Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Tema referatului: 'clubul copiilor pucioasa"

Tema referatului: 'clubul copiilor pucioasa"


UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

PRACTICA DE SPECIALITATE

STUDENT NITESCU (PUSPAN) FLORINA FELICIA

ANUL II I.D.

C.N.P:2630922151236



TEMA REFERATULUI:

,,CLUBUL COPIILOR PUCIOASA"

Sper ca cei ce vor citi aceasta modesta lucrare , o sa accepte scaparile neintentionate.

S-au intamplat atatea lucruri in peste 50 de ani de activitate, care din pacate nu au fost arhivate , asa ca o scapare nu poate fi considerata in aceasta situatie o greseala.

Ce s-a intamplat si se intampla aici , la Clubul Copiilor reprezinta o inglobare a efortului si ambitiei colective. Sustinerea de care se bucura institutia nu este un rod al intamplarii si al interesului , este dorinta de a crea un cadru placut pentru copii si o satisfacie a muncii.

Inceputuri.inceputuri.inceputuri

Indiferent din ce unghi privesti lucrurile , menirea acestei institutii , cu bunele si relele impuse in intregul sistem de regimul communist , nu poti sa nu recunosti ca si la Pucioasa, activitatile s-au ridicat la standardele care au fost apreciate de-a lungul timpului.

Cea ce mare parte a salariatilor sai, de ieri si de azi , au pus o ,, piatra'' la ridicarea acestei institutii, in sensul promovarii actului educational sin u in ultimul rand la pastrarea acestui monument de arta.

Fara grija si respectul pentru valorile artistice si arhitecturale manifestate de cei care au condus aceasta institutie , poate ca azi , ca si in multe alte situatii , aceasta cladire, ,, Clubul Copiilor Pucioasa " nu ar mai fi existat.

Istoria sa incepe cu 50 de ani in urma, in 1953.

Cladirea , o bijuteria a perioadei interbelice, opera a cunoscutului architect Joja, se ridica in anul 1938 pe proprietatea negustorului Nicolae Mateescu, om harnic cu disponibilitati in planul afacerilor, dovada sunt frumoasele si elegantele sale case ale sale, unele disparate azi prin deciziile regimului comunist.

Familia Mateescu , emblematica in oras, si-a creat in acest spatiu un loc de odihna, intr-un minunat parc, care poate a ramas astazi singura ocazie de liniste si recreere pentru copii, alaturi de parcul ,,Nicolae Grigorescu" din Pucioasa.

Nationalizarea a smuls , ca de altfel in toata tara , truda oamenilor: case, fabrici, magazine.

Destinatia ,, Casei Mateescu" ajunge in anul 1953 ,in urma unor dispute si interese, dup ace o parte a bunurilor sale se raspandesc pe la alte institutii de stat sau in casele altora, sa fie cea de ,, Casa a Pionerilor".

Marturisirile faxute de cel care a fost un apropiat al lui Nicolae Mateescu , Ionica Teodoriu , angajat apoi ca ingrijitor al institutiei , sunt elocvente.

Om de-al satului, cu suferinta si grijile avute pentru necazurile pricinuite prin schimbarile de dupa 1945, nea Ionica a slujit cu credinta pana la pensie locul acesta. Daca ar mai fi trait ne-ar povesti.

Institutia a avut sansa ca in anul 1953, in urma vizitei lui Emil Bobu, unul dintre liderii PCR , sa-si pastreze statutul de casa a copiilor, nu altii decat ,, pionerii si chai soimii patriei" acelor ani.

Venisera aici pentru a o transforma in casa de vanatoare pentru Ceausescu, masurand calitatea aerului, umiditatea si statulul vecinatatilor.

Singura remarca pe care a facut-o a fost legata de un oblong care era prafuit.

Activitatea institutiei a inceput in 1953, an in care s-au infiintat primele Case ale pionerilor in tara.

Inceputul a fost foarte greu. Dotari inexistente, personal didactic aflat in fata unor noutati, multe impuse de regimul comunist instaurat.

Prima directoare a Clubului , a fost in anul 1953 , Constanta Ciubotaru.

Colectivul format din Narcisa Munteanu (Onciu), Mihai Capata, Elena Dumistrascu , Anastasia Zora , Nisa Rascol si Dumitru Diaconescu, faceau eforturi pentru a raspunde sarcinilor impuse, dar si pentru a gasi culoare educativa care sa ofere copiilor prilejul imbogatirii cunostintelor si capatarii unor dexteritati.

Fluctuatile de personal didactic erau la ordinea zilei. Functionarea pe jumatate de norma si chiar mai putin , dadea o instabilitate si crea o bariera in calea continuitatii pregatitii unor copii.

Chiar din primul an al functionarii , apar in colectivul didactic noi cadre: profesor Dumitru Stancu , dornic de afirmare , dar si un indragostit al fotbalului , Virginia Pietrosanu (cercul de povesti), Mica Dinulescu ( maini indemanatice) , Iulian Caprarus ( matematica) , cateva cadre didactice care s-au afirmat ulterior in specialitatea lor.

Aeromodelismul , noutate in invatamant , se afirma rapid.

Directorul institutiei din 1954, Ion Duta, incearca sa realizeze o colaborare mai stransa cu scolile.

Procesele verbale ale vremii semnalau atitudinea autoritatii fata de elevii inscrisi la cercuri, care nu se incadrau in regulamentul de atunci. Copii erau pusi in discutia consiliului profesoral la care participau si directorii de scoli. Directoarea scolii, Iulia Georgescu mentiona : ,, elevii neascultatori nu mai trebuie sa fie primiti la cercuri". Regretatul profesor , director de scoala , Aurel Ionescu , mentiona : ,, sa cautam o colaborare cu scolile pentru educatia copiilor nostri ".

De fapt consiliile profesorale care se tineau lunar , aduceau in discutia colectivului problematica fiecarui cerc , rapoarte ale acestora , dificultatile , si nu in ultimul rand elementele cu caracter politic impuse de sistem.


Actunile de masa erau in mare parte politizate. Conditiile in institutie erau destul de grele : lipsa apei potabile, a iluminatului sufficient si mai cu seama a caldurii , faceau ca frecventa copiilor sa nu depaseasca 10-12 copii pe cerc.

Din anul 1958 pana in anul directorul scolii Maria Iliescu si Georgeta Serban , au mentionat profilul cercurilor avand noi colaboratori.

Numirea pe perioada 1960 - 1962 a directorului Ion Banescu , a facut ca in incadrare sa apara noi specialitati : muzica si foto. Acest lucru a dus la apritia primelor fotomontaje si a primelor spectacole corale.

Din anul 1962 remarcam preluarea conducerii institutiei de catre invatatoarea Irina Paunescu. Entuziasta si ambitioasa , se remarca prin capacitarea colectivului si spre activitati practice , in organizarea unor activitati culturale. Cu ajutorul acestor mijloace reuseste sa impuna institutia in sistem.

Numarul copiilor in cercuri se dublase in 1965 (se ajunsese) in acest an la 200). Paralelismul unor cercuri, cu obiecte din programul scolii, crea un handicap insa. Dexteritatile practice , pe de alta parte castigau din ce in ce mai mult teren. Toate actiunile artistice si sportive erau ,, supravegheate" , dar profesorii din institutie colaborau destul de bine cu scolile, prezentand programe armistice care incep sa depaseasca in sfera calitatii si a gustului pentru frumos.

Competitiile in afara localitatii incep sa apara. Ele sunt tehnice si sportive.

Sansa infiintarii A.V.S.A.P., asociatie sportiva initiate de veterani de razboi cu preocupari in domeniul ethnic si sportiv, a dus la o colaborare in afara sferei politicului acelor vremuri. Un sport ca aeromodelismul s inceput sa trezeasca pasiuni, dispute si cocurenta , manifestate in competitiile care vin.

Din anul 1968 conducerea institutiei este preluata de profesorul Decebal Ionescu, realizandu-se extinderea incadrarii prin specialitati ca arta plastica, turism , navomodele si rachetomodele, apicultura. Noii profesori realizeaza un colectiv msi motivate in implementarea unor activitati in specialitate, dar si la nivel institutional mult mai motivante.

Fire ambitioasa , inventive , un bun gospodar la inceput de mandate, cu mult har si calitati artistice, el reuseste sa aduca un suflu nou , remarcandu-se in judet prin ,,indrazneala" de a readuce in actualitate unele momente ale traditiei romanesti - ,,Plugusorul" - in 1969.

Cercurile aduna 300 de membri , afirmarea artistica se manifesta in castigarea concursului interscolar ,, Pana de onoare". Activitatile gospodaresti sunt amplificate vizibil.

In incadrarea instiutiei apare catedra de turism sin initiative directorului Decebal Ionescu, parteneri fiind Grigore Diculescu, Ion Matei si Gheorghe Marinescu.

Sunt initiate primele expeditii cu copiii, cercul casigand prestigiul in judet. Competitia ,,Vulturi XX" , prin echipajul din Pucioasa realizeaza performante notabile care aduc institutiei primele premii nationale.

Mentinerea actiunilor in anii urmatori i se datoreaza lui Decebal Ionescu , Ion Matei si Victor Paduararu care, prin Scoala nr 4 din Pucioasa, realizeaza un parteneriat care cercul devine tehnico-aplicativ.

Spectacolele , expozitiile de arta plastica , pirogravura , fasesc in profesoara Elena Ionescu un suport de calitate care-si exprima talentul artistic in competitiile care sunt din ce in ce mai bine pregatite. Apar primii copii performanti in domeniul artistic - arte plastice , muzica.

Cercul de modelism se lanseaza in competitiile nationale: aero , micro, si rachetomodele.

Maistrul Dumitru Diaconescu incepe sa puna temelia performantei: campionate de aero-planoare , lansari de rachete, competitiile de micromodele.

Incolteste idea crearii machetelor de avioane: Vuia ,Vlaicu , Coanda. Un gand frumos ce-si arata roadele in curand. Are loc prima participare la un concurs international - august 1971 - Ungaria - Debrecen la micromodele.

Pentru un an 1973 - activitatea institutiei a fost preluata de doamna profesor Emilia Lungu , pastrandu-se componenta incadrarii cat si rezultatele avute.

Din anul 1975 pana in anul 1978 coordonarea activitatii institutiei a fost preluata de Tiberiu Constantin Popa.

Traditia modelistica isi cauta afirmarea nationala prin Mitica Diaconescu , care crescuse deja generatii ce imartaseau aceasta meserie. Copii de ieri, tineri atunci , devin campioni recunoscuti si intr-un fel colaboratorii maestrului Diconescu.

Incoltise ideea, poate si dintr-o ambitie locala de a organiza o competitie nationala de modelism care sa adune la Pucioasa ce era mai bun in tara in domeniu.

Competitia a pornit si de la dorinta lui Mitica Diaconescu de a-l adduce la Pucioasa pe savantul Henri Coanda.

Disparitia sa a anulat aceasta initiative. Concursul, insa, se pornea. Denumirea lui avea sa fie din anul 1977, cand are loc prima editie - Memorialul ,, Henri Coanda".

Prezenta unor personalitati din domeniul aviatiei sta marturie prestigiului sau. Puterea de a pastra la acelasi nivel competitia an de an, a necesitat un efort extraordinar.

Mitica Diaconescu , ,, incapatanat"de insistent, a initiat realizarea celei mai bune piste de concurs din tara. Mobilizarea tuturor celor care puteau sa ajute intr-un fel sau altul la realizarea primelor editii, cum de altfel s-a intamplat si anii urmatorii, era exmplara.

Concursul avea insa si un alt argument. Aici incoltise ideea inca din 1970 de a se realiza machete de aeronave, pentru inceput, de vitrina: Vuia , Vlaicu , Coanda.

Incepe sa prinda contur primul muzeu de machete de vitrina intr-un spatiu restrans, cu modeste rafturi de sticla , la inceput. Cutremurul din 1977 le-a gasit intr-o incaperee care are ca destinatie astazi cerculde navomodele. S-au spart vitrine , s-au stricat cateva machete. Erau 84 atunci.

Ii regasim pe plachetele de prezentare pe copiii de atunci , azi ingineri, profesori doctori , arhitecti ,maistri cu inalta calificare.

Cine nu a vazut muzeul a avut mult de pierdut. Este unic in Europa , reusind sa detina astazi 300 de machete de aeronave, vitrine cu uniforme de aviatie , trofee , impresii ale vizitatorilor din toate colturile lumii, adunate in peste 30 de ani de existenta.

Muzeul poarta azi numele cosmonautului Dumitru Prunariu , Cetatean de Onoare al orasului Pucioasa.

Ponderea activitatilor tehinco-stiintifice era vizibila in club. Aceaste cercuri realizeaza machete ca ,,orasul Viitorului", o superba lucrare care a fost prezentat in expozitii nationale si in emisiuni televizate , centrala eoliana, nava ,, Santa Maria".

Cercurile artistice de dans, muzica, arte , incep sa echilibreze in acesti ani performante dominate de cercurile tehnice. Formatiile de muzica usoara conduse de Mircea Polisiuc se reamarca in competetiile judetene si nationale. Dansurile moderne coordinate de Liliana Parnia asigura pentru persperctiva anilor care vin o ascensiune care o va face imbatabila in orice concurs. Talentul micilor plasticieni indrumati de Liana Ionescu se manifesta in expozitii itinerante, reusindu-se colaborari cu scolile si inteprinderile din oras.

Din anul director al institutiei devine doamna profesoara Cristina Popa.

Structura incadrarii se mentine ca in anii anteriori , adaugandu-se in timp catedra de fotbal si radio.

Prezenta de exceptie a formatilor de dans modern , teatru , muzica usoara si estrada in festivalul numit ,, Cantarea Romaniei", in emisiunile televizate, sunt apreciate prin premiile obtinute.

Dansurile moderne au impresionat prin gratie , maiestrie si tinuta. Filmarile facute pe litoral ne aduc aminte de insistentele televiziunii de a achizitiona costumele micilor dansatoare. Emisiunile pentru copii aduc in cadrul TVR formatiile artistice din Pucioasa.

In acesti ani s-au organizat cele mai frumoase carnavaluri pentru copiii din oras, in Sala 1 Mai sau in sala de sport a Scolii nr 1. Aici au fost invitati Ion Caramitru , Radu Gheorghe , George Mihaita , Mircea Vintila. Era emotionant sa ai in mijlocul copiilor personalitati din lumea artistica. Toti se simteau bine , atmosfera era placuta si plina de veselie.

Aristicul sustine concursul memorialul ,,Henri Coanda" cu spectacole de buna calitate, concursul fiind dezvoltat in aria filatelica si de radio amatori.

Expozitiile filatelice cu teme din aviatie s-au derulat pe parcursul a trei editii.

Concursul de radio in unde scurte , coordonat de inimosul si perseverentul profesor Mircea Badoiu , are acoperire nationala si internationala , facand ca pe lungimea undelor sa se mediatizeze actiunea Henri Coanda , premiile la fel de importante ca si concursul, incununand munca care propulseaza tineri radioamatori.

In anul 1979 se participa la Campionatul Mondial de Micromodele de la Wroclaw - Polonia , iar in 1980 , la Campionatul Mondial de modelism de la Cardington - Anglia , pentru ca in anul urmator , 1n 1981 echipa de la Pucioasa sa reprezinta tara la Campionatul Mondial de la Brno - Cehoslovacia.

Am avut satisfactia ca micul oras Pucioasa sa aiba oastfel de reprezentare internationala. Responsabilitatea a fost mare ca si onoarea.

Profesoara Maria Tebeica a preluat conducerea institutiei din anul 1983. Stacheta ridicata a institutiei s-a pastrat. Paleta actiunilor s-a dezvoltat , dat fin noul calendar competitional care cuprinde o sfera mai larga de activitati.

Prima catedra de sport autentica cu specialitatea baschet , a fost coordonata de profesor Horia Parnia , o fire ambitioasa , calificat in domeniu, obtine primele premii nationale prin echipele de minibaschet la competitiile de la Satu Mare si Targu Jiu.

In domeniul cultural-artistic expozitiile de arta plastica sustinute de cercul condus de profesor Elena Ionescu sunt de foarta buna calitate , activitatile practice coordinate de profesor Maria Enache si apoi de Lucretia Mitrescu , depasesc granitele localitatii , concursurile armistice sustinute de profesor Elena Parnia , Mircea Polisciuc aduc premii care confirma mentinerea in topul performantelor.

Prezenta la Campionatul Mondial din 1984 ne aminteste de un moment semnificativ.

Romania reprzentata de modelisti din Pucioasa neavand asigurata plata taxei de inscriere , a avut pana in preziua concursului statutul de invitat fara drept de participare la probele de concurs.

Bunavointa colegilor di alte tari participante care au acoperit suma necesara achitarii taxei FAI a oficializat participarea Romaniei dar si o agitare a organizatorilor in a gasi drapelul Romaniei pentru festivitatea de

deschidere.

Concursurile Minitehicus si ExTerra au o participare performanta pentru cercurile tehnice. Trofeul ,,Orizont 2000" poposeste in vitrinele Clubului Copiilor din Pucioasa , rod al calitatii activitatilor desfasurate de echipele de copii si conducatorii de cercuri din grupele de avansati si performante.

Anul 1990 a adus ca director pentru scurt timp pe profesor Mircea Badoiu , recunoscut pentru preocuparile sale ca radioamator , dar si in depistarea unor tineri talentati , dornici sa-si petreaca timpul liber invatand din tainele unor meserii ce au putut devenii ulterior profesii.

Inceputul unei noi etape pe care revlutia din 1989 o impunea l-a gasit pe Cristian Necula preluand conducerea Clubului.

O destindere inerenta se manifesta , cautarile care sa aduca o schimbare se impuneau , reforma in sistem era in fasa , implementarea intampina piedici.

Cristi Necula a parcurs toate ciclurile activitatilor in institutie. Membru al cercului de modelism , copil fiind , adolescent cu performante in domeniul micromodelelor, initiator apoi al cercului de automodele si incadrat ca titular pe aceasta specialitate , apoi director. Hoby-ul sa s-a transformat in profesie.

Perioada cand a coordonat institutia a avut si dificultati. Fie ca erau de ordin material , metodic sau organizatoric , s-a reusit sa se contureze o paleta larga de activitati ce au mentinut prestigiul institutiei.

Se reuseste un suflu nou prin venirea in colectiv a talentatei Alina mavrodin. Fiica a orasului, cu inclinatii deosebite in spatial artistic , punea bazele primului ziar dupa 1990 la Pucioasa , ,,Jurnal de Pucioasa" , astazi cel mai mare trust de presa din judet - ,,Artpress".

La Clubul Copiilor , noua denumire a institutiei , Alina Mavrodin infiinteaza echipa ,,Alianta Vesela" - effort , talent , ambitie,

profesionalism

Ritmul afirmarii este foarte rapid. Prezentele scenice sunt de exceptie: concert extraordinar de colinde , in Sala Radio, filmari la TVR in emisiunea ,,Abracadabra" , filmari in spectacolul ,, Miniopera rock" , obtinandu-se premiul special al juriului la Festivalul International de televiziune ,, Antena de aur " - Bulgaria - 1993. In acelasi an , formatia ,, Alianta vesela " inregistreaza pentru fimul muzical ,, Zana cea buna " , sustine concert la Palatul Copiilor din Bucuresti , realizand si un turneu in Luxemburg cu ocazia zilelor Romaniei.

Se demonstreaza inca o data ca talentul si ambitia pot construi performanta.

Cercul de arte plastice se manifesta in anul 1993 - 1994 in competitii internationale in Italia si Polonia , lucrarile copiilor condusi de profesoara Elena Ionescu fiind appreciate unanim. Noile echpe de dans modern coordonate de Eugenia Ionescu , castiga teren in fesivalul artistic de la Pitesti , Turnu-Severin , impresionand prin inspiratia miscarilor coregrafice si costumatie.

Tehnicul adduce in acesti ani la concursul ,,Inventica" -Brasov , premiul al II-lea la nationale.

Memorialul ,,Henri Coanda" de manifesta cu un sprijin mai evident al Ministerului Eucatiei si Cercetarii, inspectorul general Adrian Baran este alturi de lucrurile de cslitate, prezenta ritmica la aceasta manifestare este o dovada a sprijinului pe care l-a acordat si a aprecierii competitiei.

Acum se gasesc fonduri pentru reparatia capitala a cladirii. Se fac eforturi mari pentru reparatia instalatiilor , sarpantei , consolidari , tencuieli , zugraveli.

Din anul 2001 conducerea Clubului o fost preluata pentru a 2-a oara , dupa un sfert de secol de profesor Popa Tiberiu Constantin.

Balanta activitatilor se inclinase in ultimii ani mai cu seama din perspectiva performantelor in favoarea specialitatilor tehnice , care pe buna dreptate se bazau pe experienta castigata de-a lungul anilor.

Revigorarea unor cercuri artistice se realizeaza prin asigurarea unor conditii de lucru , echipamente care le propulseaza intr-un timp relativ scurt in palnul performantei , actiunile de timp liber fiind realizate in numar mare , fie in baza Calendarului Competitional , fie in baza propriilor proiecte care se materializeaza la o multime de activitati locale si judetene.

Aceste cercuri prezentate la concursuri aduc mari satisfactii in ultimii ani:

Arta plastica - Onesti - premiul national I - Folea Mihai

Protectia Mediului - Bucuresti, Vaslui - premii speciale

Dans midern si muzica - Deva , Bucuresti - mentiuni speciale si premiile judetene la concursurile artistice.

Cladirea , cercurile au capatat un aspect mai placut , dotarile , reamenajarile interioare si exterioare radicand standardul sau la nivel national.

Brigada Ministerului Educatiei si Cercetarii din acest an a facut aprecieri privind intregul ansamblu de preocuparii institutionale , mentionand ca institutia ,, Clubul Copiilor" este o unitate de referinta in cadrul institutiilor de profil din tara.

Anul 2001 marcheaza implementarea proiectului artistic ,, Stelutele Pucioasei" , concurs de muzica usoara care la editia I aduna 60 de reprezentanti din nordul judetului. Competita desfasurata in colaborare cu Centrul Cultural Pucioasa s-a bucurat de prezenta cunoscutei soliste de muzica usoara Carmen Trandafir si a trustului de presa ,,Artpress" , prin inimosii Alina Mavrodin si Teodor Vasiliu , a Centrului de Crearie Dambovita prin directorul sau George Corneanu.

Premiile si premiantii , recitalurile au dat sperante pentru editia a 2-a , festivalul din 2002 aducand la rampa solisti vocali din 9 judete. Juriul , partial present in recitaluri a apreciat tinuta festivalului si frumoasele perspective ale acestuia.

Competita nationala Memorialul ,,Henri Coanda" si-a adaugat pe langa sectiunile aero, rachetomodele, si radio , sectiunea de arta plastica intitulata sugestiv ,, Aripi Romanesti". Din initativa talentatei profesoare Speranta Enescu, la startul acestei sectiuni au raspuns concurenti din 8 judete, care au dovedit talent si inspitatie in desenele realizate.

Concursul a luat amploare , Muzeul aviatic ,, Dumitru Prunariu" capata o infatisare care atrage multi vizitatori. Impresiile sunt deosebite.

Din anul 2002 se implementeaza parteneriate cu: Primaria orasului Pucioasa , Centrul Cultural , Agentia Nationala a Taberelor Scolare, Scolile 1 si 3 Pucioasa. Ele se constituie intr-o extindere si o dezvoltare a elementelor educationale care dau consistenta si calitate. Prezenta in manifestarile educative locale si judetene este caracterizata de un plus de calitate evident , apreciar de asistenta.

Serbarile Bailor Pucioasa includ institutia prin competitiile sale, dand culoare si professionalism serbarilor orasului. Clubulde automodele propulsate de motor termic , comandate prin unde radio , la clasele de concurs 1/8 TRACK , formula 1 si sport.

Nu poate fi omis rezultatul de exceptie obtinut in anul 2002 de cercul de micromodele - vicecampion mondial la Campionatul Mondial de Micromodele. Artizanii: Mihaela Ivan , Radu Foamete si Cristi Necula.

Experienta in activitatea microdelistica este mediatizata la emisiunea TV ,,Chestiunea Zilei " moderator Florin Calinescu.

De asemenea un rezultat deosebit este cel obtinut la festivalul National ,, Micul Print" de la Bacau - 2003 , unde Alexandra Florescu s-a clasat pe locul al III-lea si Ramona Sona a primit Premiul special al Festivalului.

Cat a trebuit sa treaca sa se ajunga acolo , putini stiu. Performanta a insemnat munca , perseverenta si rabdare.

Oricum initiatorul acestei specialitati , Mitica Diaconescu are merite incontestabile.

Perspectivele institutionale sunt promitatoare si ambitioase . Initierea proiectului ,,Phare" prin infiintarea unui centru de zi pentru copiii care provin din familii aflate in dificultate, implementarea ,,Satului de vacanta" cat si investitia Salii de sport , pot sa creeza un binemeritat loc de petrecere a timpului liber pentru copiii si tinerii orasului.

A fi ,,Maestru al Sportului" este similar cu ceea ce in alte domenii inseamna urcarea pe treapta superioara a performantei specialitatii sale. Aici la Clubul Copiilor , sunt oameni care ,,au indeplinit cum spun ei norma.

Incercandu-se a minimaliza aceasta performanta, nu facem decat a nu recunoaste ca nu stim ce se intampla intr-un domeniu paralel cu profesia noastra .

Sa dam Cezarului ce este al lui si sa-i apreciem pentru ceea ce au facut , fac si vor face in continuare.

BIBLIOGRAFIE: ,,Clubul Copiilor Pucioasa la semicentenar 1953-2003"- prof. Popa Tiberiu





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.