Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
Dimensionarea si alegerea utilajelor si echipamentelor pentru izolarea termica a locuintei

Dimensionarea si alegerea utilajelor si echipamentelor pentru izolarea termica a locuintei



Dimensionarea si alegerea utilajelor si echipamentelor pentru izolarea termica a locuintei

1. Alegerea si dimensionarea corpurilor de incalzire statice

Corpul de incalzire se alege functie de preferintele beneficiarului, posibilitatile de amplasare, specificul incaperii si activitatii si nu in ultimul rand de parametrii termohidrodinamici ai agentului termic.

Calculul de dimensionare se face in conformitate cu prevederile generale din STAS 1797/2, corelate cu prevederile particulare ale normelor de fabricatie, instructiunilor de utilizare, prospectelor si agrementelor corpurilor de incalzire.

Marimea si numarul corpurilor de incalzire montate intr-o incapere se determina prin calcul astfel incat puterea termica Φ' a acestora sa fie cel putin egala cu necesarul Q al incaperii conform SR 1907-1



In proiect vom promova in general radiatoarele din tabla de otel PLATTELLA in sistem bitubular.

Puterile termice ale corpurilor de incalzire sunt date de producator pentru temperaturile agentului 90-70C functie de marimea corpurilor de incalzire.

In aceasta varianta a cunoasterii puterii nominale Qn[w/corp] a fiecarei tipodimensiuni de corp de incalzire' se alege corpul cu acea tipodimensiune ce corespunde relatiei:

[w/corp]

In care:

- Ct - coeficientul de corectie pentru diferite medii de temperatura altele decat cea nominala functie de exponentul n=1,3

Temperatura agentului

Temperatura interioara [C]

Termic

- Cr- coeficientul ce tine seama de modul de racordare. In cazul nostru avand in general racordarea in linie' si Cr=1,0.

Cm - coeficientul ce tine seama de locul si modul de montare . In cazul proiectului este pe peretele exterior la fereastra cu pervaz la 150mm de la niplu. Se alege Cm=0,97

Ch- coeficientul de altitudine ; Ch = 1,0

- Cv-coeficientul pentru culoarea corpului
Pentru produse livrate gata vopsite , Cv=1,0

Deci in final:

in continuare se prezinta caracteristicile corpurilor de incalzire PLATTELLA prevazute in cadrul proiectului in obiectivul Locuinta individuala'.

Centrala termica dispune de agent termic apa calda 95/75 C

Tabel. Caracteristicile corpurilor de incalzire montate in incaperile vilei.

Denumirea incaperii

Indicativ/functie

Necesarul de

caldura

Ct

Tip corp

Caracteristici

corp incalzire

[W]

L

mm

H

mm

P03- Birou

11k

P04-G.S**

RgV

P05-Garaj **

Rg-0

P06 - Vestibul

11k

P07 - Bucatarie

11k

P08 - Loc luat masa

11k

E02 - Dormitor



11k

E03-Baie **

Rgv

E04 - Dormitor

11k

E05-Baie **

Rgv

M01 Mansarda *

11k

P01 - Camera zi *

P02 Hol *

E01 - Supanta si hol *

E06 - Dormitor

11k

Nota

*Necesarul de caldura este acoperit prin sisteme mixte de incalzire

Camera de zi, supanta si holul prin pardoseli radiante

Mansarda prin pardoseli radiante si radiatoare PLATTELLA **Corpurile de incalzire sunt registre de tip IRIC.

In general radiatoarele se vor amplasa sub pervazul ferestrelor.

2. Dimensionarea din punct de vedere termic a pardoselilor radiante

a) Prevederi teoretice privind algoritmul de calcul

In prezentarea relatiilor de calcul si precizare a caracteristicilor pardoselilor radiante (cu instalatia de incalzire inglobata in pardoseala) s-a adoptat elementele sistemului de incalzire LAING QUALITHERM 2000, utilizand posibilitatile oferite de acestea.

Calculul necesarului de caldura al incaperilor

Necesarul de caldura se va calcula conform S.R 1907-1 tinand cont de conditiile specifice ale incalzirii prin pardoseala radianta.

In incaperile cu pardoseala radianta nu este nevoie de corectie de temperatura pentru sistemul termic.

Calculul de predimensionare a incalzirii prin pardoseala radianta

Scopul consta in adoptarea deciziilor globale referitoare la pardoseala radianta.

In functie de necesarul specific de caldura se decid camerele care vor fi incalzite astfel, care necesita si alt sistem de incalzire si ce caracteristici necesita sistemul adoptat.

La dimensionarea incalzirilor prin pardoseala radianta se recomanda ca
valoarea rezistentei la transfer termic a pardoselilor camerelor a suprafetelor utile
sa se ia :

Rpd=0,1 m2k/w

Prin adoptarea treptei de temperatura de dimensionare se poate determina temperatura maxima a ramurii tur.

Se recomanda:

Δta = tt - tr = 6c

Daca:

, [C] si daca

, , [C]

Diagramele de dimensionare pentru sistemul LAING au fost determinate cu urmatorii parametri:

Densitatea de pozare T = 0,075..0,15..0,3 m

Grosimea stratului de sapa ss = 0,045m si conductivitatea termica a tubului

CD = 1,2 w/mk

Tubul de incalzire LAING VPE O20 x 2,0 [mm] dt = 0,02 m ct w/mk

Placa izolanta: tip LAING QUALITHERM 2000 cz = 0,04 w/mk

Cedarea caldurii in jos

In cazul unui planseu intermediar caldura cedata in jos este:

Qjs = Kjs * As * (tsm - tje) , [W]

Unde:

, [w/m2 k]

Rsz = - izolatie

Rsp - planseu

Rst = - tencuiala


In cazul planseelor turnate direct pe sol se va folosi pentru banda periferica de pana la 1,0m, caldura cedata este redata prin relatia:

Qjs = K'js * Ip * (tsm - tje) , [W]

Determinarea ecartului de temperatura pentru un circuit n oarecare, nedeterminat termic si hidraulic:

Daca , [C]

si daca ,[C]

Dimensionarea din punct de vedere termic a incalzirii prin pardoseala radianta

Se determina campurile cu densitati de pozare diferite, calculate cu temperatura agentului termic determinate in partea precedenta.

Se va imparti suprafata unei incaperi in suprafata utila si suprafata periferica distribuirii functie de raportul suprafetelor puterea termica aferenta.

Pentru incaperea a n-a:

Qn=, [w/m2]

Unde:

Asn,Apn, Aun suprafata de incalzire totala, a celei periferice, respectiv a celei utile [m2];

qn, qpn, qun - puterea specifica a incaperii, a suprafetei periferice, respectiv a celei utile [w/m2] 

b) Calculul caldurii cedate de pardoseala radianta

Cedarea de caldura spre incaperea incalzita a pardoselilor de tip LAING se determina conform normelor DIN 4725 utilizand metodologia firmei.

Algoritmul de dimensionare a pornit de la faptul ca o suprafata de pardoseala data, avand o temperatura impusa, in cazul proiectului tsmax, va ceda acelasi flux termic in orice incapere avand temperatura interioara t.

In schimb, pentru fiecare sistem de incalzire prin pardoseala radianta, exista un flux maxim admisibil qmax.

Aceasta se calculeaza punand urmatoarele conditii: Pentru suprafetele utile si baie :

TSmax=29C respectiv 33C din care tSmax-ti=9 C si pentru suprafata periferica :

TSmax=35C din care tSmax-ti=15C

Fluxul termic la suprafata pardoselii este determinata de :

Densitatea de pozare a tubului - T(m)

Stratul acoperitor de sapa , ca strat distribuitor de caldura si de rezistenta cu

grosimea sa (m) si conductivitate termica cs(w/mK);

Diametrul exterior al tubului dt(m) si conductivitate termica a tubului

λ(w/ m K)

- Rezistenta la transfer termic a pardoselii finite - Rpd(m2K/w)
Fluxul termic se calculeaza cu formula:

Kps x Δtm [w/m2]

Unde Kps este transmisivitatea termica a pardoselii

Calculele de proiectare a instalatiei de incalzire prin pardoseala a unei incaperi

Incaperile prevazute a fi dotate cu pardoseli radiante sunt prevazute in tabelul de mai jos.

Indicativ camera

Si functionalitate

Suprafata

[m2]

Nec. Caldura SR1907-1 [W]

Suprafata pardoselii Radiante [m2]

Nec specific

De caldura [w/m2]

P01

Camera de zi

P02

Hol

E01

Supanta si hol

Rezistenta la transfer termic a pardoselilor finite:

Pardoseala de parchet de 2,0 cm - (extras din [])

R=0,075 m2k/w (a se vedea fig 5.1 din [])

Luand in considerare ca in camera de zi si pe hol se va asterne ulterior un covor se considera pentru siguranta R=0,1 m2k/w

a) Calculul de predimensionare

Se propun configuratiile prezentate in plansele anexate.

Avem tabelul de mai jos cu suprafetele radiante pe campuri

Indicativ camera

Suprafata camp [m2]

TOTAL

 

 

si functionalitate

75mm

150mm

m2

P01

Camera de zi

 

P02

Hol

 

E01

Supanta si hol

 

Necesarul specific de caldura la camerele P01 si E01 sunt destul de mari ceea ce presupune eventualitatea incalzirii si prin alte mijloace - se va alege un pas mai mic.

S-a propus in tabelul anterior suprafete si pasi de retea de 75mm si 150mm.

Astfel pentru camera de zi cu qnec = 138 w, pentru R = 0,1 m2k/w rezulta din diagrama 5.8 [] o supratemperatura ΔtTm = 35C pentru T = 75mm si ΔtTm = 42C pentru T= 150mm.

Din conditia temperaturii maxime admise la suprafata pardoselii avem urmatoarele fluxuri maxime admise:

Avand relatia:

qmaxi (tsmax ti)

rezulta:

Pentru suprafete utile active: qmax = 8 9 = 72 w/m2

Pentru suprafete utile periferice: qmax = 6 * 15 = 90 w/m2

Utilizand diagrama 5.8 din [ ], admitand realizarea fluxului maxim rezulta:

si

In realitate trebuie sa existe egalitatea intresi sau sa adoptam retea in paralel.

Adoptam o singura retea si utilizand diagrama rezulta:

Pentru q150 = 72 w/m2 o diferenta ΔtTm = 22C

Si pentru ΔtTm = 22C un flux q75 = 91 w/m2.

Avand un circuit foarte lung se adopta ΔtT - (tSE - tSV) = 10C si intrucat

, avem :



Dimensionarea din punct de vedere termic a incalzirii prin pardoseala radianta

Conform relatiei prezentate anterior suprafetele radiante cedeaza urmatoarele cantitati de caldura:

Camera de zi:

- Hol parter:

Qhp = 8 72 = 576 w <935 w

- Supanta si hol:

Qsh = 6 91 + 8 72 = 1122 W < 3160

Avand in vedere spatiul comun al camerei de zi cu spatiul subpantei vom proceda astfel:

- La etaj incalzirea subpantei si holului se considera numai prin pardoseala si

are Qpde = 1120 w si diferenta 3160 - 1120 = 2040 W se instaleaza la parter.

- La parter, holul are incalzire prin pardoseala cu Qpdph= 575 W diferenta de

935 - 575 = 360 W alocandu-se camerei de zi;

- La parter,camera de zi are incalzire prin pardoseala cu Qpczi=1380 w si un rest

de 3620 - 1380 = 2240 W prin radiator.

Raman de instalat receptori de incalzire pentru preluarea pierderilor neinstalate:

Qpne = 2040 + 360 + 2240 = 4640 W

Se prevede montarea de corpuri statice.

Conform configuratiei retelei incalzitoare a pardoselii mansardei suprafetele radiante sunt:

Suprafata cu retea mixta pasuri 75 si 150mm avand Sm1 = 6,25 m2 si

Sm2 = 11,25 m2 si

Suprafata echer cu pasul 150mm Se = 1,2 * 4,6 * + 2,3 * 1,5 = 9 m2.

Rezulta:

STM = Sm1 + Sm2 + Se = 6,25 + 11,25 + 9,0 = 26,5 m2 Cantitatea de caldura radiata in sus este:

*91+

In care s-au considerat:

q75 = 91 w/m2 si q150 = 72 W/m2

caldura radiata in sus de pardoseala este:

76 x 29,23 = 2200 W.

Mansarda avand Qnec = 4840 W ramane a fi instalat in radiatoare

4840 -2200 = 2640 W.

Caldura in jos se duce in procente:

50% - baie E05

20% - hol E01

15% - dormitor E02

15% - dormitor E04

Calculul caldurii cedate in jos

Aceasta caldura intereseaza pentru incaperile de la parter:

Pe de o parte caldura primita de la etaj;

Pe cealalta parte caldura pierduta in sol/subsol.

Conform relatiilor prezentate pentru planseul intermediar avem:

Si deci:

Pentru mansarda de sus in jos spre etaj:

QMsj = 0,78 x 29,23 x 385 W

Pentru parter de sus in jos spre parter:

QEsj = 0,78 x 14 x = 240 W

- Pierduta prin pardoseala radianta a parterului spre sol, avem:

3. Alegerea utilajelor din centrala termica

a) Alegerea cazanului

Cazanul se prevede pentru prepararea agentului de incalzire 90C-70C, cu functionare pe combustibil - gaz metan.

Capacitatea cazanului trebuie sa acopere urmatoarele necesaruri de caldura:

incalzire locuinta - (radiatoare/registre, pardoseli radiante) 25.400 W

apa calda de consum (necesarul pentru locuinta) 20.000 W

TOTALUL NECESAR este: 47.400 W

In continuare se expliciteaza valorile considerate:

- incalzire locuinta: 25.400 W.

Caldura pentru apa calda de consum este data de consumul de apa
(conform STAS 1474)

- Apa calda vila: Gav = 6 pers x 60l/pers.zi = 360l/zi

- Consumul de apa zilnic este de 360 l/zi in 10 ore/zi functionare, deci 36 l/h.

- Necesarul de caldura pentru incalzirea apei de la 13C la 60C este:

Qacm = G x c x Δt 36 x 1 x (60 - 13) 17.000kcal/h20.000 W

Din ofertele cunoscute adecvat pretentiilor beneficiarului si cerintelor functionale ale locuintei se propune: cazanul VAILLANT-VK cu bloc de elementi din fonta.

b) Calculul vasului de expansiune

Volumul total V0 al vasului de expansiune, volumul util Vu, volumul minim Vm in vasul de expansiune, volumul maxim admis VM in vasul de expansiune, in baza legii Boyle-Mariotte avem:

V0=Vu sau V0=

Surplusul de volum Vu rezultat din dilatarea apei se determina tinand seama de valorile volumului specific al apei la 4C (V3 = 1,000 dm3/kg) si la 95C(V = 1,0396 dm3/kg).

Rezulta: Vu = 0,04 V unde V este volumul apei continut in instalatie.

Volumul de apa V in instalatie se apreciaza a fi de 30 1/1000 kcal/h = 0,03 l/kcal/h.

Avem: Qinst = 60kw = 51600 kcal/h

Deci  V = 51600 x 0,03 = 1548 I

Avem:

Rezulta:

Si deci:

Se alege un vas de expansiune inchis cu membrana de 25,0 I.

c) Calculul pompei de circulatie a cazanului

Debitul de apa pentru Δt = 90-70C si Qinst = 51600 kcal/h se apreciaza in baza relatiei:

Pierderea de presiune pe traseu se estimeaza astfel:

Pcaz = 1,5 m col. = 1,5 mbar.

PD-C = 0,5 m col. = 0,5 mbar.

Pcond = 0,2 col. = 0,2 mbar. Total H = 2,2 m col .

Se alege o pompa tip GRUNDFOS, racord filet, tip VPS, P, = 50w

d) Alegerea boilerului din CT

Consumul zilnic al vilei este de 360l/zi. Pentru un schimb se apreciaza un consum de 80 I. Se alege un boiler de 120 I cu serpentina tip VAILLANT.

e) Butelie de egalizare a presiunii

Diametrul buteliei Db rezulta din relatia: [mm]

In care:

Q - este debitul nominal de fluid [m3/h] iar

V - viteza fluidului in butelie [m/s]

Pentru v = 0,1 m/s diametrul buteliei este:

Db = 60 [mm]

Firmele de specialitate prevad ca diametrul buteliei trebuie sa fie de 3 ori mai mare decat al conductei de racord de la cazane. Diametrul de racord la cazane este de 1'.

Puterea termica nominala a cazanului este de 60 kW (51.600 kcal/h).

Pentru

Din relatia:

, rezulta:

Deci:

Db =60 =97mm

Se alege teava din otel de 100x3,5mm, care se incadreaza in recomandarile fabricantului.

Literatura exemplifica variantele de racordare a buteliei de egalizare a presiunii la instalatia de incalzire, precum sunt redate in figura de mai jos:

a) Variante de butelii cu un singur circuit secundar:


b) varianta pentru mai multe circuite secundare

In proiect se aplica varianta b' cu distribuitor-colector avand Dn70 mm si racordurile:

-la cazan Dn25;

-la instalatia de incalzire cu corpuri statice -Dn25 mm;

-la instalatia Laing (pentru incalzire prin pardoseala) -Dn 25mm;

-la boilerul de apa calda Dn 16mm.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




BETONUL PRECOMPRIMAT, MATERIAL PENTRU STRUCTURI
ELEMENTE DESCRIPTIVE DESPRE PARDOSELILE RADIANTE
Proiect Tehnician in constructii si lucrari publice - Documentatia tehnico economica de executie a unei zidarii simple si profilul longitudinal al u
Stalpi de dirijare
Imbracaminti din beton de ciment rutier
PROIECT Mozaicar,Montator placaje - Pardoseli din placi de beton mozaicate cu strat suport fara izolatie fonica
IMPLANTAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
Dimensionarea si alegerea utilajelor si echipamentelor pentru izolarea termica a locuintei




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu