzoriale

Sunt cele care corespund intru-totul definitiei halucinatiei (au caracter de senzorialitate, se proiecteaza in spatiul perceptiv, subiectul crede in realitatea lor).

Ele au fost numite si halucinatii adevarate, cu toate ca alaturarea celor doi termeni este un paradox lingvistic

Halucinatii exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, autoscopice, transpuse

Halucinatii interoceptive (viscerale)

Halucinatii proprioceptive (motorii, kinestezice)

4.pseudohalucinatiile

Sunt definite ca autoreprezentari aperceptive, caracterizate prin incoercibilitate, automatism si exogenitate (Petit G.). Spre deosebire de halucinatiile psihosenzoriale, halucinatiilor psihice le lipseste obiectivitatea spatiala si caracterul de senzorialitate;

Sunt localizate in gandirea proprie, in spatiul intrapsihic; neavand decat obiectivitatea psihica

Datorita absentei caracterului de senzorialitate, prin contrast cu halucinatiile psiho-senzoriale ele mai sunt denumite si pseudohalucinatii.

Difera de reprezentarile obisnuite prin caracterul de stranietate, de exogenitate.

Bolnavul nu le percepe pe caile senzoriale obisnuite, ci le traieste ca pe niste fenomene straine, impuse din afara, care i se fac si carora nu li se poate opune si pe care nici nu le poate controla prin propria vointa

5.disprosexii

Tulburarile atentiei = disprosexii cantitative

- HIPERPROSEXII - exagerarea orientarii selective a activitatii de cunoastere

- HIPOPROSEXII - diminuarea " " "

-APROSEXII- disparitia oricaror capacitati prosexice

Disprosexii calitative- PARAPROSEXII

* Intereseaza atat atentia voluntara, cat si cea involuntara sau habituala

HIPERPROSEXII

Cu caracter general, se reflecta asupra intregului comportament:

- stari maniacale

- stari de excitatie de diverse etiopatogenii

- stari de intoxicatie usoara - cu alcool, cofeina, eter

situatii de risc vital

cresterea interesului general

Cu caracter selectiv - se reflecta intr-un anumit sector al vietii psihice sau sub un anumit continut ideativ

la depresivi - atentie concentrata asupra ideatiei depresive, amintirilor triste

la cenestopati si hipocondriaci - atentie centrata asupra starii de sanatate a organismului

la deliranti si paranoiaci - atentie concentrata pe temele delirante

La fobici, obsesionali - concetrare asupra fobiilor, obsesiilor, de la care nu-si pot distrage atentia

HIPOPROSEXII

scaderea capacitatii prosexice, diminuarea cantitativa a orientarii selective a activitatii de cunoastere

poate avea intensitati variabile

Intensitatea maxima = aprosexie - disparitia oricarei capacitati prosexice- stari confuzionale grave

Apar in:

Stari de surmenaj

Stari de iritabilitate

Stari de anxietate

Functionare cognitiva globala modificata:

- nedezvoltarea cogntiva

- deteriorare cognitiva

Schizofrenie - debut sau in cadrul defectului cognitiv

In stari confuzionale - in grade diferite

6.tulburarile cantitative de memorie

Tulburari cantitative: - HIPOMNEZII

- AMNEZII

- HIPERMNEZII

HIPOMNEZII

Scaderea in diferite grade a functiei mnezice pana la amnezie ("uitare totala")

Apar frecvent in:

- stari de oboseala

- stari nevrotice

- datorita unui deficit prosexic

- patologia organica cu deficit cognitiv - prin nedezvoltare sau deteriorare cogntiva

AMNEZII

Termen discutabil (Kurt Schneider - il considera inadecvat - "anulare totala a functiilor mnezice nu exista decat in imaginatia romancierilor")

Clasificate dupa secventa temporala recent-trecut (Rauschburg 1921):

- amnezii de fixare- anterograde

- amnezii de evocare - retrograde

- amnezie antero-retrograde

Amnezii anterograde

Se refera la evenimente traite dupa debutul bolii - nu mai fixeaza, nu mai integreaza informatiile noi, nu mai poate reda evenimente traite recent

Atentie! - presupune integritatea functiei prosexice

Apar in: - sindrom Korsakov

- stari confuzionale, mai ales toxice sau metabolice, dupa crize GM/ dupa efectuarea ES

- stari nevrotice, reactii la stress

- demente

Amnezii retrograde (de evocare)

Incapacitatea de evoca o informatie care a fost fixata normal. Este imposibilitatea de a evoca amintiri anterioare debutului bolii, unui traumatism cranio-cerebral.

Tulburarea memoriei se poate intinde progresiv in trecut, in sens retrograd, dinaintea debutului bolii, pana in copilarie, dandu-i aspect de anmezie retrograda progresiva.

De obicei destructurarea nu este atat de severa incat sa impiedice orice fixare.

Amnezii antero-retrograde

Se intalnesc in patologia organica neuro-degenerativa, in care slabirea functiei mnezice apare initial si mai accentuat pentru evenimentele recente, in timp ce cu cat ne apropiem de trecut amintirile raman inca bine conservate

HIPERMNEZII

Capacitate exagerata de evocare a

amintirilor: multiple, tumultoase, apar mai ales involuntar, indepartand subiectul de la preocuparile sale prezente esentiale

Apar - la persoanele normale in stari cu incarcatura afectiva negativa sau pozitiva

In patologie: paranoia, tulburarea de personalitate de tip paranoid, la oligofrenii "geniali" , stari febrile, intoxicatii cu eter, cloroform, barbiturice, amital, psihedelice

Mentism- hipermnezii oneiroide, subiectul devine un spectator al desfasurarii incoercibile si tumultoase ale ideilor si amintirilor sale; orice efort prosexic de fixare a atentiei este impiedicat de derularea caleidoscopica a imaginilor pe "ecranul" constiintei

Apare in:- stari de oboseala - poate constitui sursa insomniilor de adormire

- mentism hipermnezic exogen, xenopatic (Chaslin)- din sindromul de automatism mintal

Viziunea retrospectiva- forta evocarilor atinge nivelul maxim, persoanele au impresia ca isi revad momente din intreaga viata: in stari de risc vital, stari confuzionale psihogene, stari halucinatorii, crize de epilepsie temporala

7.paramneziile

1. PSEUDOMNEZII -Tulburari ale sintezei mnezice imediate

- criptomnezie

- false recunoasteri

- iluzia de nerecunoastere

- paramnezii de reduplicare

2. ALLOMNEZII - Tulburari ale rememorarii trecutului

- psudoreminiscente

- confabulatii sau halucinatii de memorie

- ecmnezie

- anecforie

PSEUDOMNEZII sau iluzii de memorie

Tulburari ale sintezei mnezice imediate - evocari eronate ale unor evenimente pe care le-a trait in realitate, dar neincadrate corect in spatiul si timpul real in care s-au petrecut sau nerecunoscute de pacient ca traite sau netraite

Criptomnezia

Se datoreaza scaderii capacitatii de diferentiere intre evenimente personale si straine, intre evenimente traite in realitate si cele citite, povestite etc.

Subiectul isi atribuie materiale mnezice (auzite, citite) ex. lucrari,merite, realizari ca fiind ale sale

Situatia inversa- Instrainarea amintirilor- considera ca evenimentele traite apartin altcuiva

Apar in: schizofrenii, demente, tulburari delirante (paranoia)

Falsa recunoastere sau identificare si falsa nerecunoastere

Manifestate ca fenomene "deja" si "jamais" vu, vecu, pense, entendu

Apar in - stari de oboseala

- stari confuzionale

- stari maniacale

- schizofrenie

- epilepsie temporala

Paramnezia de reduplicare

Descrise de Pick - demente

Re-identificare perpetua a obiectelor, persoanelor, situatiilor traite in prezent cu altele cunoscute, traite anterior

Nu se realizeaza corelatii intre prezent si experienta anterioara, nu exista continuitate intre amintire si trairea actuala, impresiile actuale sunt confundate cu amintirile

ALLOMNEZIILE

Sunt falsificari menzice retrospective

Reproduceri ale unor evenimente din trecut pe care bolnavul le traieste in prezent

PSEUDOREMINISCENTELE pacientul traieste ca prezente evenimente care au avut loc in trecut; nu recunoaste timpul si spatiul in care s-au petrecut

Ecmneziile

Tulburare globala de memorie, incapacitate de a deosebi imaginarul de real, confunda trecutul cu prezentul

Confuzie care cuprinde intreaga existenta a bolnavului; intreaga personalitate a subiectului se intoarce la perioade traite cu mult timp inainte

Apare in demente (presbiofrenie), isterie, stari confuzionale, epilepsie temporala

Confabulatiile

Halucinatii de memorie", reprezinta imposibilitatea de a deosebi realul de imaginar

Bolnavul reproduce evenimente imaginare (pe car nu le-a trait), nu spune adevarul, dar nici nu minte, pentru sa nu stie ca minte, are convingerea deplina ca ceea ce sustine este real

Forme: de jena,mnestice, fantastice, onirice

Apar in : sindrom Korsakov, demente

Anecforia Reproducere mnezica prin "ridicarea valului" amnezic care acopera o amintire; consta in reproducerea unor amintiri pe care le credea uitate, si pe care poate sa si le amineasca numai daca i se readuc in memorie unele informatii ajutatoare

Apare: - la persoane normale in stari de oboseala

- stari posttraumatice

- stari deteriorative cognitive

Sindromul Korsakov

Amnezie de fixare

Dezorientare temporo-spatiala

Memorie sematica pastrata

False recunoasteri, pseudoreminiscente

Confabulatii de jena - cu tematica de grandoare

Dispozitie euforica, cu logoree

Apare in: - alcoolism cronic

- intoxicatii acute (CO)

- TCC

- infectii

- tumori

8.tulb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ

1. tahipsihia=accelerarea usoara a ritmului ideativ. In: sdr 
maniacal, schizo la debut, intoxicatii usoare, stari de epuizare 
        2. mentism= forma partic de accelerare; bv descrie un automatism 
mental pe care nu-l poate controla-sdr Kandinsky 
        3. incoerenta / 'fuga de idei' =in forma agitata a schizo. Are 3 
forme  -salata de cuvinte 
     -jargonafazia 
     -verbigeratia 

9.ideea obsesiva

Ideile obsesive sunt idei care se impun gandirii, o asediaza si o invadeaza, recunoscute de subiect ca un fenomen parazit, fiind straine si contradictorii cu personalitatea individului

10.ideea prevalenta

Ideea prevalenta, denumita ca atare de Wernicke, este o idee care se impune gandirii ca nucleu al unui sistem delirant

11.ideea deliranta

Ideile delirante sunt idei in dezacord evident cu realitatea, dar in a caror realitate bolnavul crede, devenind impenetrabil la argumentele logicii formale si care-i modifica conceptia despre lume, comportamentul si trairile

12.tulb de limbaj

logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. Maniacal, schizo paranoida asoc. Cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie) 
     b.  bradilalia=incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu pauze, alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie 
     c.  negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr  catatonic,forma catatonica a schizo, tumori cerebrale, infectii oculare)  
      d.   salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema 
      e.   jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie ,  
      f.   verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura  
      g.   stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr 
catatonic) 
      h.   neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia) 
      i.    ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului) dementa 
      j.    sel         =vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata) 

13.depresia

O prabusire a dispozitiei bazale, cu actualizarea trairilor neplacute, triste si amenintatoare.Face parte din sindromul depresiv sau tulburarea depresiva

Sindromul depresiv are drept componente definitorii:

dispozitia depresiva

incetinirea lentoare psihomotorie

simptome auxiliare de expresie somatica

SIMPTOMELE DEPRESIEI

Dispozitia depresiva este traita ca "tristete vitala" (Schneider K.), pierderea sentimentelor, golire si neliniste interioara, continut perceptual cenusiu, nebulos uneori

Incetinirea proceselor gandirii este exprimata de: - monoideism, - incapacitate decizionala

- continut ideativ depresiv, ruminatii.

Ideatia poate lua forma ideilor delirante cu caracter de autoacuzare, vinovatie, inutilitate, ruina, ganduri recurente de moarte etc.

Depresivul traieste o stagnare a timpului intim imanent, care se desincronizeaza de timpul real; aceasta oprire a timpului trait marcheaza ansamblul tulburarilor depresive, bolnavul prezentand o incapacitate de actiune autentica (Tatossian A.).

Lentoarea psihomotorie este caracterizata prin:

- incetinirea miscarilor

- scaderea expresiei si mobilitatii mimice

(hipo sau amimie)

- dificultate de verbalizare

- tendinta de a se complace in activitati fara

scop (inertie psihomotorie).

Simptome auxiliare de expresie somatica se traduc printr-o tulburare a sentimentelor vitale (a vitalitatii) - astenie, lipsa de vigoare fizica, insomnii, anorexie si scadere in greutate, tulburari ale dinamicii sexuale.

Tulburarile somatice: hiposalivatie, dureri epigastrice, meteorism, constipatie sau diaree, greutate in respiratie, disconfort precordial, tulburari de ritm cardiac, ameteli, cefalee, dureri difuze in regiunea tractului uro-genital

Depresia este fenomenul psihopatologic cel mai frecvent intalnit in practica psihiatrica

Kielholz stabileste o clasificare in care imbina criteriul nosologic cu cel etiologic. Se descriu astfel:

depresii somatogene: organice, simptomatice;

depresii endogene: schizoafective, bipolare, unipolare, involutionale;

depresii psihogene: nevrotice, depresia de epuizare, reactive.

Se poate descrie o depresie nevrotica si o depresie psihotica dupa gravitatea depresiei

Depresia de intesitate nevrotica

stari de tristete prelungita

lipsa de initiativa

intolerana la frustrare

scaderea apetitului alimentar

insomnii

tulburari de dinamica sexuala

iritabilitate

anxietate

potential suicidal

Circumstante de aparitiereactile de intensitate nevrotica

- nevroza depresiva

- decompensarile personalitatilor psihastenice, isterice, afective,

- stari de epuizare

- depresiile reactive

DEPRESIA DE INTENSITATE PSIHOTICA

Dispozitia depresiva este traita ca un vid, ca o lipsa totala a contactului cu realitatea si a rezonantei afective cu lumea - "anestezie afectiva"

bradipsihie si saracirea continutului ideativ

incapacitate de evocare si sinteza hipoprosexie asociatiile sunt dificile imaginatia redusa, reprezentarile sterse hipermnezie selectiva negativa insotita de ruminatii scaderea performantelor intelectuale sentimente de autodepreciere si durere morala idei de autoacuzare, inutilitate idei suicidare si trecerea la act stari de derealizare si depersonalizare

inhibitie profunda, pana la imposibilitatea de a se deplasa; activitatea spontana este redusa la minim;

productia verbala incetinita, ajungand uneori pana la mutism neliniste motorie cu agitatie,atunci cand depresia se insoteste de anxietate, tensiunea psihica este insuportabila putand atinge paroxismul prin raptus depresiv, care se insoteste de acte impulsive, auto- si mai rar heteroagresive.

Elementele constitutive ale sindromului depresiv ating intensitatea psihopatologica maxima, modificand personalitatea si comportamentul in sens psihotic.

Apare in:

Tulburarea depresiva majora cu elemente psihotice 

Tulburare afectiva bipolara

Alte psihoze afective

Debutul dementelor

Schizofrenia afectiva

Reactii psihotice

Depresia de intensitate psihotica este una din cauzele cele mai frecvente ale comportamentului suicidar.

Suicidul apare fie ca o descarcare a tensiunii psihice insuportabile, fie ca o solutie univoca in fata esecului existential aparent, generat de trairea ideilor delirante depresive.

Deseori disimulata, pregatita minutios, trecerea la act este hotarata, violenta, solitara, demostrand autenticitatea dorintei de autodistrugere din depresia psihotica (defenestrare, spazurare, inec).

Sinuciderea nu este o optiune in aceasta situatie, ci mai degraba negarea totala a posibilitatii de a alege.

14.euforia

este reprezentata de o crestere a dispozitiei avand o tonalitate afectiva pozitiva, expansiva (hipertimie pozitiva). Ca si in cazul depresiei trebuie operata o distinctie intre euforia (veselia) normala, si cea simptom patologica.

Ca si depresia, cea de a doua nu apare izolata, ci in cadrul unui sindrom a carui baza psihodinamica este sindromul maniacal.

Sindromul maniacal are drept componente definitorii

- dispozitie euforica

- accelerarea proceselor gandirii

- excitatie psihomotorie

- simptome de expresie somatica

Sindromul maniacal are drept componente definitorii

- dispozitie euforica

- accelerarea proceselor gandirii

- excitatie psihomotorie

- simptome de expresie somatica

Dispozitia euforica este caracterizata prin bucuria de a trai, optimism debordant, sentimente de omnipotenta si incredere nelimitata in fortele proprii. Toate acestea se insotesc aproape intotdeauna de o vie excitatie erotica, contrastand de obicei cu comportamentul anterior al subiectului, cu varsta, cu date biologice obiective.

Dispozitia euforica are o mare labilitate spre deosebire de cea depresiva, bolnavul trecand rapid de la bucurie la stari de plans, furie si chiar agresivitate

Accelerarea proceselor gandirii se manifesta prin: - accelerarea ritmului gandiri (tahipsihie)

- accelerarea reprezentarilor mentale,

- fuga de idei, cu asociatii de idei superficiale, facute intr-un mod elementar (asonanta, rime, jocuri de cuvinte)

- hipoprosexie voluntara cu aparenta hiperprosexie spontana.

Exaltarea imaginativa da nastere unor adevarate productii pseudodelirante - idei de inventie, de grandoare, mistice, in care insa bolnavul nu crede cu seriozitate.

Limbajul reflecta dezorganizarea gandirii maniacale, abunda in jocuri de cuvinte, onomatopee, ironii, inlantuite la intamplare intr-un flux continuu.

Sindromul hipomaniacal este o forma atenuata, benigna a sindromului maniacal. A fost uneori descris ca unul din polii personalitatilor afective (ciclotime)

15.anxietatea

Definita de Janet P. ca "teama fara obiect", manifestata prin:

- neliniste psihomotorie

- modificari vegetative

- disfunctii comportamentale

contribuie la activarea mecanismelor de alerta ale organismului si la pregatirea pentru actiune.

In fata unei situatii nou aparute, anxietatea ne ajuta sa ne adaptam (concentrare, mobilizare a fortelor)

Anxietatea patologica prezinta urmatoarele caracteristici:este nemotivata; se refera la un pericol iminent si nedeterminat, fata de care apare o atitudine de asteptare (stare de alerta); este insotita de convingerea neputintei si de dezorganizare in fata pericolului; asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de disconfort somatic; se declanseaza astfel un cerc vicios, prin care anxietatea se autointretine

Anxietatea patologica prezinta urmatoarele caracteristici:este nemotivata; se refera la un pericol iminent si nedeterminat, fata de care apare o atitudine de asteptare (stare de alerta); este insotita de convingerea neputintei si de dezorganizare in fata pericolului; asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de disconfort somatic; se declanseaza astfel un cerc vicios, prin care anxietatea se autointretine.

Anxietatea se intalneste in urmatoarele circumstante patologice:

in reactii de intensitate nevrotica si psihotica,

in neurastenii,

in alte nevroze - tulburari anxioase

in stari depresive,

in psihoze,

in sindromul de abstinenta la toxicomani,

in debutul psihozelor presenile

demente

Anxietatea nevrotica - toate starile nevrotice au ca element comun prezenta anxietatii, care ocupa de obicei un loc important in tabloul simptomatologic.

Anxietatea psihotica - apare secundar depresiei, tulburarilor perceptuale sau de gandire sau independenta de aceastea (schizofrenie, tulburari delirante, tulburari afective psihotice, psihoze organice)

Determina :

- perturbari vegetative majore

modificari ale instinctului alimentar

tulburari de somn

Raptusul anxios - poate apare in reactii acute de soc sau in psihoze, ca o izbucnire impulsiva, manifestata printr-o brusca si intensa accentuare a starii anxioase, bolnavul putand face tentative suicidare sau mai rar acte heteroagresive.

Echivalente somatice ale anxietatii - recunoasterea acestor semne faciliteaza evidentierea anxietatii, mai ales atunci cand participarea bolnavului, dintr-un motiv sau altul, este redusa.

Apar in toate tulburarile anxioase

Excitarea sistemului nervos simpatic:

- paloarea fetei

- mimica tensionata

- midriaza

- transpiratii

Simptome gastro-intestinale :

- gura uscata

- scaderea apetitului alimentar

- dificultati de deglutitie

- crampe abdominale

- diaree

Simptome respiratorii : - inspir dificil ,- tahipnee,- senzatie de constrictie toracica

Simptome cardio-vasculare: - tahicadie

- palpitatii,- cresteri tensionale,- jena precordiala

Simptome genito-urinare:

- mictiuni imperioase si frecvente

- tulburari de erectie

- disconfort menstrual

Simptome neuro-musculare:

- tremor fin al extremitatilor

- dureri musculare

Tulburari de somn - insomnii de adormire

Anxietate liber flotanta - generalizata, nefocalizata, invadeaza scena cotidiana a persoanei

Atacul de panica - anxietate acuta, intensa, "im crize"

Anxietatea focalizata = Fobii - teama irationala, patologica, fata de stimuli inofensivi (obiect, situatie, fenomen etc.) fata de care exista critica si se dezvolta atitudini de evitare

16.paratimiile

afectivitate paradoxala ( stari reactive ,schizo) : 
     - ambivalenta afectiva= 2 stari afective opuse calitativ 
     -inversiune afectiva= transf unui sentim firesc de iubire in ura 

Paratimiile - modificari predominant calitative ale emotiilor elaborate, caracterizate prin inadecvarea extrema in raport cu contextul situational al dispozitiilor, sentimentelor, trairilor afective. Se intalnesc in stari reactive, psihoze schizofrenice, tulburari de involutie, parafrenie.

17.tulb mimicii
    -cantitative: 
a.  hipermimiile= / localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici- mimica compensatorie ) // generalizate(maniacali) 
b.  hipomimiile= facies lami     (masca paralitica prin hipotonia musc faciale=> aplatizare expresie faciala ); stari confuzionale, oligofrenie, demente. 
   -calitative=paramimiile fac parte din parakinezii, miscari cu pervertirea sensului si continutului natural si logic ,alaturi de manierisme=pervertirea sensurilor simple; stereotipii de pozitie/miscare= repetarea inutil si inadecvat  situatiei a acelorasi manifestari 
. Mimica de imprumut = expresii controlate deliberat cf unui scop( mitomanie, superestimari, isterie) 
. Ecomimia=cresterea sugestibilitatii din catatonie ( 'reflectare in oglinda' in stari dementiale profunde) 
. Hemimia= persistenta unilaterala a expr mimicii 
. Neomimia= bizara, neobisnuita 
. Jargonomimia= expr multiple,neinteligibile 
. Psitacismul mimic=hipermobilitate inexpresiva si de neinteles 
 
18.hipokineziile

stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico- pantomimice, bradilalie. 

-Akinezia= abolirea activitatii: 
1. baraj motor (oprirea brusca, aleatorie a oricarei 
miscari, inclusiv a vorbirii) 
2.( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie) 
-Stupoare (imobilitate cvasicompleta , inertie motorie, nu raspunde la solicitari, react vag, tardiv, mimica impietrita intr-o expresie de durere/ anxietate/ amimie). In: isterie, melancolie, catatonie 
-Catalepsie:  1. imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc)  2. flexibilitate ceroasa (misc se  fixeaza in atitudine) 

-Negativism= rez activa/ pasiva la orice stimul extern (verbal, alimentar, motor). In: schizo, stupoare melancolica, oligofrenie.

19.sdr de agitatie psihomotorie

expresie motorie mai mult sau mai putin 
tulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare afectiva partic si halucinatorie, deliranta ; destructurare in mai multe/ 
mai putine grade a constientei ; reactie la factorii psihotraumatizanti. Caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/ 
mimica/gesturi bruste, necontrolate. Apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium 
tremens, medic.)  infectii ,soc chi ,epilepsie, acces maniacal ,schizo ,sdr demential ,psihopatie histrionica 

20.sdr catatonic

Catatonia dezintegrare a conduitei psihomotorii prin lipsa de initiativa motorie tradusa prin catalepsie, inadecvare completa a miscarilor, reducerea lor la un nivel semiautomat si stereotip

Sindromul catatonic grupeaza o serie de fenomene psihomotorii: catalepsia flexibilitate ceroasa parakinezii, stereotipii la care se adauga negativismul si sugestibilitatea ca si o serie de tulburari neurovegetative

Se intalneste in stari toxico-septice encefalite acute si subacute, sifilis nervos- paralizie generala progresiva,

intoxicatii, tumori cerebrale, schizofrenie, depresie majora

21.sdr de automatism mintal

asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa( o forta straina ii dirijeaza gandurile, perceptia ). Pac prezinta pasivitate (I se impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou, 
halucinatii verbale (' comentariu' al gandurilor, actelor). Triplul automatism : motor (=ticuri, stereotipii, impulsiuni) + ideoverbal + 
senzorial (=halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile ) 

22.sevrajul alcoolic

Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat

Simptome care apar la ore/zile:

hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA,tremor extremitati - 6-8 h,insomnie ,Greata, voma, stare de rau,cefalee,iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h,agitatie psihomotorie,anxietate,convulsii (grand mal) 12-24 h. Cu sau fara delirium (vezi criterii) 72 h

23.dependenta si sevrajul.criterii diagnostice

DEPENDENTA

Un pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare sau suferinta semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:

Toleranta,nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit,scaderea efectului obtinut la aceeasi doza

Sevraj:simptomul caracteristic de sevraj pt substanta

aceeasi substanta (sau una asemanatoare) este luata pt ameliorarea simptomelor,substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu poate controla consumul) ,exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul,petrece f mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii

Renuntarea la activitati recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este preocupat excesiv de consum) ,continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt,

dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta

24.dementa Alzheimer

este cea mai grava ; poate fi socotita ca o 
dementa precoce. Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie globala cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara Pe langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa 
Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. 
         Incontinenta , emaciere, final prin infectii terminale. Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul 
frontal, temporal, parietal /  placi neuronale senile argentofile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetiltransferaza si Ach. 
Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi  (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei) 

25.dementa vasculara

Deficite cognitive multiple

tulburari ale memoriei (fixare, evocare)

afazie (limbaj)

apraxie (activitati motorii)

agnosie (nu mai recunoaste)

dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)

disfunctie sociala/ocupationala, declin

Semne neurologice de focar

Elemente de laborator care indica o boala cerebrovasculara: infarcte multiple in cortex si substanta alba - rol etiologic

Asociat cu: delirium, depresie, idei delirante

Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare la nou

Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata

Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi, date personale importante (varsta, date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa inchida apa, gazul

Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie

Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit, desenat (teste)

Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiat membrii ai familiei sau propria reflectie in oglinda

Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi

Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa

Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori heteroagresivitate, comportament dezinhibat

Risc de suicid - stadiul timpuriu

Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri

Depresie - mai ales la debut

Anxietate - frecvent

Semene neurologice in special in D. vasculara

Delirium - se poate suprapune (datorat: boli somatice, medicamente)

NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial

26.atacul de panica

episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, 
senzatie iminenta de moarte; 
- apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara;  
- are caracter crescator (in 10 min atinge maxim) 
- debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, 
transpiratii, tremor distal 
- simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine 
- DSM IV 'teama de a nu innebuni' 
- depersonalizare 
- uneori dispnee,greata, frisoane 
- dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare 
- se repeta (cateva luni) 
- apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate 
- netratata evolueaza ani si se poate complica 
- mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani 
- sunt studii care atesta o origine genetica 

27.caracteristicile clinice ale tulburarii anxioase generalizate

teama fara obiect pe care o traieste tot timpul 
- anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o 
anumita circumstantatemporala sau ambientala 
- anxietate 'liber flotanta' 
- se acutizeaza in anumite momente 
- simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de 
concentrare, tulb de somn 
- in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu 
- se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie 
cronica 

28.caracteristicile clinice ale tulb obsesiv compulsive

Definitie: tulburare caracterizata prin prezenta obsesiilor si /sau compulsiilor suficient de severe pentru a crea suferinta si a perturba functionarea normala a pacientului.

Obsesiile sunt: ganduri, impulsuri sau imagini recurente si persistente, care sunt traite, intr-un anumit moment pe parcursul tulburarii ca intruzive si inadecvate si care produc anxietate si suferinta marcata; aceste gandurile, impulsuri sau imagini nu sunt numai ingrijorari legate de problemele vietii reale; Persoana incearca sa ignore sau sa suprime gandurile, impulsurile sau imaginile respective sau sa le neutralizeze printr-un alt gand sau actiune;

Persoana recunoaste ca gandurile, impulsurile sau imaginile sunt un produs al propriei minti (neimpuse din afara).

Compulsii sunt: comportamente repetitive (ex: spalatul mainilor, ordinea, verificari) sau acte mentale (ex: rugaciuni, numarat, repetarea in gand a unor cuvinte) pe care persoana simte nevoia sa le efectueze ca raspuns la o obsesie sau in conformitate cu reguli care trebuie aplicate rigid;

Aceste comportamente sau acte mentale urmaresc sa preintampine sau sa reduca suferinta legata de o obsesie sau de un anumit eveniment sau situatie temuta

Obsesiile sau compulsiile cauzeaza suferinta marcata, consuma timp (>1 ora/zi) sau interfera marcat cu activitatea obisnuita a persoanei

29.caracteristicile clinice ale tulb de stress postraumatice

apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisn  
- clinic: - retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri , - evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant 
    - aparitia unor tulb neuroveget: somn cu cosmaruri, dificult de concentrare 
    - modif starii emotionale: capacit scazuta de a react emotional ,    - irascibilitate 
- durata: 1-3 luni ,- alterarea funct normale 
- exista o forma cronica peste 3 luni 

30.scizofrenia paranoida.diag.caracteristici clinice cel mai comun 
- domina sd paranoid, care este cel mai bine exprimat in faza acuta a bolii 
- exista idei delirante de persecutie, urmarire, otravire, control al gandurilor si ideilor de catre ceilalti, grandoare, misticism, misiune speciala, schimbare corporal ,gelozie, filiatie (nastere ilustra), inventie , relatii/referinta (la media, TV, oamenii pe strada privesc pacientul cu 
ostilitate, suspiciune, 'intr-un fel anume' 

31.scizofrenia catatonica.dgn.descriere clinica

domina tulb psihomotorii, repr de elem sau totalit sd catatonic care poate fi interrupt de per de excitatie violenta (raptusuri catatonice) 
- negativism 
- atitudine zi posturi bizare (pt per lungi) 
- rigiditate 
- flexibilitate ceroasa (mentinerea membrelor, corpului in pozitii impuse din exterior) 
- sindrom: ecomimie-ecolalie-ecopraxie 
- stupor - uneori stereotipii 
- uneori raptusuri (activit motorie crescuta, aparent fara scop, neinfluentata de stimuli ext - izbucnire brutala, irepresibila, de raptus 

32.scizofrenia dezorganizata.dgn.descriere clinica

debut precoce, insidios (15-25 ani) 
- domina alterarea afectivitatii (dispozitie superficiala,. Inadecvata, ras prostesc, nemotivat, zambete bizare traducand o atitudine de 
autosatisfactie, de nimic motivata) 
- halucinatii efemere, fragmentare 
- tendinta la solitudine 
- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase 
- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de ras 
- prognostic rezervat, tocire precoce a afectivitatii si vointei 

33.principii de trat in scizofrenie

faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, TEC 
- trat de intretinere 
- trat psihoterapeutic si de reabilitare 

34.tulb schizoafectiva.diagn.descriere clinica

Capacitati scazute pt legaturi apropiate 
Relatii interpersonale deficitare  Deficit de adaptare sociala cu discomfort afectiv acut 
Excentricitati comport datorate unor tulb cognitive si perceptuale 
Clinic: - incepe la adultul tanar 
- ciudat in imbracaminte, vorbire, gandire 
- gandire magica (cred in miracole, vraji, simboluri), se pot crede inzestrati cu puteri paranormale (capacitate de a comunica prin ganduri, de 
a avea clarviziuni) astfel part la practici oculte 
- percepe mediul ca ostil mai izolat pt a se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii celorlalti 
- aceste trairi nu sunt delirante 
- limbajul cu stereotipii, metafore, face dificila comunicarea  
- nu ajung la incoerenta verbala 
- prefera izolarea sociala 
- afectivitate rece, cu dezordini vizibile intre contunutul gandirii si exprimarea afectiv-emotionala 
- pot avea uneori scurte epis psihotice acute (paranoide) prov de situatii stresante 
- au iluzii cu continut somatic, fenomene de depersonalizare 

35.tulb deliranta.diag.subtipuri

idee deliranta =perturbare calitativa grava a gandirii 
        a. convingerea/ certitudinea deliranta=ideea pune stapanire pe bv 
        b. incorigibilitatea=nu e influentabil 
        c. imposibilitatea continutului 
        d. modificarea comportamentului 

36.episodul depresiv.dgn.descriere clinica

Durata minim 2 sapt

dispozitie depresiva

scaderea interesului si a placerii

scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o luna)

insomnie sau hipersomnie

retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie

fatigabilitate, pierderea energiei

Sentimente de inutilitate, culpabilitate

autostima scazuta,scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta,ideatie suicidara, TS (tentative suicid)

Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala

Intensitate: episod depresiv (ED) usor, mediu, sever.ED sever fara/cu simptome psihotice: idei delirante (congruente, incongruente), halucinatii

ED cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice

(depresia - intensitate nevrotica/ psihotica

EPISOD DEPRESIV
ELEMENTE DE MELANCOLIE

Pierderea placerii in toate ariile

lipsa reactivitatii

depresia mai accentuata dimineata

insomnii matinale (trezirea cu 2 ore mai devreme)

retard psihomotor marcat/agitatie

scaderea marcata a apetitului si a G

culpabilitate ++

scaderea marcata a libidoului

EPISOD DEPRESIV
ATIPIC

Reactivitate emotionala

cresterea apetitului +/- crestere in G

Hipersomnie

senzatie de greutate in membre

senzitivitate in relatiile interpersonale

Femei, debut timpuriu, personalitate Hy

37.episodul maniacal.dgn.descriere clinica

Durata min 1 sapt

Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila

cresterea autostimei, idei de grandoare

scaderea nevoii de somn,logoree ,fuga de idei,distractibilitate,implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie

Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli, investitii

dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat,afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale

Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli, investitii

dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat,afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale

38.principii de trat in tulb depresiva recurenta

Triciclice

clomipramina: 75-150 mg/zi

doxepina: 50 - 75 mg/zi

amitriptilina: 75-150 mg/zi

Tetraciclice: depresii usoare

mianserina: 30-60 mg/zi

maprotilina: 75-150 mg/zi

Inhibitoare de monoaminoxidaza (IMAO) - depresii atipice:

moclobemid (reversibil)

Inhibitoare selective de recaptare a serotoninei (SSRI):

fluoxetina: 20-80 mg/zi

sertralina: 50-200 mg/zi

paroxetina: 20-60 mg/zi

fluvoxamina: 50-150 mg/zi

Serotonina + norepinefrina

venlafaxina: 75-200 mg/zi, chiar 300 mg/zi

39.tulb de personalitate.def.caractere generale

Personalitatea- config paternurilor raspunsuurilor comportamentale vizibile in viata de zi cu zi, caracteristica unei prsoane, o totalitate care este de ob stabila si predictibila. Atunci cand aceasta totalitate pare sa difere intr-un mod care dapaseste domeniul de variabilitate constant la cei m multi oameni, iar trasaturile de personalitate sunt rigide si maladaptative si produc afectare functionala si suferinta subiectiva, se poate dg o tulb de personalitate. Prevalenta 6-9% pana la 15% de regula o tulburare de personalitate devine evidenta pentru prima data spre sf adolescentei sau in perioada de adult tanar. Afectare egala pe sexe. Pamilia pt poate avea un istoric nespecific de tulb psihi.

Etiologie multifactoriala, determinanti bio:genetici, leziuni perinatale, encefalita, traumatisme cran, istoricul dezv poate evidentia dificultati interpersonale si probleme fam, uneori severe.

Clasificare: ClusterA:ciudat, excentric; tulb de personalitate tip paranoida, schizoida, schizotipala. ClusterB: dramatic, emotional si dezordonat; histrionica, narcisica, antisociala, borderline. ClusterC: anxios sau temator; evitanta, dependenta si obsesiv compulsiva.

40.psihopatia paranoida

suspiciozitate constant manifesta 
- neincredere in oameni in general si in prieteni in special 
- tendinta de a interpreta act oamenilor ca deliberat amenintatoare 
- se simt usor atacati, tratati cu lipsa de respect si react in consecinta 
rapid cu furie/razbunare 
- ezita sa faca confidente dat temerii nejustif ca informatia poate fi fol impotriva sa 
- pastreaza invidia, nu uita insultele, plin de resentimente 
- nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios 
- desi premizele sunt false, rationamentele sunt corecte si bine directionate 
- exprima ganduri care atesta clar protectia, ideile de prejudiciu 

41.psihopatia isterica

comport dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extraverta, excitabila, excesiv de emotionala 
- inabilitate de o ment o rel profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic 
- comport evident de atragere a atentiei 
- tind sa-si exagereze sentim si gandurile 
- daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii 
- pot fi disfunct sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti 
- act in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex 
- rel emot superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori  
- au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detalii exacte 
*histrionism= teatralism+ hiperexpresivitate+ plasticitatea atitudinii corporale+dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+ recursul la formule 
de limbaj menite sa frapeze    

42.psihopatia antisociala

acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu criminalitatea 
- incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta (chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare in viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi 
- pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15 ani 
- ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranirea altora 
- incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor 
- calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slujbe, fara sa stie cand I se va termina calatoria 
- totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu 
- nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an 
- lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora) 

43.psihopatia schizoida

tendinta constanta de-a lungul intergii existente de a evita cat mai mult contactele sociale 
- resimt discomfort in a se angaja intr-o actiune comuna pt ca sunt foarte introverti 
- afectul ingust 
- apar izolati, excentrici, singuratici din afara 
- distanti, calmi si tacuti, nesociabili 
- isi urmeaza existenta cu o remarcabila lipsa de nevoi afective, de a avea legaturi emotionale cu altii 
- prefera slujbe singuratice, necompetitive, in locuri izolate care pt altii ar fi de neacceptat 
- este indiferent in laudele sau criticile celorlalti 
- barbatii nu se casatoresc pt ca nu pot accepta intimitatea; femeile pot accepta pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa o ia de sotie 
- arata o inabilitate de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod direct 
- pot sa investeasca enorm energie afectiva in proiecte abstracte si pot fi atasati de animale 

44.psihopatia borderleine instabil emotionala

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor insotita de impulsivitate incepand din perioada de adult tanar si manifestata prin cel putin 5 din urmatoarele:

Eforturi reale de a evita abandonul real sau imaginar

Un pattern de relatii interpersonale instabile si intense caracterizate prin alternarea intre extreme de idealizare si devalorizare

Tulburari de identitate: imaginea si sensul sinelui marcat instabile

Impulsivitate in cel putin 2 arii care sunt potential daunatoare

Comportament suicidar recurent, automutilari

Instabilitate afectiva datorata reactivitatii marcate a dispozitiei (disforie episodica intensa, iritabilitate, anxietate cu durata de ore pana la zile)

Sentimente cronice de "gol" interior

Furie inadecvata, sau dificultate in a-si controla furia

Ideatie paranoida tranzitorie legata de stres sau simptome disociative severe

Prevalenta 2%, mai frecventa la femei. 90%au inca un dg psihi. Complic:suicid, autolezare, tulb de dispozitie, tulb somatoforme, psihoze, abuz de substante. Tt:antridepresive, timostabilizatoare, psihoterapie suportiva si comportamentala.

45.caract clinice in adhd

Simptomele de inatentie

Adeseori ignora detaliile; greseste din neglijenta.

Adeseori isi mentine cu greutate concentrarea la lucru sau la joaca.

Adeseori pare sa nu asculte atunci cand cineva i se adreseaza direct.

Adeseori nu respecta instructiunile; nu termina ceea ce a inceput.

Adeseori are dificultati in a-si organiza sarcinile si activitatile.

Adeseori evita activitatile care necesita efort intelectual sustinut.

Adeseori pierde lucruri de care are nevoie.

Adeseori este distras de zgomote exterioare.

Adeseori este uituc in activitatile lui

Simptomele de hiperactivitate-impulsivitate

Hiperactivitatea

Adeseori alearga sau se catara atunci cand nu ar trebui

Adeseori vorbeste excesiv.

Adeseori se agita sau se foieste.

Adeseori trebuie sa se ridice de pe scaun.

Adeseori are dificultati in desfasurarea activitatilor de timp liber nezgomotoase.

Adeseori este in miscare, parca ar fi animat de un motor.

Impulsivitatea

Adeseori raspunde inainte ca intrebarile sa fie complete.

Adeseori are dificultati in a-si astepta randul.

Adeseori intrerupe sau deranjeaza alte persoane.

Deoarece toti copii se comporta uneori astfel, diagnosticul de ADHD poate fi stabilit unui copil numai de catre un specialist

46.intarzierea mintala usoara moderata si severa

Usoara:

QI intre 50-69

- Varsta mintala a subiectului devenit adult este similara cu cea a copilului intre 7-10-12 ani

- daca este sustinut copilul dobandeste limbajul scris, calculul matematic simplu, cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare

-  ca adult poate desfasura o activitate profesionala simpla

-isi poate intemeia o familie

- are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere

- gandirea incomplet dezv ramane dependenta de concert; este lenta, greoaie, iar operatiile gandirii (analiza, santeza, generalizare, diferentierea, abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior, superficial, incomplet limbajul este sarac, insuficient, cu sintaxa deficitara, uneori dizartric sau dislexic

-  poate prez asociat: sd neurologice, malformatii, tulb senzoriale, dezechilibre endocrine

- de cele mai multe ori are si tulb emotionale si/sau de comportament, precum si instabilit psihomotorie, agresivitate, ostilitate, opozitionism; sunt usor de manipulat

Moderata si severa

subiectii deveniti adulti pot avea o varsta mintala asemanatoare cu cea a copilului intre 3-6-7 ani

- pot efectua o munca necalificata automata, stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social)

- nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri - nu se pot autoconduce

- au limbaj sarac, vocabularul este restrans la cuvinte uzuale, sinteza simplificata, dislalic sau dizartric

- gandirea este concreta, modesta, pot rezolva doar probleme de sortare

- atentia si memoria au oarecare stabilitate si eficienta in a se descurca in mediul inconjurator

- sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta, sunt irascibili, invata sa se fereasca de pericolele iminente, dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decat daca le-au mai trait

- nu au discernamant, nu pot raspunde de faptele lor

- pot prezenta mult mai frecvent malformatii, tulburari neurologice, senzoriale, endocrine

Caracteristici clinice intarzierea mintala profunda:

- QI <20

- raman cu o varsta mintala in jur de 2 ani

-  total dependenti social

- nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la niv sunetelor nearticulate

- nu se autoservesc, nu au capatat control sfincterian

-  au o existenta mai mult vegetativa

- raspunsurile la stimuli au caracter reflex

- nu pot recunoaste pericolul

47.Tulb de conduita

7 -14 ani

-  comport agresiv

- furtul - cu intentie, din necesitate, ca reactie de compensare sua supracompensare ivit din dorinta de a afirma sau a castiga prestigiul fata de grup, ca reflectare a ostilitatii, de razbunare, ca modalitate de asigurare a unei existente parazite; caract patologic este dat de contextul general al trasaturilor de personalitate ale copilului si eventuala prezenta a altor urme de suferinta sau boala psihica

- minciuna - la inceput fantezii fara motive rezonabile

-comport exploziv iritant: deranjeaza orele, tranteste, arunca lucrurile

- piromania: activitate de grup; de obicei, prezinta si alte tulburari

adolescent:

- agresivitate fizica

-furtul si violarea proprietatilor (vandalismul)

- absenta de la scoala (chiulul)

- activit antisociale: consum de droguri, ofense sexuale, violuri, abuz sexual asupra altora mai mici

-probleme asociate: pot prez si tulb emotionale; sunt tensionati, anxiosi, exprimand depresie si anxietate

48.enurezis

nu se datoreaza unei boli organice si prez urmat criterii de diagn:

- repetate emisii de urina in pat in timpul somnului sau in haine in timpul zilei (fie ca sunt involuntare sau voluntare)

- comport devine semnificativ clinic cu o frcv de 3 ori/sapt pt cel putin 3 luni consecutiv, putand fi declansat si de fact stresanti (sociali, scolari, ocupationali)

- copilul trebuie sa aiba mai mult de 5 ani varsta cronologica sau varsta mintala in jur de 5 ani

- comport nu se dat unor coli organice (DZ, spina bifida, epilepsie)

Forme:

-enurezis nocturn/diurn

- enurezis primar/secundar

49.encomprezis

eliminari de materii fecale repetate, voluntare sau involuntare, in locuri nepotrivite (pe podea, in pantaloni, in diferite colturi ale camerei)

- acest eveniment se repeta cel putin o data pe luna pe timp de 3 luni consecutiv

- varsta cronologica la care se poate considera encoprezis este de 4 ani (sau echivalentul niv de dezv intelectuala)

- acest comport nedorit nu este provocat de folosirea laxativelor sau unei cond organice (malform rectale, prolaps rectal, anomalii sfincteriene) sau unei cond medicale (boala diareica acuta, boala Hirschprung)

50.tulb tourette

Manualul DSM IV prefera termenul de tulburare, in timp ce autorii englezi utilizeaza notiunea de sindrom, dat fiind marea heterogenitate a bolii. DSM IV mentioneaza ca:

A. Tulburarea Tourette se caracterizeaza prin prezenta in cursul maladiei atat a ticurilor motorii cat si vocale, desi nu in mod necesar concomitent - mai multe ticuri motorii si unul sau mai multe ticuri vocale sunt prezente de-a lungul bolii;

Ticurile apar de mai multe ori pe zi, in fiecare zi sau intermitent pe o perioada mai mare de timp de 1 an ; in acest timp, nu exista interval liber mai mare de trei luni consecutiv;

Tulburarea produce un sever disconfort si o afectare serioasa socio-profesionala

D. Debutul are loc inainte de 18 ani.

E. Tulburarea nu se datoreaza unei substante toxice sau unei boli organice cerebrale

51.tulb de atasament

Criteriile DSM IV pentru TRA 
A. Relationarea sociala  este sever perturbata si nepotrivita nivelului de dezvoltare al copilului. 
Debutul este observat de la 5 ani prin: 
1. Incapacitatea de a initia sau de a raspunde in mod adecvat contactelor sociale; copilul raspunde solicitarilor  celorlalti fie excesiv de reticent , inhibat sau ambivalent, contradictoriu (in prezenta persoanelor care-l ingrijesc copilul poate exprima afectiune sau  evitare, rezistenta la supunere sau atentie anxioasa) 
2. Atasament nediscriminat exprimat printr-o sociabilitate neselectiva, incapabil de a avea un atasament potrivit (copilul are o familiaritate 
excesiva fata de straini) 
B. Tulburarea nu este datorata  doar intarzierii in dezvoltare (intarziere mintala) si nu intruneste criteriile pentru tulburarea pervaziva de dezvoltare. 
C. Deficitul educational si de ingrijire este evidentiat prin: 1. permanenta lipsa de interes si atentie pentru copil si nevoile sale emotionale; 
2. permanenta lipsa de interes si atentie fata de nevoile de hrana si ingrijire ale copilului; 
3. schimbari repetate ale persoanei principale care ingrijeste copilul, impiedicand astfel formarea unui atasament stabil  
D. Se considera ca deficitul de ingrijire  de la punctul C este responsabil pentru aparitia modificarilor de comportament metionate la 
punctul A. 

52.autismult infantil

-Inainte de varsta de 3 ani se observa o afectare a dezvoltarii in urmatoarele arii:

este afectata functia de comunicare a limbajului receptiv sau expresiv este afectata dezvoltarea abilitatilor sociale cu instalarea incapacitatii de a avea reciprocitate emotionala sau atasament

-Sunt necesare cel putin 6 simptome din urmatoarele categorii:

anomalii calitative in interactiunea sociala si exprimarea reciprocitatii emotionale

copilul nu poate si nu stie sa utilizeze adecvat mesajele faciale si corporale in exprimarea emotionalitatii; privirea "ochi in ochi", gesturile si postura corpului

nu poate dobandi abilitatea de a relationa cu cei de aceeasi varsta, nu stie sa isi exprime interesul, bucuria, sa imparta jucariile.

reciprocitatea socio-emotionala este saraca, copilul avand raspunsuri bizare sau deviate, modularile emotionale sunt neadecvate contextului, iar integrarea in contextul social se face printr-o comunicare neadecvata si haotica.

Spontaneitatea emotionala este aproape absenta, copilul nu stie sa isi arate bucuria in timpul jocului, nu stie sa ofere, sa ceara, sa participe la joc

-Anomalii calitative in comunicare:

limbajul verbal este insuficient dezvoltat si nu este acompaniat de limbajul non-verbal

incapacitate si esec in initierea si sustinerea conversatiei

limbajul este stereotip si repetitiv, cu utilizarea de cuvinte si fraze idiosincratice

Jocul imitativ este sarac

-Patern de comportament stereotip, repetitv, sarac, in activitati si interese

copii pot avea preocupari si interese anormale in continutul lor si in intensitatea cu care se manifesta

pot avea uneori o aderenta exagerata pentru rutine si ritualuri proprii.

comportament motor stereotip si repetitv, cu fluturarea mainilor, rotirea lor si miscari ale intregului corp, preocupari pentru joc stereotip cu parti ale obiectelor, sau cu obiecte nefunctionale; miroase, atinge cu limba, sau asculta zgomotul obiectelor

Simptomatologia nu poate fi atribuita altor Tulburari pervazive sau intarzierii mintale cu tulburari asociate emotionale sau de comportament; si nici tulburarilor de limbaj cu probleme socio- emotionale asociate; si nici tulburarilor reactive de atasament

Criteriile de diagnostic fundamentale mentionate de RUTTER (1977) si citate de VOLKMAR (2000):

1) Debutul simptomatologiei inainte de 30 de luni;

2) Copilul cu autism are un mod particular de insuficienta profunda si generala a capacitatii de a dezvolta relatii sociale;

3) Acesti copii prezinta o forma de intarziere a limbajului care implica afectarea intelegerii, vorbire ecolalica si inabilitatea utilizarii pronumelui personal la persoana a I-a.

4) Comportamentul lor este marcat de prezenta unor variate gesturi si comportamente rituale si compulsive.

A. Particularitati de comportament:

a.Modalitea de debut si specificul relatiilor sociale

b.Particularitatile de limbaj

c.Comportamentul motor, marcat de stereotipii si manierisme

d.Rezistenta la schimbare si repertoriu restrans al activitatilor.

e.Atasamentul particular pentru obiecte.

f. Reactiile acute emotionale.

g. Particularitatile jocului la copilul autist.

B. Dezvoltarea intelectuala

a.Dezvoltarea intelectuala generala

b. Deficite specifice de intelegere a limbajului

C. Dezvoltarea somatica

Particularitati de comportament:

. Modalitati de debut si specificul relatiilor sociale

- in jurul varstei de 3 ani, parintii incep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor pare 'a fi surd(a)'

- ca sugar era 'foarte cuminte', se juca singur ore intregi fara sa planga, fara sa ceara companie (evidentiere precoce a deficitului in exprimarea afectiunii si in initierea interactiunii sociale);

- copilul se poarta de parca n-ar vedea intrarea sau iesirea mamei din camera;

- atitudine indiferenta, detasata; de fapt nu isi exprima dorinta unui contact interpersonal chiar cu persoanele cele mai apropiate

- nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si exprima sentimentele sau emotiile, nu-si exteriorizeaza dorintele;

- nu simt nevoia sa fie mangaiati, laudati;

- nu privesc interlocutorul in ochi, dand impresia ca se uita in gol;

- nu plang daca se lovesc, par neatenti la obiectele din jur;

nu li se poate capta atentia sau interesul, foarte rar privesc adultul in ochi;

- nu se joaca cu alti copii; copilul autist prefera jocurile solitare stereotipe, sarace, neelaborate;

- incapacitate profunda de a relationa empatic cu propria mama sau cu alte persoane. Cand mama pleaca din camera, copilul nu se ingrijoreaza, poate chiar sa mimeze 'sarutul in fuga', conventional, isi ia ramas bun, dar parca tot 'nu o vede'. Altii pot fi anxiosi, agitati la separarea de mama, sunt dependenti de ea, dar tot ca fata de un obiect, de fapt in ciuda eforturilor acesteia, nu comunica nici cu ea, desi unele mame ajung sa descifreze nevoile copilului in acest "amestec particular si bizar" de exprimare.

Modul de interactiune al copilului autist a fost divizat in trei grupuri: distant, pasiv si activ dar bizar

- copilul 'autist distant' este retras, indiferent, poate exprima un minim de atasament; este deranjat de orice gest de apropiere si afectiune

- copilul 'autist pasiv' accepta apropierea, se poate juca cu ceilalti copii dar intr-o maniera proprie si doar daca jocul a fost structurat si adaptat pentru el;

- copilul 'autist activ' are o maniera activa dar bizara de interactiune, nepotrivita si unilaterala.

Part de limbaj:

Copilul cu autism prezinta o afectare calitativa a comunicarii verbale si non-verbale cat si a jocului (maniera cea mai comuna de interactiune la copii).

Cand limbajul nu a fost achizitionat (se pare ca pana la 50% din copiii autisti raman fara limbaj), copilul pare ca nu intelege ce i se spune sau intelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ - rareori utilizeaza limbajul non verbal, aratand cu degetul obiectul pe care-l doreste sau ia mana mamei pentru a arata obiectul dorit;

Cand limbajul a fost achizitionat exista cateva caracteristici:

- limbajul parca si-a pierdut functia de comunicare

- dificultati semantice (de a intelege sensul cuvintelor sau frazelor);

- au dificultati pragmatice (uzul limbajului in context adecvat)

- au dificultati de a intelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvantului nou invatat nu se poate face decat in contextul si cu asocierea in care el a fost invatat;

- nu poate invata cuvinte noi decat bazandu-se pe similaritati perceptuale mai mult decat pe atribute functionale;

- pot avea dificultati in a intelege cuvintele cu mai multe sensuri;

inteleg greu verbele 'a da ' si 'a lua' cat si utilizarea pronumelui personal la persoana I;

- utilizeaza pronumele personal la persoana a II-a si a III-a

- "ecolalie imediata" sau "ecolalie intarziata";

- prozodie, o melodicitate particulara. Nu-si pot exprima emotiile prin tonul vocii.

- limbaj qvasimetaforic sau idiosincrazic

- mari dificultati de a purta o conversatie. Raspund numai la intrebari sau pot repeta la nesfarsit intrebarile in 'banda de magnetofon' - intr-un joc parca numai de ei stiut;

- comunicarea non verbala este afectata, ei nu folosesc gesturile pentru a comunica - doar daca au fost invatati pot misca mana sub forma de 'la revedere"

Comportamentul motor, marcat de stereotipii si manierisme

miscari stereotipe precum 'falfaitul mainilor', 'topait', 'mers pe varfuri', 'leganat' - cei mai multi dintre ei au un grad crescut al activitatii motorii

- gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care le poate mentine un timp indelungat;

- examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba, pipaindu-le structura, ascultand zgomotul pe care-l fac, pare uneori fascinat de ceea ce descopera;

- poate repeta in mod stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare

Rezistenta la schimbare si repertoriu restrans de interese orice modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate declansa o stare emotionala accentuata, cu tipete si agitatie bizara.

- insista sa manance din aceeasi farfurie sau sa fie imbracat cu aceleasi hainute

- uneori mancarea trebuie preparata si asezata pe masa intotdeauna la fel;

- copilul insista sa fie respectat acelasi drum catre casa, magazin, etc.

- modificarea aranjamentului mobilei in camera copilului, schimbarea perdelelor sau a culorii asternutului poate declansa, la fel, reactii catastrofice.

Atasamentul particular pentru obiecte

spre deosebire de copiii normali, copilul autist prefera sa 'se joace' cu obiecte, nu cu jucarii;

- dezvolta uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, etc.

- alteori prezinta aceeasi atitudine bizara, stereotipa, fata de 'sunetul apei care curge', fata de 'fosnetul hartiei', etc.

- orice incercare de a-i desparti de obiectul preferat, de a-i indeparta de sursa de zgomot care le place, declanseaza reactii intense, de nepotolit

Reactiile acute emotionale

Orice modificare in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema

g. Particularitatile jocului la copilul autist

- Jocul este stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ; natura simbolica a jucariilor le este straina

Dezvoltarea intelectuala

75-80% cu deficit cognitiv

Aproximativ 70 % din ei au un QI non verbal sub 70 iar 50% sub 50

Numai 5% au un QI peste 100

Copiii autisti au un pattern distinct la testele de inteligenta, datorat dificultatilor de secventiere verbala si abstractizare.

Gandirea simbolica nu este dezvoltata, de aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc ceilalti

Dezvoltarea somatica

Majoritatea copiilor autisti sunt dezvoltati armonios, eutrofici, fara anomalii fizice (intre 2 si 7 ani pot fi mai scunzi decat cei normali).

Unii copii autisti pot prezenta raspunsuri anormale la stimuli senzoriali

15% dintre copiii autisti dezvolta Epilepsie in copilarie sau la adolescenta

Interventia psihoterapeutica

Terapia comportamentala poate fi utila in cresterea sau stergerea atitudinilor particulare ale copilului autist.

S-a raportat o imbunatatire semnificativa a QI-ului si a functiilor adaptative la un grup de copii autisti cu varste mici si care au beneficiat de terapie comportamentala timp de 2 ani.

Terapia sistemica poate juca un rol foarte important in aceasta munca dificila, de crestere a unui copil cu nevoi speciale, alaturi de fratii lui normali, dar care au nevoie de acelasi suport din partea parintilor .

- Tehnicile psihodinamice, inclusiv terapia de joc, nestructurate, nu s-au dovedit eficace in tratamentul copiilor autisti.

- Psihoterapia individuala, cu sau fara medicatie, poate fi benefica pentru autistii cu o inalta capacitate de functionare, cu un QI superior si care au devenit anxiosi sau depresivi prin constientizarea diferentelor si dificultatilor pe care le au.

53.Tulb de achizitie a cititului scrisului si limbajului

Criterii diagnostice DSM IV dislexie:

-  invatarea cititului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului;

- deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita cititul

-asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulburarea de invatare a cititului

-coeficientul de inteligenta sub 70 este considerat criteriu de excludere

-sunt afectate posibilitatile de intelegere a limbajului scris, copii avand dificultati in recunoasterea cuvintelor scrise

-aceste perturbari sunt adesea insotite de dificultati in respectarea regulilor ortografice

-acesti copii prezinta in antecedente tulburari de vorbire si limbaj

-prez si tulb emotionale si perturbari de comport

Criterii diagnostice DSM IV disgrafie:

-invatarea scrisului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului;

-deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita scrisul corect sintactic si morfologic

- asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulb de invatare a scrisului

-aptitudinile grafice masurate prin teste standardizate sunt sub varsta cronologica a persoanei

Etiologia tulburarilor de limbaj:

anomalii struct si funct ale creierului de cauze nedetectate:

anomalii de migrare neuronala

clinic: semne minore de afectare cerebrala, neurologica

- dominatie mixta: tulb de atentie; dificultate de coordonare motorie

partic neuroanatomice ale emisf stangi

fact genetici

fact de mediu: socioeconomici, culturali, familii numeroase, complicatii la nastere (hipoxie, ischemie), malnutritie, educatie

fact cognitivi: viteza proceselor cognitive scazuta, memoria auditiva a cuvintelor, procesarea si mentinerea informatiilor lingvistice

fact auditivi: otite medii, tulb de perceptie a sunetelor, modif in decodif sunetelor

 Caracteristici clinice tulb specifica a vorbirii articulate:

- dislalii=tulb vorbirii articulate (fonologica)

-clinic: dificultate in producerea corecta a sunetelor (in pronuntia cuvintelor) conform varstei lor si dialectului vorbit in familie

-initial omit anumite sunete nesigure la pronuntat precum consoanele: s, r, t, pe care le pot pronunta mai tarziu (eliziune)

-substituie unele sunete cu celelalte (inlocuire)

-plasarea inversata a silabelor sau sunetelor (metateza)

-dificultati de pronuntie a grupelor 'ghe', 'che', 'ce', 'ci' se va pune diagn de tulb specifica de dezv a vorbirii articulate numai daca copilul a depasit varsta de 6 ani ori continua sa prezinte frecvente si numeroase gerseli de pronuntie a cuvintelor

Caracteristici clinice tulb limbajului expresiv:

-au dificultati in a-si comunica nevoile, gandurile si intentiile prin intermediul cuvintelor

- au o incapacitate de exprimare prin cuvinte care variaza in severitate - de la imposibilitatea totala de pronuntie a unui cuvant (afazie motorie) pana la utilizari de cuvinte disparaet, propozitii scurte si incomplete

-relateaza un eveniment intr-o forma simpla, dezorganizata sau confuza

-de cele mai multe ori se asociaza si cu tulb limbajului receptiv, iar copiii pot prezenta si intarziere mintala

-exista: forme usoare - intarzierea simpla de limbaj cand copilul pronunta primele cuvinte dupa 2 ani, limbajul structurandu-se mai tarziu; forme severe, precum alalia, in care copilul nu poate pronunta decat sunete nearticulate  Caract clinice tulburarea limbajului receptiv (afazie senzoriala):

-vocabular sarac

- folosesc propozitii simple

- discursul narativ este slab organizat, trunchiat

-au o importanta reducere a capacitatii de intelegere a limbajului vorbit de catre cei din jur, desi limbajul non verbal il inteleg

- au dificultati de insusire a cuvintelor noi

-fac frecvent greseli de decodificare a sensului cuvintelor spuse de ceilalti

-nu inteleg sensul explicatiilor gramaticale

-frecvent este confundata cu lipsa de atentie sau cu deficitul cognitiv

-nu au afectata inteligenta si nici nivelul comunicarii non verbale

54.anxietatea

DEFINITIE: teama fara obiect, fara cauza sau disproportionata in raport cu aceasta

MANIFESTARI CLINICE:

Somatice TremorTresariri musculare Tensiune musculara Cefalee Dispnee Hiperventilatie Fatigabilitate Hiperactivitate autonoma Paloare sau inrosirea obrajilor Tahicardie Palpitatii Transpiratii Senzatia de maini reci Uscaciunea gurii Cresterea tranzitului intestinalMictiuni frecvente Parestezii Senzatia de nod in gat sau senzatia ca nu poate inghiti Discomfort epigastric Psihice Sentimentul de frica Hipoprosexie Hipervigilenta Insomnie

55.Tulburarea postraumatica de stress-manifestari clinice

Definitie.: tulburare caracterizata prin simptome mai mult sau mai putin specifice survenite dupa ce persoana a fost expusa unei traume cu anumite particularitati (evenimente care au implicat moarte sau lezare grava, ca atare sau ca amenintare, sau au implicat o amenintare a integritatii fizice proprii sau a altora).Raspunsul persoanei a implicat frica, neajutorare sau oroare, intense

-conditie clinica heterogena care implica: simptome de retraire (reexperimentare ) a traumei : Evenimentul traumatic este retrait persistent intr-unul sau mai multe din modurile urmatoare:

Rememorari dureroase recurente si intrusive ale evenimentului incluzand imagini, ganduri sau perceptii;

Vise tulburatoare, recurente ale evenimentului;

Actiuni sau sentimente ca si cum evenimentul traumatic s-ar repeta (se include senzatia de a retrai experienta respectiva, iluzii, halucinatii si episoade disociative;

Suferinta psihologica este intensa la expunerea la elemente evocatoare interne sau externe care simbolizeaza sau se aseamana cu vreun aspect al evenimentului traumatic

simptome de evitare si paralizare a responsivitatii generale : Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si tocire (paralizare) a responsivitatii generale, indicate de cel putin trei din urmatoarele:

Eforturi de a evita ganduri, sentimente sau conversatii asociate cu trauma;

Eforturi de a evita activitati, locuri sau persoane asociate cu trauma;

Incapacitatea de a-si reaminti un aspect important al traumei;

Diminuarea marcata a interesului si participarii la activitati semnificative;

Sentiment de detasare sau instrainare de ceilalti;

Senzatia de predestinare restrictiva a viitorului.

Simptome persistente de hiperexcitabilitate (absente inaintea traumei):

Dificultati de instalare si mentinere a somnului;

Iritabilitate;

Dificultati de concentrare;

Hipervigilenta;

Reflex de tresarire exagerat

56.Tratamentul tulburarii posttarumatice de stress

Scopuri

Ameliorarea rapida a simptomelor

Identificarea si tratamentul conditiilor comorbide

Intarirea mecanismelor de coping

Imbunatatirea functionarii

Prevenirea complicatiilor

Tratamentul farmacologic :

-rolul farmacoterapiei e neclar

-folosirea rapida dupa trauma pentru prevenirea dezvoltarii PTSD

-se utilizeaza toate clasele de antidepresive

-rolul anxioliticelor benzodiazepinice limitat

-rata de renuntare la tratament este mare

Tratamentul psihologic

-natura relatiei psihologice este importanta, indiferent de tipul psihoterapiei aceasta trebuie sa fie bazata pe:

empatie ,acceptarea pacientului si intelegerea experieintei traumatice, fara a judeca pacientul, atitudine pozitiva fata de viitor

Interventiile psihologice precoce, in primele zile dupa experienta asigura un prognostic mai bun.

Tipuri de psihoterapii:

Psihoterapia suportiva: defensele adaptative sunt incurajate si intarite iar cela maladaptative sunt descurajate

Terapie cognitiv -comportamentala

Terapie de grup

Terapie psihodinamica

57.Tratamentul tulburarii obsesiv-compulsive

Rata mare de nonresponsivitate

Comorbiditatea influenteaza negativ raspunsul terapeutic

Antidepresivele cu actiune asupra sistemului serotoninergic au revolutionat tratamentul , dozele terapeutice sunt mai mari decat cele folosite in cazul depresiei depresie iar raspunsul terapeutic tardiv (10-12 saptamani). Durata de tratament lunga, duce la recaderi frecvente la scaderea dozelor

Fobia sociala- manifestari clinice

Fobia sociala poate fi recunoscuta dupa urmatoarele caracteristici:

- prezenta unei anxietati obiective generata de o posibila judecata din partea altor

persoane in diferite situatii sociale;

- jena marcata, persistenta si amplificata imaginar,aparuta in conjunctura unor actiuni publice in care s-ar putea crea conditii generatoare de umilinta sau rusine;

- evitarea situatiilor sociale care produc pe plan mental anxietate patologica;

- anxietatea sociala trebuie sa fie restransa sau sa predomine numai in situatii sociale bine determinate.

Simptomele se pot impartii in:

1. Simptome fiziologice:

- tahicardie, transpiratii, tremor, respiratie accelerata, tensiune sau dimpotriva slabiciune marcata, furnicaturi in stomac, senzatie de greata, senzatie de sufocare, cefalee, roseata fetei, mictiuni imperioase.

2. Simptome comportamentale:

- senzatia ca subiectul este stanade piatra sau are tendinta de a fugii (evitarea).

3. Simptome subiective:

- includ ganduri de tipul "as fi putut sa mor" si stari afective cum ar fi: jena, rusine, teama si furie

Exista doua forme de fobie sociala:

1. Forma partiala(discreta):

- temerile patologice sunt in legatura cu anumite activitati sociale sau situatii particulare ca: vorbitul in public, situatia de a manca in public, a lucra sub privirile celuilalt.

2. Forma generalizata:

- implica o anxietate supradimensionata in aproape toate interactiunile sociale;

- are un debut mai precoce decat forma partiala;

- are o mai mare concentrare familiala

- depresia si consumul abuziv de alcool sunt mai frecvente.

Principalele tipuri de fobie:

1. Fobia de a fi privit:

- subiectii care sufera aceasta forma de fobie au impresia ca ceilalti ii privesc

insistent si acest lucru le provoaca teama;

- consecinta acestui tip de fobie este teama de a vorbii in public;

2. Teama de faptul ca ceilalti isi vor da seama ca individul este nervos:

- aceasta fobie are un continut precis pentru ca subiectul isi manifesta nervozitatea

prin simptome neurofiziologice ca tremorul mainilor sau al vocii, paloare sau roseate

3. Teama ca subiectul va fi "prins" intr-o situatie apropiata:

- persoanele care sufera de aceasta fobie rationalizeaza frecvent situatia lor si refuza orice responsabilitate;.

4. Teama (fobia) de a fi "descoperit":

- persoana se teme de faptul ca daca ceilalti isi vor da seama de particularitatile personalitatii sale il vor respinge;

5. Fobia de sentimente negative:

- in aceasta categorie intra tot felul de fobii care pot influenta intregul stil de viata al subiectului.

6. Teama de singuratate (de a intreprinde o actiune singur):

- imbraca forma unei stari de discomfort;

- este asociata frecvent cu tendinsubiectului) ta de izolare si cu dispozitia depresiva.

7. Teama ( fobia) ca nu va putea comunica cu ceilalti include:

- fobia ca ceilalti nu il agreeaza

- fobia de a parea ridicol

- fobia de a fi respins