IDENTITATEA VOCATIONALA

IDENTITATEA VOCATIONALA

Identitatea reprezinta constiinta clara a individualitatii unei persoane, formata prin integrarea intr-un construct unic a perceptiei de sine si a perceptiei expectantelor celorlalti fata de propria persoana. Identitatea se formeaza progresiv, pe masura organizarii si structurarii informatiilor despre sine. Ea include aspecte legate de:

caracteristicile innascute si dobandite ale personalitatii( temperament, introversiune, pasivitate);

talente si abilitati personale( cunostinte si deprinderi);

identificarea cu modelele( parinti, colegi sau alte figuri semnificative);

modalitati de interactiune;

modalitatea de rezolvare a conflictelor;

modalitatile de reglare a comportamentului;

rolurile sociale, vocationale, sau adoptate de individ la un moment dat.

Identitatea este in permanenta constructie si reconstructie. Ea se structureaza inca din copilaria mica, insa vorbim despre identitate in special incepand din perioada adolescentei, cand abilitatile cognitive si de interactiune sociala sunt suficient de mature pentru a putea permite reflectarea asupra propriei persoane si a dezvoltarii acesteia.

Identitatea vocationala combina aspecte legate de cunoasterea propriilor interese, valori, abilitati si competente, pe de o parte, cu preferinta pentru un anumit tip de activitate, stiluri de interactiune si medii de munca, pe de alta parte. Ea apare la confluenta dintre experientele de invatare si de munca multipla ale adolescentului, devenind etalonul maturizarii sale.

Dimensiuni ale identitatii vocationale:

Interesele reprezinta preferintele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de cunostinte sau de activitate. Ele constituie unul din elementele importante de decizie in cariera. Preferintele pentru anumite domenii de cunoastere si activitati favorizeaza alegerea ocupatiilor in care aceste interese pot fi valorificate.

Holland considera ca oamenii manifesta interese diferite pentru lucrul cu oameni sau obiecte si preferinte pentru lucrul cu idei sau fapte in functie de tipul lor de personalitate. Se identifica astfel urmatoarele tipuri:

tipul realist se caracterizeaza prin tendinta de a se indrepta spre acele activitati care presupun manipularea obiectelor si intrumentelor. Poseda aptitudini manuale, mecanice sau tehnice si este satisfacut de acele medii profesionale care necesita un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini;

tipul investigativ se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub diverse forme si in cele mai diferite domenii. Are de obicei abilitati matematice si stiintifice si prefera sa lucreze singur pentru rezolvarea de probleme;

tipul artistic manifesta atractie spre activitatile mai putin structurate, care presupun o rezolvare creativa si ofera posibilitati de autoexpresie. Persoanele artistice sunt inzestrate cu abilitati artistice si imaginatie;

tipul social este interesat de activitatile care implica relationare interpersonala. Prefera astfel sa ajute oamenii sa-si rezolve problemele sau sa-i invete diverse lucruri, decat sa realizeze activitati care necesita manipularea unor unelte sau masini;

tipul intreprinzator prefera sa lucreze in echipa, insa in primul rand cu scopul de a conduce, a dirija, a ocupa locul de lider. Evita activitatile stiintifice sau domeniile care implica o munca foarte dificila, preferandu-le pe acelea care ii pun in valoare abilitatile oratorice si manageriale.

tipul conventional caracterizeaza persoana care se indreapta spre activitatile care se caracterizeaza prin manipularea sistematica si ordonata a unor obiecte intr-un cadru bine organizat si definit. Are abilitati matematice si reuseste sa se adapteze cu dificultate la situatii cu grad ridicat de ambiguitate si care nu au descrise cerinte clare.

Valorile reprezinta convingerile bazale ale indivizilor. Ele sunt surse motivationale si ale standardelor individuale de performanta intr-un anumit domeniu. Valorile se manifesta in comportament prin evitarea sau, dimpotriva, cautarea de elemente tangibile sau intangibile cum ar fi banii, puterea, spiritualitatea. Exemple de valori sunt: performanta, colegialitate, mediu familial placut, autonomie, libertate, putere, autoritate, etc.

Ceea ce valorizeaza o persoana se reflecta la nivelul cerintelor pentru mediul de activitate in care aceasta urmeaza sa se incadreze. Prezentam relatiile existente intre necesitatile vocationale ale persoanei si caracteristicile mediilor de activitate:

Modalitati de investigare a valorilor personale

Ierarhizarea valorilor( anexa 1)

Analiza alegerilor anterioare

Utilizarea si valorificarea timpului este un exercitiu extrem de simplu si eficient in identificarea valorilor. Se poate pune urmatoarea intrebare: Daca ai avea cate o ora la dispozitie in fiecare zi, ce ai alege sa faci?

Analiza fanteziilor personale legate de cariera( anexa 2)

Identificarea modelelor

Aptitudini si deprinderi

Aptitudinea reprezinta potentialul unei persoane de a invata si obtine performanta intr-un anumit domeniu. Dezvoltata prin invatare si exersare, aptitudinea devine abilitate, iar plin aplicare in practica si automatizata, abilitatea devine deprindere. Aceasta inlantuire de transformari ilustreaza procesul prin care aptitudinea devine operationala, transformandu-se din potential in realitate.

Orice insusire sau proces psihic privit din perspectiva randamentului devine aptitudine. Spre exemplu, perceptia detaliilor, memoria, spiritul de observatie sunt considerate aptitudini, atunci cand ele constituie premise pentru realizarea cu succes a unor activitati. Una din clasificarile cele mai reale a aptitudinilor umane este clasificarea lui Fleishman. Din aceasta lista fac parte:

comprehensiunea limbajului oral si scris,

exprimarea orala si scrisa,

fluenta ideilor,

sensibilitatea la probleme,

aptitudine numerica,

capacitatea memoriei,

flexibilitate in clasificare,

orientare in spatiu,

viteza perceptiva,

coordonarea membrelor,

atentie distributiva,

forta statica,

reprezentare spatiala,

dexteritate manuala.

Caracteristicile de personalitate

Reprezinta patternuri tipice de gandire, comportament, afectivitate si relationare pe care le manifesta o persoana. Simtul comun spune ca personalitatea este variabila centrala, determinanta in alegerea si adaptarea la cariera: " vanzatorii trebuie sa fie extravertiti", " contabilii trebuie sa fie meticulosi". Cercetarile insa nu au confirmat relatia directa dintre anumite caracteristici de personalitate si ocupatii. Mai degraba, mediile educationale si de munca accepta o diversitate de " tipuri" de personalitate. Persoane cu caracteristici de personalitate similare pot sa aiba performante bune si sa fie multumiti in ocupatii diferite, asa cum persoane cu caracteristici diferite pot sa prefere aceeasi ocupatie sau ocupatii foarte similare. Aceasta deoarece comportamentul nostru este determinat nu doar de caracteristicile noastre personale, ci si de caracteristicile mediului in care se desfasoara.

O modalitate eficienta de a corela caracteristicile de personalitate cu mediile ocupationale este evaluarea acestora pe patru dimensiuni bipolare( tipologia lui Jung):

Atitudinea generala fata de lume

este orientat spre lumea exterioara, a oamenilor si lucrurilor: extravert- interactiune sociala, necesitate de munca variata si dinamica;

este orientat spre lumea interna, a ideilor si reactiilor interne: introvert- lucrul cu ideile, mediu linistit, fara interactiune sociala.

Obtinerea informatiei

pe baza simturilor sale si se focalizeaza pe fapte si date: senzitiv- munci care necesita atentie la detalii, stereotipe, fara schimbari preadese;

pe baza intuitiei si se focalizeaza pe posibilitati si presupozitii: intuitiv- munci in care isi poate folosi intuitia, este stimulat sa invete in permanenta.

Modul de evaluare a informatiei

proceseaza ernetru dimesi evalueaza informatia bazandu-se logica si rationament: ganditor- munci care necesita logica, gandire ordonata in special in idei si numere, eventual posturi de conducere;

se bazeaza pe valorile personale si efectul asupra altora: sentimental - prestarile de servicii, in special catre oameni, munci care necesita empatia.

Utilizarea informatiilor

ia decizii rapide pentru a ajunge mai repede la rezultat: rational- munci care permit planificarea planului pana la capat, munci in care sa ia parte la rezultatul final;

amana decizia pentru a obtine mai multe informatii: perceptiv- munci care necesita adaptarea permanenta la nou si creatie.

Holland prezinta si el o tipologie a caracteristicilor de personalitate pornind de la cele 6 tipuri propuse de el: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Intreprinzator, Conventional. Aceasta cuprinde urmatoarele caracteristici diferentiate pe tipurile prezentate:

Anexa 1

IERARHIZAREA VALORILOR

Marcheaza cu " +" valorile importante si cu " - " pe cele neimportante:

Anexa 2

LOCUL DE MUNCA IDEAL

In constructia carierei un lucru foarte important este sa te proiectezi in viitor. Gandeste-te cum ar arata locul tau ideal de munca si descrie:

• Atributiile pe care le vei avea:

• Programul:

• Stilul de lucru:

• Mediul in care vei lucra:

• Stilul de viata pe care il trimite:

• Recompensarea: